BusinessMagazin

Tag: misiune

  • Prima misiune exclusiv feminină în afara Staţiei Spaţiale, anulată. Problema RIDICOLĂ întâmpinată de NASA

    Oficialii NASA au anulat ceea ce ar fi trebuit să fie o misiune premieră, programată vineri, după ce şi-au dat seama că au un singur costum de dimensiuni potrivite şi nu două.
     
    La misiune va lua parte doar Christina Koch, în timp ce Anne McClain, care trebuia să o acompanieze, va fi înlocuită de un coleg.
     
    McClain a crezut iniţial că se va descurca cu un costum spaţial de mărime mare, dar, după o altă ieşire în afara ISS, care a avut loc săptămâna trecută, şi-a dat seama că ar fi mai potrivită o ţinută de mărime medie.
     
    În condiţiile date, este mai uşor şi mai rapid de modificat structura echipei de astronauţi decât costumele spaţiale, au declarat reprezentanţii NASA.
     
    Misiunea de vineri are ca scop ieşirea în afara ISS pentru instalarea unor noi baterii.
     
    Cu ieşirea de săptămâna trecută, McClain a devenit a 13-a femeie care a reuşit acest lucru, iar Koch va fi a 14-a, informează NASA.
     
    Prima femeie care a participat la o „plimbare spaţială” a fost cosmonauta sovietică Svetlana Savitskaia, în urmă cu 35 de ani.
     
    Peste 500 de persoane au ajuns în spaţiu până în prezent, dar numai 11% au fost femei.
     

  • NASA ia în considerare renunţarea la racheta Boeing, pentru viitoarea misiune pe Lună

    NASA ar putea anunţa, în decursul acestei săptămâni, dacă va decide să renunţe la planul de utilizare a unei noi rachete din seria Space Launch System şi să folosească vehicule comerciale de lansare. Agenţia spaţială a contractat Boeing în anul 2012, pentru o colaborare în cadrul căreia compania ar construi componentele principale ale SLS.



    Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a făcut un anunţ uimitor în timpul audierii Senatului, din 13 martie, conform căruia agenţia spaţială va analiza opţiunile achiziţionării unor rachete realizate de SpaceX şi United Launch Alliance. Această consideraţie a fost necesară, a spus el, deoarece SLS se confruntă cu noi amânări care ameninţă planurile de lansare a navei spaţiale Orion, în zborul de testare în jurul Lunii, programat pentru jumătatea anului 2020.



    A fost pentru prima dată când un oficial a sugerat, în mod public, că rachetele deja existente ar putea îndeplini acest gen de scopuri. Presa a încurajat criticii care susţin că NASA nu are nevoie să cheltuiască miliarde pentru SLS, pentru a-şi atinge multe dintre obiectivele sale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea IKEA să reducă decalajele de gen din România?

