BusinessMagazin

Tag: migrare

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Peste 6.000 de militari germani mobilizaţi în centrele de primire a refugiaţilor din ţară

    Anunţul a fost făcut miercuri de ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.

    “Ajutorarea refugiaţilor a devenit o sarcină suplimentară importantă atribuită militarilor din Bundeswehr (armata germană)”, a declarat Ursula von der Leyen, în condiţiile în care în Germania sunt aşteptaţi între 800.000 şi un milion de solicitanţi de azil în cursul anului 2015.

    Pentru a suplimenta personalul din centrele de primire, peste 6.000 de militari germani au fost implicaţi în 83 de proiecte diferite, în timp ce 2.900 sunt angajaţi în operaţiuni ale Bundeswehr în străinătate, precizează Ministerul german al Apărării, într-un comunicat transmis miercuri.

    În plus, câteva sute de persoane sunt implicate în proiecte punctuale desfăşurate pe teritoriile celor 16 landuri germane, de la construirea centrelor de primire până la transportarea persoanelor şi a resurselor necesare.

    Intervenţia militarilor este necesară în centrele care se confruntă cu cele mai mari valuri de imigranţi, unde personalul nu mai poate faţă solicitanţilor de azil, precizează Ministerul german al Apărării, adăugând că intenţionează ca această mobilizare să fie una de durată, pentru o mai bună gestionare a crizei migraţilor privind înregistrarea solicitanţilor de azil şi primirea imigranţilor nou-sosiţi.

    De la jumătatea lunii noiembrie, centrul de formare a cadrelor din Bundeswehr, cu sediul în Coblence, în vestul Germaniei, va propune stagii specifice destinate specializării privind găzduirea imigranţilor, se mai precizează în comunicatul Ministerului german al Apărării.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Aproximativ 800.000 de refugiaţi au “intrat ilegal” în UE anul acesta

    Leggeri, care avertizează că afluxul migranţilor în Europa probabil încă “nu şi-a atins paroxismul”, îi îndeamnă pe liderii europeni să-i plaseze în retenţie pe solicitanţii de azil ale căror cereri sunt respinse, în vederea unei repatrieri “rapide” în ţara de origine.

    Acest număr depăşeşte ultimele estimări ale Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), însă modul în care numără Frontex permite înregistrarea unei persoane de mai multe ori, preciza agenţia la jumătatea lui octombrie.

    “Este necesar ca statele europene să se pregătească pentru ideea că ne aşteaptă o situaţie foarte dificilă în lunile următoare”, a tras Leggeri un semn de alarmă, amintind că Frontex este însărcinată cu “supravegherea” frontierelor şi că nu are puterea să-i respingă pe migranţi.

    În opinia sa, aşa-zisele “hotspots” – centre de primire şi înregistrare prevăzute pe insule greceşti şi în Sicilia – nu permit absorbirea afluxului de solicitanţi de azil, având în vedere că ele nu permit un “sejur prelungit” la faţa locului.

    “Cel care a intrat ilegal şi nu are niciun drept de azil este necesar să fie trimis rapid în ţara sa”, a insistat Leggeru, apreciind că UE are nevoie de “structuri de primire” în care migranţi “să poată fi închişi, la nevoie”.

    Directorul Frontex îndeamnă statele europene să-şi “utilizeze în mod mai consecvent” dreptul, prevăzut în texte europene, de a plasa în detenţie, “până la 18 luni”, un străin aflat într-o situaţie ilegală, în vederea “organizării întoarcerii acestuia”.

    Acest subiect este principalul punct de discordie în cadrul coaliţiei guvernamentale din Germania, cea mai importantă ţară de primire a unor candidaţi la azil.

    Conservatorii vor să se creeze “zone de tranzit” de-a lungul frontierei, care să permită reţinerea migranţilor pe timpul examinării accelerate a dosarului, la fel ca pe aeroporturi.

    Social-democraţii refuză acest lucru, denunţând “tabere de masă” sau “zone de detenţie”, pe a căror utilitate o contestă.

  • INCIDENTE violente în Germania: Miting antimusulman la Koln, eclipsat de o contramanifestaţie. Poliţia a recurs la tunuri cu apă – VIDEO

    Aproximativ 1.000 de persoane au participat la mitingul organizat de către gruparea “Huligani împotriva salafiştilor (Hooligans gegen Salafisten, HoGeSa)”, intitulat “Koln 2.0 – paşnic şi fără violenţă împotriva extremismului islamist”.

