BusinessMagazin

Tag: moneda

  • Cum a intrat BNR în atmosfera Jocurilor Olimpice

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează jocurile olimpice, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2014” şi inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”. Reversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează sportul şi competiţia sportivă, inscripţiile “100 ANI”, “1914” şi, în arc de cerc, “INFIINTAREA COMITETULUI OLIMPIC ROMAN”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Comitetului Olimpic Român au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Comitetul Olimpic Român (actualmente Comitetul Olimpic şi Sportiv Român) a fost înfiinţat în 1914, iar prima participare oficială a României la JO a avut loc în 1924, la Paris, aducând şi prima medalie olimpică de bronz pentru echipa de rugby. Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice ulterioare, cu excepţia a două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948, şi a uneia de iarnă, cea din 1960.

    Palmaresul olimpic al României include 301 medalii (88 de aur, 94 de argint, 119 de bronz) obţinute la ediţiile JO de vară şi o medalie de bronz obţinută la JO de Iarnă de la Grenoble, 1968.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lungul drum spre zona euro

    Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că BNR are încă marjă de acţiune în materie de politică monetară, ţinând cont că faţă de Polonia, Ungaria sau Cehia, dobânda şi ratele rezervelor minime sunt încă mai mari la noi. Conform guvernatorului, direcţia politicii monetare a reuşit să asigure stabilitatea financiară, având în vedere reducerea inflaţiei (până la minimul istoric de 1,83% în noiembrie) şi ţinerea sub control a datoriei publice – criterii de bază pentru aderarea la zona euro.

    Chiar dacă popularitatea monedei unice a pierdut teren peste tot în Est, România rămâne în continuare cea mai optimistă ţară din regiune în privinţa aderării la euro, conform ultimului Eurobarometru pe această temă.

     

  • Casa Albă nu este de acord cu ideea monedei de platină de 1.000 miliarde de dolari

    “Nici Departamentul Trezoreriei, nici Rezerva Federală nu consideră că legea poate sau ar trebui să fie utilizată pentru a facilita producţia de monede din platină cu scopul de a evita ridicarea limitei datoriei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Trezoreriei SUA, Anthony Coley, citat de Bloomberg.

    Membrii Partidului Republican, care deţine majoritatea în Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA, se opun ridicării plafonului datoriei de stat în absenţa reducerii semnificative a cheltuielilor publice. Noul impas politic de la Washington ar trebui rezolvat până la mijlocul lunii februarie, însă Casa Albă vrea să evite noi concesii în faţa republicanilor.

    În acest context, mai mulţi congresmeni ai Partidului Democrat, inclusiv liderul grupului democrat din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, au propus invocarea celui de-al 14-lea amendament la Constituţie pentru a bate o monedă din platină cu valoarea de 1.000 miliarde de dolari, care să fie utilizată pentru plata datoriilor guvernului

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonia ar putea adopta euro în 2016

    “Ţinând cont de estimările făcute pentru preşedinţie, eu cred că 1 ianuarie 2016 este o dată realistă pentru aderarea Po­lo­niei la zona euro”, a afirmat Roman Kuzniar, consilierul preşedintelui polonez pe probleme de politică externă, într-un interviu acordat postului polonez de radio RMF FM. El a spus că preşedintele Komorowski este “un susţinător puternic al aderării Poloniei la uniunea monetară şi economică”. Cu o zi înaintea acestui interviu premierul polonez Donald Tusk a afirmat la Bruxelles că decizia privind intrarea în zona euro va fi luată “în lunile următoare”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Mai are BNR bani să susţină cursul leului?

    “Nu cădeţi în păcatul să luaţi variaţia rezervei valutare şi să credeţi că orice minus înseamnă intervenţie a BNR pe piaţă pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligaţia de a ţine la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să ţină timp de 5 zile 100 de milioane şi timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.

    În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piaţă. “Intervenţia se face într-un sens mai complex, de reglare a direcţiei lichidităţii pe piaţă. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are şi alte tehnici”, a explicat Isărescu.

    În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a ţării, “care nu ne-a dat un spaţiu de manevră la fel de generos”, şi la capacitatea de finanţare a ţării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici şi apelul guvernatorului la o “detensionare a situaţiei politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situaţiei financiare europene”.

    Analiştii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susţine leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) şi au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea creşte dacă rezerva valutară continuă să scadă în acelaşi ritm”. Mai mult, analiştii ING cred că, după ce leul s-a depreciat faţă de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluţie, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue şi în trimestrele viitoare, cel puţin până în primul trimestru al anului viitor, când vom şti structura noului parlament şi a noului guvern, ca şi planurile noii administraţii”.

    La rândul său, preşedintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are şanse să-şi revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar şi pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmaţie este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.

    “Cursul de schimb flexibil şi-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor de finanţare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spaţiu de manevră şi n-am ajuns într-un colţ, însă acest spaţiu de manevră trebuie administrat cu înţelepciune”.