    Stefan Vanoverbeke conduce operaţiunile retailerului de mobilă IKEA din România de aproximativ patru ani, perioadă în care businessul companiei a crescut cu peste 50%, până la 609 milioane de lei (plus TVA) în anul financiar încheiat la 31 august 2018. IKEA deţine un singur magazin în România, în zona Băneasa din Capitală, şi se pregăteşte să-l deschidă pe al doilea, în zona Theodor Pallady, tot în Bucureşti. Însă Stefan Vanoverbeke, un executiv cu o experienţă de aproape două decenii în cadrul retailerului, s-a decis ca dincolo de evoluţia unuia dintre cele mai mari businessuri din sectorul de mobilă local să mai lase ceva în urmă: reducerea inegalităţii de gen la locul de muncă în România.
    „În România, concentrarea noastră constantă este aceea de a asigura o reprezentare egală în poziţiile de decizie, remuneraţie egală şi oportunităţi egale. Suntem foarte încântaţi să comunicăm faptul că 54% dintre liderii noştri sunt femei, ceea ce este grozav”, a spus Stefan Vanoverbeke, executivul care conduce un business cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Managerul are experienţă atât în cadrul filialelor IKEA din vestul Europei, activând în Belgia, Franţa şi Italia, dar şi în est, având în vedere că în perioada 2005-2009 a fost CEO al IKEA Polonia. Astăzi, el conduce operaţiunile IKEA din regiunea Europei de Sud-Est, în care sunt incluse România, Croaţia, Serbia şi Slovenia.
    Recent, IKEA România şi Carta Diversităţii din România, cu sprijinul Ambasadei Suediei în România, au lansat un apel la acţiune la nivel de CEO pentru egalitatea de gen la care a aderat o reţea de companii şi organizaţii care pledează pentru o reprezentare egală a femeilor în poziţiile de conducere, remunerare egală pentru aceeaşi muncă şi oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi. IKEA împreună cu alte companii, precum Unilever, L’Oréal, Orange şi Genpact, au lansat un grup de lucru pentru promovarea egalităţii de gen. „Susţinerea echilibrului de gen nu ar trebui să reprezinte o problemă doar în ţările puternic dezvoltate din punct de vedere economic. Inegalitatea de gen este o problemă globală care depăşeşte graniţele şi care afectează oamenii atât din ţările puternic dezvoltate din punct de vedere economic, cât şi din cele mai puţin dezvoltate. Cu toate acestea, este necesară abordarea inegalităţii de gen în ţările slab dezvoltate economic, unde împuternicirea femeilor promite reducerea sărăciei şi încasări imediate.”
    De altfel, studiile arată faptul că dacă schimbările vor continua în acelaşi ritm, decalajul global de gen se va echilibra în 61 de ani în Europa de Vest, însă acelaşi proces va dura 124 de ani în Europa de Est.
    Stefan Vanoverbeke spune că ideea organizării unui grup de lucru vine tocmai de la faptul că una dintre aceste provocări în societatea noastră modernă este lipsa egalităţii de gen în aproape toate sferele vieţii. Astfel, el consideră că societăţile trebuie să-şi asume această responsabilitate mai rapid, să facă schimb de experienţă şi să înveţe unii de la alţii. Aceasta este şi povestea nevoii organizării Forumului pentru Egalitatea de Gen. Însă, dincolo de responsabilitatea pe care o are la conducerea unuia dintre cei mai mari retaileri de mobilă de pe plan local, Stefan Vanoverbeke a luat promovarea egalităţii şi ca pe o provocare profesională, pentru că el consideră că şi bărbaţii joacă un rol important în reducerea decalajelor de gen. 
    „Personal, sunt de părere că susţinerea unei cauze pozitive îţi oferă o satisfacţie grozavă şi te face foarte umil în acelaşi timp. Va veni vremea în care noi, liderii din domeniul afacerilor, vom privi în urmă la carierele noastre şi nimeni nu îşi va aminti care este cifra de afaceri exactă pe care companiile pentru care am lucrat au înregistrat-o în 2019, dar va rămâne în memorie schimbarea pozitivă pe care o realizăm în societate”, a mai spus el. Misiunea managerului vine în condiţiile în care un studiu recent al IKEA România, în colaborare cu Ipsos, a arătat că mai mult de 40% din bărbaţii din România sunt conştienţi de statutul lor privilegiat la locul de muncă comparativ cu femeile. Studiul a arătat, de asemenea, că 46% din femeile din România au fost expuse personal sau cunosc pe cineva care s-a confruntat cu discriminarea de gen la locul de muncă. Cercetarea confirmă, de asemenea, că se aşteaptă ca firmele să contribuie în mod semnificativ la realizarea egalităţii de gen la locul de muncă. Iar un echilibru între numărul de femei şi bărbaţi dintr-o echipă poate juca un rol definitoriu în dezvoltarea unei companii.
    „Echipele diverse şi incluzive sunt mult mai creative şi inovatoare, membrii se provoacă reciproc să gândească şi să acţioneze diferit. Egalitatea de gen are sens în afaceri. Studiile au demonstrat faptul că în cadrul companiilor cu diversitate de gen în poziţiile de conducere s-au obţinut rezultate mai bune din punct de vedere financiar şi organizaţional. Echipele diverse din punctul de vedere al genului au demonstrat că sunt mult mai creative şi inovatoare în comparaţie cu echipele omogene.”
    Stefan Vanoverbeke spune că, în cadrul găsirii unui echilibru între rolurile pe care le au bărbaţii şi femeile, compania a introdus adiţional concediul de paternitate plătit integral pentru proaspeţii taţi care lucrează în cadrul IKEA România, pentru a-şi ajuta familiile să se adapteze noilor circumstanţe şi să încurajeze bărbaţii să fie mai activi în noul rol, acela de a avea grijă de copiii lor.
    „Bărbaţii reprezintă o parte importantă a discuţiilor privind egalitatea de gen”, subliniază managerul. Ca urmare a politicii privind egalitatea de gen, IKEA România deţine în prezent un procentaj de 49% femei angajate în magazin şi 54% femei în funcţii de top management.
    „În cadrul Ingka Group ne-am luat angajamentul de a atinge echilibrul de gen pe toate nivelurile de conducere, funcţii şi poziţii până în 2020. Pentru noi munca nu s-a terminat în momentul în care egalitatea a depăşit cifrele pe care ni le-am propus. Vrem să construim un mediu de lucru incluziv în care fiecare să se simtă integrat şi să poată să fie el însuşi”, a completat Stefan Vanoverbeke.