    Confruntări violente au izbucnit între huligani, dintre care mulţi sunt înregistraţi ca neonazişti, şi contramanifestanţi de stânga, în câteva incidente izolate.

    Poliţia a recurs la tunuri cu apă, pentru a împiedica protestatarii de stânga să înainteze către oponenţii lor politici.

    Peste 3.500 de poliţişti au fost mobilizaţi la mitingul de duminică de la Koln, al patrulea cel mai important oraş din Germania, dar şi un elicopter şi mai multe tunuri cu apă.

    Şapte demonstraţii au fost înregistrate pentru duminică, inclusiv contramanifestaţii, a declarat Michael Temme, şeful forţelor de intervenţie.

    Poliţia a format cordoane pentru a ţine părţile la distanţă, care s-au reunit de o parte şi de alta a Gării Deutz.

    Însă atmosfera din taberele care susţin toleranţa – în care unii agitau bannere pe care se puteau citi mesaje ca “Bun venit refugiaţilor” şi “Nimeni nu este ilegal” – a rămas în mare parte relaxată. Diverse trupe au cântat pe o scenă, în apropiere.

    Poliţia era îngrijorată că evenimentul putea degenera, după ce un marş, organizat de HoGeSa în octombrie 2014, a degenerat în confruntări de stradă violente cu forţele de ordine, în urma cărora au fost răniţi aproximativ 50 de ofiţeri.

    La mitingul de anul trecut poliţia a arestat 17 dintre cei aproximativ 4.000 de manifestanţi, dar nu a putut să-i prindă pe cei care au aruncat cu pietre, sticle şi artificii în poliţişti.

    Şeful poliţiei Wolfgang Albers a avertizat cu privire la eventuale violenţe încă de vineri, când a subliniat că nu vrea o “duminică dificilă” la Koln. “Vă pot înţelege protestul foarte bine, dar trebuie să rămână paşnic”, i-a îndemnat el pe contramanifestanţi.

    Aproximativ patru milioane de musulmani locuiau în Germania în 2008, potrivit ultimelor date oferite de către Conferinţa Islamică Germană, reprezentând 4-5% din populaţia ţării.

  • Preşedintele ceh Milos Zeman: “Imigranţii economici” folosesc copii pe post de “scuturi umane” pentru a ajunge în UE

    Zeman a adresat o serie de invective migranţilor, motiv pentru care a fost criticat dur de către Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, care a acuzat săptămâna aceasta Praga de plasarea sistematică în detenţie a migranţilor, în condiţii degradante, pentru a-i descuraja pe alţii să vină în ţară.

    Într-o ultimă tiradă, Zeman a declarat pentru tabloidul Blesk că “imigranţii economici” îşi exploatează în mod cinic copiii pentru a ajunge în UE.

    Copii “servesc pe post de scuturi umane pentru tipi cu iPhone, pentru a justifica valul de migranţi”, a declarat Milos Zeman într-un interviu video pentru site-ul tabloidului Blesk.

    “Cei care se ascund în spatele copiilor nu merită, după mine, nicio compasiune”, a adăugat vocalul veteran de stânga.

    “Aduc copiii aici în bărci de cauciuc, ştiind că s-ar putea îneca”, a spus Zeman, care din 2013 este primul preşedinte ceh ales în mod direct.

    El a făcut aceste declaraţii după alte atacuri la adresa migranţilor, cărora le-a transmis că “nimeni nu v-a invitat aici”.

    Zeman a mai declarat, recent, că migranţii ar respecta “sharia (legea islamică) în loc de legea cehă” şi că “femeile necredincioase vor fi lapidate, iar hoţilor li se va tăia mâna”.

    El le-a criticat de asemenea pe femeile care poartă vălul islamic, afirmând că “vom fi privaţi de frumuseţea femeilor, pentru că vor fi acoperite din cap şi până-n tălpi”.

    “Acesta ar fi, evident, un avantaj pentru unele femei, dar sunt puţine şi departe”, a comentat el.

    Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, prinţul Zeid Ra’ad Al Hussein, l-a etichetat pe preşedintele ceh drept “islamofob”.

    Hussein a criticat totodată Cehia, o ţară membră UE şi NATO, din cauza condiţiilor din centrele în care-i închide pe refugiaţi, inclusiv copii, pe care-i arestează în timp ce încearcă să ajungă în Europa Occidentală.