    El a precizat, în context, că nu întrevede o situaţie în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar va ajuta şi rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ţinută nu ca s-o foloseşti, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculaţiile pe curs cu ajutorul ei”.

  • Evoluţia leului este generată de factori externi: Nu pot măsura efectul politicii, spune ministrul Finanţelor

    “Evoluţia cursului reflectă factori conjuncturali externi. Deprecierea survine, probabil, pe fondul turbulenţelor din zona euro”, a răspuns ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, unei întrebări a jurnaliştilor pe această temă, într-o conferinţă de presă susţinută la Guvern. Întrebat dacă evoluţia cursului valutar nu este influenţată şi de factori politici interni, precum posibila suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, ministrul a răspuns că nu are un “instrument” care să măsoare exact efectul acestor factori.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Pariurile pieţelor împotriva monedei euro au urcat la un nou maxim

    Rezultatul alegerilor din Grecia din 6 mai şi inflamarea crizei din sistemul bancar spaniol au pus capăt rezistenţei manifestate de moneda euro pe pieţele valutare în ultimii doi ani.

    Euro s-a depreciat cu 6,6% faţă de dolar în luna mai, cea mai abruptă scădere din ultimele opt luni, şi se tranzacţionează în apropierea minimului ultimilor doi ani.

    Moneda unică a revenit uşor vineri şi luni, în principal datorită datelor dezamăgitoare privind şomajul din SUA, însă fondurile de hedging pariază masiv pe noi deprecieri ale euro, potrivit datelor Commodity Futures Trading Commission din SUA, citate de Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 13 ani leul a pierdut 237% din valoare, fiind cel mai „tâlhărit“ dintre monedele foste comuniste

    Astăzi, 1 mai, este zi liberă, aşa că piaţa va ave timp până miercuri să digere evenimentele politice legate numirea guvernului Ponta. Investitorii, în special cei străini care tranzacţionează zilnic, se vor uita foarte atent la cine va fi noul ministru al finanţelor şi care este retorica, de data asta, ca reprezentant al puterii, a noului premier desemnat Victor Ponta, preşedintele unui partid social-democrat.

    Orice majorare de salarii sau scădere de taxe în lipsa unei acoperiri în veniturile bugetului va fi taxată imediat de pieţele financiare. Întâi prin creşterea cursului şi imediat prin cererea unor dobânzi mai mari la lei la titlurile de stat.

    Faţă de ianuarie 1999, când a apărut euro, cursul a crescut cu 237%. În aceeaşi perioadă inflaţia a fost de 220%. Comparativ cu celelalte monede “foste comuniste”, leul a fost cel mai “tâlhărit”: coroana cehă s-a apreciat cu 29%, zlotul a pierdut numai 2,6%, iar forintul a scăzut cu numai 14%.

    Acesta este preţul care se plăteşte pentru lipsa reformelor şi a privatizării la timp, pentru pierderile anuale ale companiilor de stat, pentru dezastrul din sănătate sau educaţie, pentru monopoluri “naturale” în anumite sectoare şi nu în ultimul rând pentru o clasă politică haină.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Cursul de schimb, alarmă falsă

    Variaţia, determinată de jucătorii străini pe piaţa valutară, este mică din perspectiva activităţii normale a pieţei, apreciază analiştii ING, deşi a fost considerată spectaculoasă de către presă prin prisma stabilităţii leului în ultimele 3 luni. ING estimează stabilitate în continuare, cu un curs de 4,35 lei/euro spre finele lunii iunie.

    Vezi aici principalele estimări despre cum vor evolua cursul valutar şi economia

    Vezi aici cum ne-a ajutat leul în anii de criză

  • Vă mai amintiţi ce însemna Kent-ul înainte de ’89? Ţigările, din nou pe post de monedă

    În ţările lovite de sărăcie, ţigările sunt la fel de bune ca şi banii. Aici se remarcă anumite mărci, precum Kent-ul în România. Ţigările erau folosite la mituirea doctorilor pentru tratarea copiiilor bolnavi, pentru a scurta timpul în care se stătea la coadă, pentru a obţine carne de o calitate mai bună sau produse rare, accesibile elitei, notează Bloomberg Businessweek.

    Acum, in China se spune că drumul spre un oficial corupt duce mai întâi prin plămânii lui. Un bax cu ţigări marca “Pisica bună” se vinde cu 890 de dolari în oraşul Xi’an, din provincia Shaanxi. În China, unde a face cadou sau a împărţi ţigări a intrat în tradiţie, un număr foarte mare de persoane fumează, iar ţigaretele de lux au devenit moneda obişnuită pentru mituirea oficialilor. În SUA, ţigările sunt monedă de schimb mai ales în penitenciare.

    Mai mult pe www.zf.ro.