  • Primul experiment biologic pe Lună, reuşit de China. Testul, desfăşurat în cadrul misiunii Chang’e-4 de pe partea nevăzută a satelitului

    Agenţia spaţială chineză a şi publicat imagini cu realizarea cercetătorilor, seminţe de bumbac ce au încolţit.
     
    Sonda Chang’e-4, care a ajuns pe partea nevăzută a satelitului natural al Terrei pe 3 ianuarie, avea la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră şi faună din şase specii/ soiuri – bumbac, rapiţă, cartof, creson, musculiţă de fructe şi drojdie -, cu scopul de a crea o minibiosferă, unde să se dezvolte primele plante pe Lună. Seminţele de bumbac au încolţit după ce specialiştii de la centrul de pe Terra au transmis comanda ca acestea să fie udate cu apă.
     
    Premiera este considerată un pas important în explorarea spaţială pe termen lung, care include şi călătorii pe Marte. Ideea este ca astronauţii să îşi producă hrana în spaţiu şi să reducă timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condiţiile în care călătoria pe Marte durează aproximativ doi ani şi jumătate.
     
    Cercetătorii au reuşit deja să cultive plante pe Staţia Spaţială Internaţională, dar niciodată pe Lună.
     
    În urmă cu câteva zile, China a făcut publice şi primele imagini panoramice de pe partea ascunsă a Lunii. Agenţia spaţială chineză a publicat imagini panoramice la 360 de grade realizate de camera video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafaţă gri şi plină de cratere a Lunii.
     

  • De ce a ajuns BCR să îşi „boteze” bankingul inteligent „George”. Ce face concret „George”?

    Totul a început în 2012 cu o misiune destul de neclară, povesteşte Maurizio Poletto, şeful hubului de inovaţie al grupului austriac Erste şi cel care a coordonat proiectul George – pe care BCR, cea mai mare bancă locală din România, l-a importat anul acesta şi îl promovează intens ca „primul banking inteligent”.

    „La George am început să lucrăm în 2012. Misiunea proiectului nu era foarte clară la început, dar ştiam că vrem să facem ceva diferit. Tocmai de aceea am pus pe masă trei condiţii. Am vrut să avem mână liberă în alegerea oamenilor, să fim lăsaţi să recrutăm specialişti din piaţă.

    Am vrut în special oameni noi, din afara băncii. A doua condiţie a constat în asigurarea unui finanţări de câteva milioane de euro, iar cea de a treia condiţie pe care am pus-o a fost aceea de a ni se da posibilitatea de a lucra la dezvoltarea produsului timp de trei ani fără interferenţe din partea băncii.

    Aceste condiţii au fost acceptate de către boardul Erste, iar Andreas Treichl (CEO al Erste Group – n.red.) a zis „Hai să încercăm”, descrie Maurizio Poletto startul proiectului.

    George nu a fost nici pe departe prima sau singura variantă la care au lucrat IT-iştii angajaţi de Erste. Au fost multe prototipuri, multe idei eşuate, unele chiar „groaznice”, îşi aminteşte Maurizio Poletto, dar şi câteva care au fost prea devreme puse pe piaţă şi în consecinţă nu au fost înţelese de clienţi.

    „În acea perioadă, două proiecte s-au evidenţiat. În 2013 am realizat o aplicaţie – pe care am denumit-o Quick Check şi care nu făcea altceva decât să permită utilizatorilor săi să verifice câţi bani mai au în contul bancar fără să se logheze în mobile banking. Am păstrat această idee şi la dezvoltarea lui George.”

    Maurizio Poletto spune că el şi echipa sa au ajuns să dezvolte o astfel de aplicaţie care permite doar o verificare rapidă a soldului fără introducerea unei parole, deoarece datele statistice arătau că la fiecare 100 de logări în aplicaţia de mobile banking clienţii făceau doar cinci tranzacţii.