    Zeman l-a invitat duminică pe Hussein să vină în vizită în Cehia, pentru a inspecta condiţiile din tabere.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Liderii UE şi din Balcani vor analiza crearea unei misiuni de control la frontieră la capătul din Grecia al rutei

    Noua operaţiune a Agenţiei FRONTEX ar urma să se concentreze atât asupra controalelor la ieşire, cât şi asupra “înregistrării refugiaţilor şi migranţilor care nu au fost înregistraţi încă în Grecia”, potrivit proiectului declaraţiei comune a liderilor, scrie DPA, care precizează că a văzut o copie a documentului.

    Documentul îndeamnă la “implementarea imediată a măsurilor bilaterale de construire a încrederii în legătură cu frontiera” dintre Grecia şi Macedonia. Cele două ţări sunt implicate într-o veche dispută cu privire la numele Macedonia, pe care Atena îl revendică drept numele unei provincii elene.

    Proiectul declaraţiei poate fi modificat înaintea reuniunii de duminică, pe care a convocat-o preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

    Mini-summitul are obiectivul să determine ţările aflate pe ruta din Balcanii de Vest a migraţiei să-şi unească forţele în faţa afluxului de refugiaţi şi migranţi care caută să ajungă în state bogate din nordul şi vestul Europei.

    Afluxul a condus la blocaje şi tensiuni între ţările din Balcani, migranţi fiind lăsaţi în noroi, ploaie şi frig.

    “Ultimele săptămâni au continuat să arate că nu există o soluţie naţională la această problemă, iar ţările nu pot arunca responsabilitatea asupra vecinilor lor”, a declarat vineri Margaritis Schinas, un purtător de cuvânt al Comiei.

    “Este foarte important ca oamenii să se vadă unii cu alţii, să vorbească şi să acţioneze. Acesta este motivul din spatele întâlnirii (de duminică). Doar o abordare colectivă europeană transfrontalieră bazată pe cooperare poate avea succes”, a subliniat el.

    La mini-summit urmează să ia parte cancelarul austriac Werner Faymann, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul croat Zoran Milanovic, cancelarul german Angela Merkel, premierul grec Alexis Tsipras, preşedintele macedonean Gorge Ivanov, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul sârb Aleksandar Vucici, premierul sloven Miro Cerar şi premierul ungar Viktor Orban.

    Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Guterres, preşedintele UE Donald Tusk şi directorii Frontex şi Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) urmează, de asemenea, să participe la reuniune.

    Potrivit proiectului declaraţiei comune, liderii vor fi îndemnaţi să îşi intensifice coordonarea, schimbul de informaţii, să ofere mai multe adăposturi şi servicii de bază migranţilor şi să fie de acord că “o politică de trimiterea a refugiaţilor într-o ţară vecină nu este acceptabilă”.

    Documentul sugerează că aproximativ 400 de grăniceri pot fi mobilizaţi până miercuri în Slovenia, în cazul în care această ţară activează un mecanism Frontex pentru echipe de intervenţie rapidă la frontieră.

    Cea mai mică ţară de pe ruta balcanică a migrării, Slovenia se confruntă cu presiunea a mii de refugiaţi.

    Ei s-au adunat vineri la frontiera dintre Serbia şi Croaţia, în dorinţa de a exercita presiuni, de teamă că ar putea ajunge la frontiere închise.

    Peste 3.000 de persoane au sosit în noaptea de joi spre vineri la Berkasovo şi aşteptau să treacă la Bapska, de partea croată.

    Tabăra s-a golit până dimineaţa, dar ccel puţin alte 15 autobuze au adus alţi 1.500 de migranţi, în principal refugiaţi din Orientul Mijlociu.

    Odată ajunşi în Croaţia, refugiaţii sunt înregistraţi la tabăra de primire la Opatovac, după care sunt duşi cu autobuzul, 300 de kilometri, până la frontiera cu Slovenia.

    Cel puţin 14.200 de refigiaţi se aflau vineri dimineaţa în Slovenia, înregistraţi sau în curs de înregistrare la centre de primire şi tabere, potrivit agenţiei STA, care cita poliţia.

    “Este ca şi cum o jumătate de oameni ar fi intrat în Germania într-o singură zi”, a declarat Cerar în noaptea de joi pentru televiziunea de stat, referindu-se la procentul de migranţi raportat la populaţia de două milioane de locuitori ai Sloveniei.

    Oficiali sloveni au anunţat anterior că Ljubljana poate înregistra doar 2.500 de oameni pe zi şi au acuzat Croaţia că trimite prea mulţi oameni, ca să scape mai repede de povară.