    „Deci, de 95 de ori introduceau username-ul (numele de utilizator -n.red.) şi parola doar ca să vadă câţi bani au în cont.”
    În timp ce lucrau la Quick Check, IT-iştii de la Erste au început să dezvolte şi un „proiect secret”. Cum a ajuns acesta să ia numele de George?

    „George se numeşte astăzi aşa nu pentru că am făcut o cercetare amplă de piaţă, ci pentru că la început George era un nume de cod. De ce? Pentru că mulţi dintre bancherii de la Erste din Austria nu doreau să mai lucrăm la o platformă de online banking, pentru că aveau deja una şi credeau despre ea că este foarte bună şi de succes. Atunci ne-am decis să punem un nume de cod pentru ca nimeni să nu îşi dea seama la ce lucrăm. Pe lângă George, am mai avut două variante de nume: Rico şi Otis, iar alegerea am făcut-o în câteva secunde”, îşi aminteşte Maurizio Poletto.

    Numele proiectului digital a fost rapid reţinut în cadrul băncii Erste din Austria, iar toată lumea a început să vorbească, să fie curioasă şi mai ales să se întrebe ce anume avea să facă. Dată fiind popularitatea de care s-a bucurat George în cadrul Erste Austria, echipa care l-a dezvoltat a decis să lanseze produsul pe piaţă sub acelaşi nume.

    „Numele a fost memorabil, uşor de reţinut. Am mers pe ideea că dacă funcţionează în comunitatea noastră din Austria, unde avem 12.000 de angajaţi, ar putea să funcţioneze în acelaşi mod şi în piaţă şi aşa s-a întâmplat.” 
    George, ca o nouă platformă de digital banking, uşor de folosit şi cu un design adaptat exigenţelor noilor generaţii, a fost introdus pentru prima dată în 2015 pe piaţa din Austria. Feedbackul pozitiv primit de la clienţi, dar şi reacţiile competitorilor au încurajat Erste să implementeze produsul şi în celelalte ţări în care operează. România a fost cuprinsă în cel de-al al doilea val de extindere, împreună cu Cehia şi Slovacia. Anul viitor, Erste vrea să implementeze George şi în Ungaria şi Croaţia.

    Ce face concret George?

    Platforma digitală George a fost construită cu misiunea de a sprijini clienţii Erste şi ai băncilor din portofoliul grupului să înţelegă cum îşi utilizează finanţele proprii, să-i ajute să-şi administreze bugetul mai eficient şi în final să-şi îmbunătăţească situaţia financiară şi să economisească mai mult, de exemplu, rezumă competenţele lui George artizanul său, Maurizio Poletto.

    „Noi credem cu tărie că misiunea noastră este să ajutăm clienţii să înţeleagă, să-şi administreze eficient finanţele şi să îşi îmbunătăţească viaţa financiară. Exact în această ordine este ceea ce se poate face prin intermediul lui George.”
    Şi pentru că o viaţă financiară sănătoasă se clădeşte după ce fiecare persoană înţelege cu exactitate câţi bani are şi pe cei îi cheltuie, IT-iştii de la Erste s-au concentrat foarte mult în dezvoltarea lui George pe zona de „înţelegere”, pe care ei o consideră fundamentală.

    „Înţelegerea este partea esenţială, fără aceasta noi nu ne puteam duce la îndeplinire celelalte obiective: managementul eficient al banilor şi îmbunătăţirea vieţii financiare. Cum să economiseşti mai mult dacă nu ştii cu exactitate de câţi bani dispui? Tocmai pentru că înţelegerea este un element cheie designul a fost esenţial în dezvoltarea lui George”, a explicat Poletto. 

    El spune că următorul nivel în dezvoltarea lui George va veni odată cu intrarea în vigoare a directivei europene de plăţi PSD2 care va permite şi terţilor să introducă noi funcţionalităţi în aplicaţie.
    „De aceea abia aşteptăm ca directiva PSD2 să intre în vigoare. Atunci vom putea să integrăm în George şi conturile pe care utilizatorii le au la alte bănci. În Austria se întâmplă deja asta. În acest moment un client îşi poate gestiona prin George şi conturile deschise la celelalte bănci”, a spus Maurizio Poletto. În prezent, platforma digitală a Erste Bank este utilizată de 3,8 milioane de clienţi.

    În România, George presupune, pe lângă aplicaţie, un întreg ecosistem digital, cu cont curent şi card dedicat, care poate fi contractat exclusiv online în mai puţin de 10 minute, de pe telefon, tabletă sau laptop, susţin reprezentanţii BCR. Accesul la platforma George se poate face prin PIN, pattern (tipar), amprentă sau recunoaştere facială.

    De anul viitor, George va permite şi plata cu telefonul în România, serviciu disponibil în prezent doar la Banca Transilvania şi ING.

    În prima lună de funcţionare pe piaţa din România platforma George a fost accesată de 100.000 de clienţi, iar circa 3.000 de clienţi noi sunt adăugaţi zilnic. Majoritatea clienţilor intră pentru a-şi verifica soldul, pentru a vedea pe ce au cheltuit banii, iar funcţia de auto-completare – recunoaşte ce cauţi după câteva apăsări de taste – este cea mai apreciată de utilizatori, potrivit reprezentanţilor BCR. Pachetul George vine şi cu o serie de beneficii, printre care comision zero la retragerile de la orice bancomat din ţară sau străinătate.

    BCR are peste 1,2 milioane de utilizatori de internet banking, iar obiectivul BCR cu platforma George este ca fiecare client care intră în contact cu banca să fie activ în mediul digital.

    Câteva dintre caracteristicile lui George:
    Are meniuri simple, intuitive, cu funcţie drag & drop; plăţile se fac simplu, ordonat şi intuitiv, la fel ca pe mail (poţi da reply).
    Îşi aminteşte fiecare tranzacţie şi ştie să indexeze comercianţii; poate scana contul IBAN, astfel că nu mai trebuie să memorezi conturi lungi.
    Face ca plata în străinătate să fie mult mai uşoară – George ştie automat unde se află destinatarul şi pregăteşte transferul cu toate informaţiile necesare.
    Te ajută să-ţi analizezi cheltuielile şi, dacă vrei, să faci economii.
    Are funcţie de căutare simplă, precum motoarele de pe internet, pentru tranzacţii, nume şi date. Poţi căuta, practic, orice (ex.: poţi căuta „luna trecută“); poţi căuta într-o arhivă de până la 7 ani.
    Are autocompletare: recunoaşte ce cauţi după câteva apăsări de taste. Rezultatele sunt afişate cu logo-urile comercianţilor.
    Are chat & magazine; George vine cu chat, prin care poţi intra în contact direct cu experţii de la BCR, fără timpi de aşteptare. Dispui, practic, de un canal de informaţii securizat pentru date financiare sensibile, fără e-mailuri; funcţie de printscreen al imaginii: dacă există o problemă, se poate salva imaginea, se pot adăuga comentarii şi se trimite unui expert de la BCR; are magazin de tip e-store, pentru opţiuni şi aplicaţii suplimentare; magazinul George este deschis dezvoltatorilor de aplicaţii (fintech-uri, start-up-uri).

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • InSight, un dispozitiv spaţial al NASA, va ajunge, luni seară, pe Marte

    InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) a costat 993 de milioane de dolari şi este primul dispozitiv spaţial care ajunge pe Marte din 2012, când roverul Curiosity al NASA a atins suprafaţa planetei, având ca misiune studierea rocilor pentru eventuale urme ale unor forme de viaţă din trecutul acesteia.

    Dispozitivul spaţial, cu o înălţime de aproximativ un metru (circa 5,5 metri după extinderea panourilor solare), a fost lansat în urmă cu aproape şapte luni şi a parcurs circa 482 de milioane de kilometri, fiind o etapă de pregătire în vederea unei misiuni cu echipaj uman pe Marte, pe care NASA speră să o facă până în 2030.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai de temut şi mai periculos lider european este fix la graniţa cu România. Nu joacă după nicio regulă, şi totuşi are o atracţie irezistibilă pentru investitori

    Aşa a fost numit Viktor Orban, premierul Ungariei, de către Gerald Knaus, preşedintele Iniţiativei pentru Stabilitate Europeană. Sub conducerea lui Orban, Ungaria a văzut reapariţia unor obiceiuri nocive, precum naţionalismul etnic sau corupţia la nivel înalt. Viktor Orban şi-a propus să obţină puterea absolută, eliminând eventuale piedici din Constituţie. misiunea sa, una clară: remodelarea Ungariei după interesele sale.

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!