    Cerar a declarat că Croaţia nu doreşte să discute despre migranţi, însă ministrul croat de Interne Vesna Pusic a insistat că Zagrebul este dispus să negocieze. Croaţia, a declarat ea, nu poate să primească 7.000-8.000 de oameni pe zi şi să transfere doar 2.500, potrivit cotidianului Jutarnji List de la Zagreb.

    După ce înregistrează migranţii, Slovenia îi trimite în Austria, de unde aceştia îşi continuă drumul către Germania sau alte state occidentale bogate.

    Organizaţii internaţionale de ajutorare şi ţările prin care călătoresc refugiaţii pe ruta din Balcani sunt îngrijorate că Germania şi-ar putea închide frontiera migranţilor, ceea ce ar crea un blocaj uriaş pe această rută.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Slovenia ia în considerare construirea unui gard antiimigraţie la frontiera cu Croaţia

    “Luăm în considerare, în mod egal, această opţiune, dar acest moment nu a venit încă. Sperăm într-o soluţie europeană, dar dacă ne pierdem speranţa la acest nivel, dacă duminică (la summitul UE convocat pentru gestionarea crizei migraţiei) nu obţinem (ajutor) suficient, atunci totul va fi posibil pentru că vom fi fost lăsaţi de unii singuri”, a declarat Miro Cerar la televiziunea publică slovenă, în cursul nopţii de joi spre vineri.

    Slovenia speră să obţină în cadrul summitului de duminică de la Bruxelles un ajutor financiar de 140 de milioane de euro, precum şi asistenţă logistică şi umanitară pentru a face faţă fluxului de imigranţi.

    Slovenia pledează, de asemenea, pentru un control mai eficient la frontiera dintre Grecia şi Turcia, măsură convenită de cele 28 de state membre ale UE, dar care întârzie să fie implementată.

    La summitul de duminică de la Bruxelles, convocat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au fost invitaţi să participe reprezentanţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia România, Serbia, Slovenia şi Ungaria.

    Până vineri dimineaţă, 47.510 de imigranţi au intrat în Slovenia, la o săptămână de la închiderea frontierei dintre Ungaria şi Croaţia. Dintre aceştia, 9.339 de imigranţi au sosit în ultimele 24 de ore.

    Joi, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, aflată în vizită la punctul de frontieră din Spielfeld, prin care intră în Austria majoritatea imigranţilor care provin din Slovenia, a solicitat, de asemenea, ca UE să “construiască o fortăreaţă europeană”. Însă astfel de propuneri sunt dezaprobate de ministrul social-democrat al Apărării din Austria, Gerald Klug, care le denunţă numindu-le “erori ale aprecierii politice”.

    Aproximativ 7.000 de imigranţi au intrat, joi, în Austria din Slovenia, potrivit cifrelor publicate vineri de poliţia austriacă. În plus, alte 4.500 de persoane aşteptau, vineri dimineaţă, să intre în Austria în punctul de frontieră de la Spielfeld.

  • Patru nave cu imigranţi au acostat chiar în dreptul unei baze militare britanice din Cipru

    Aceasta este prima dată când refugiaţii ajung direct pe teritoriul britanic de la începutul crizei migraţiei cu care se confruntă Europa.

    Deocamdată nu se cunosc detalii despre călătoria celor 140 de imigranţi până la baza militară britanică şi nici ţara lor de origine. “Nu am stabilit pentru moment de unde sunt aceştia”, a declarat un purtător de cuvânt al bazei aeriene RAF Akrotiri.

    Deşi Ciprul este cu mult mai aproape de Siria decât Italia sau Grecia, până în prezent nu s-a confruntat cu un număr mare de refugiaţi. Este posibil ca imigranţii să fi încercat să evite insula, din cauza izolării sale geografice.

    RAF Akrotiri este unul dintre cele două teritorii suverane britanice din Cipru, care a fost colonie până în 1960. Baza aeriană se află la numai 107 kilometri de coastele siriene.

    Baza militară de dimensiuni importante, care se află pe coasta sudică a insulei, este folosită din septembrie 2014 pentru bombardarea obiectivelor grupării Stat Islamic din nordul Irakului.

  • Slovenia se declară “depăşită” de fluxul de migranţi şi anunţă că recurge la armată

    “Fluxul de migranţi din ultimele trei zile ne depăşeşte toate capacităţile”, a anunţat Guvernul într-un comunicat, în urma unei reuniuni de urgenţă, în noaptea de luni spre marţi.

    O lege urmează să fie prezentată în Parlament, în vederea extinderii – în mod excepţional – a puterilor de intervenţie a armatei, limitate în prezent la o asistenţă logistică.

    Slovenia – o ţară mică, de două milioane de locuitori – a anunţat că peste 8.000 de migranţi au pătruns pe teritoriul său, dinspre Croaţia, numai luni, mulţi dintre ei traversând “frontiera verde”, adică prin natură, ci nu prin puncte de trecere oficiale.

    Concomitent, doar 2.000 de migranţi şi-au putut continua drumul, luni, către Austria, potrivit autorităţilor de la Ljubljana, care au acuzat luni autorităţile austriece că permit intrarea unui număr limitat de migranţi, ceea ce Viena a dezminţit.

    Poliţia austriacă a anunţat marţi că 4.280 de persoane au sosit luni din Slovenia, adică mai mult decât dublu decât a anunţat Ljubljana.

    În faţa acestei situaţii, Guvernul sloven a anunţat marţi că vrea să prezinte, în Parlament, un amendament la legea apărării, cu scopul de a extinde competenţele armatei cu acest titlu excepţional.

    “Acest amendament va permite să se încredinţele militarilor sarcini suplimentare, în circumstanţe foarte particulare şi cu acordul Parlamentului”, se precizează în comunicat.

    Amendamentul la legea apărării urma să fie prezentat în Parlament marţi, potrivit postului naţional sloven de radio.

    Premierul Miro Cerar (centru) dă asigurări că “asta nu înseamnă stare de urgenţă”. Însă este necesar ca Slovenia să reacţioneze, în contextul în care Croaţia “refuză să colaboreze” în vederea gestionării crizei migrării, le-a spus el unor jurnalişti.

    “Este iluzoriu să se aştepte de la o ţară de două milioane de locuitori să oprească, gestioneze şi rezolve ceea ce ţări mult mai mari nu au reuşit să facă”, subliniază Guvernul în comunicat.

    Fluxul de migranţi s-a reorientat către Slovenia sâmbătă, după ce Ungaria, principala ţară de tranzit până atunci, şi-a închis frontiera refugiaţilor în noaptea de vineri spre smbătă.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Peste 500.000 de refugiaţi au ajuns în Grecia în 2015

    Organizaţia Internaţională pentru Migrare (OIM) a anunţat, marţi, că aproximativ 507.000 de persoane au ajuns în Grecia în cursul acestui an. Dintre aceştia, 291 au murit în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge pe continentul european.

    Potrivit OIM, numai în weekend, 27.000 de imigranţi au sosit în Grecia şi cel puţin 25 de persoane au murit în cursul săptămânii trecute.

    De asemenea, potrivit estimărilor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 502.000 de persoane au ajuns în cursul acestui an în Grecia.

    Un reprezentant al UNHCR, Melissa Fleming a declarat că nou-veniţii sunt îngrijoraţi din cauza înrăutăţirii condiţiilor meteorologice determinată de venirea iernii şi a posibilităţilor ca statele europene să-şi închidă frontierele pentru extracomunitari.

    Majoritatea celor care sosesc în Grecia provin din Siria, fiind urmaţi de refugiaţi din Irak şi Afganistan.

  • Candidata înjunghiată de un extremist care se opune imigranţilor a câştigat alegerile în Koln

    Henriette Reker, care a fost spitalizată după această agresiune comisă de un bărbat cu “motivaţii rasiste”, a obţinut peste 52% din voturi, potrivit rezultatelor publicate de municipalitate, după numărarea a trei sferturi din buletinele de vot, duminică seara.

    Reker, candidată independentă la funcţia de primar al Kolnului susţinută de partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), este în stare stabilă după ce a fost înjunghiată în piept şi în gât în cursul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă.

    Autorul atacului este un bărbat de 44 de ani, fără ocupaţie, care a fost reţinut. “Atacatorul a declarat că a avut o motivaţie rasistă, fiind nemulţumit de primirea refugiaţilor”, potrivit lui Norbert Wagner, un oficial din cadrul Poliţiei din Koln.

    “Este vorba de un atac cu caracter politic legat de faptul că Henriette Reker este responsabilă de primirea refugiaţilor” în Koln, a declarat Wolfgang Albers, şeful Poliţiei regionale.

    “Angela Merkel este şocată şi condamnă acest atac”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

    “Este vorba de un act înspăimântător şi laş”, a declarat, la rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere.