BusinessMagazin

Tag: Microsoft Romania

  • Paradoxul revoluţiei tehnologice: Şapte din zece cei mai săraci oameni au acces la telefon mobil, dar nu şi la apă curentă sau toaletă

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Citiţi AICI analiza integrală 

  • Câmpul de bătălie a trecut în lumea digitală

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.

    ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.

    Gabriela Matei, CEO al Microsoft România, a vorbit despre provocările majore pe care le aduce contextul tehnologic actual. ”Cei mai importanţi jucători din domeniul comunicaţiilor prin internet şi-au luat angajamentul să ia toate măsurile posibile împotriva folosirii tehnologiei lor în scopuri abuzive. Printre aceste companii sunt nume importante, precum ARM, Cisco, Facebook, HP, Microsoft, Nokia, Oracle, Bitdefender şi lista este chiar mai lungă“, spune Gabriela Matei. ”Cea mai importantă transformare a epocii noastre este o societate în care comunicarea şi accesul la resurse şi informaţie se fac spontan.“

    Ea spune că există astăzi o nouă formă de agresiune, una aproape invizibilă, dar cu nimic mai puţin periculoasă decât ceea ce omenirea a cunoscut până în prezent. Gabriela Matei aminteşte de incidentul WannaCry, din 2017, care aproape a paralizat sistemul medical britanic. ”Raportul de audit al guvernului britanic arată că aproape 7.000 de programări medicale, de la cele mai simple până la operaţii chirurgicale foarte complexe, a trebuit să fie anulate; acest lucru s-a întâmplat în doar câteva zile. |n acelaşi interval de timp, WannaCry a infectat mai bine de 200.000 de calculatoare din peste 150 de ţări. Vă puteţi imagina o altă armă, în altă epocă, care să ajungă atât de repede şi atât de departe?“

    CEO-ul de la Microsoft România este de părere că soluţia ar fi o nouă ”convenţie de la Geneva“, una axată pe probleme legate de digitalizare. ”O convenţie care să acopere salturile tehnologice remarcabile ale ultimelor decenii şi care să constituie un element esenţial pentru construirea unui internet, a unei societăţi şi a unei planete mai sigure“, notează ea.

    Sorin Ducaru, consilier special în cadrul Comisiei Globale pentru Stabilitatea Spaţiului Cibernetic, şi-a început discursul atrăgând atenţia asupra faptului că economia digitală depăşeşte şi va depăşi cu mult economia clasică. El a arătat că statisticile existente tind să se schimbe pentru a capta această dinamică din economia digitală care depăşeşte, în multe ţări, produsul industrial. ”Sigur că afectează viaţa noastră de zi cu zi, de la aspecte care ţin de sănătate, educaţie, viaţa socială, la dezbaterea politică, în vreme ce confruntările internaţionale, inclusiv cele de tip militar, tind să se transfere către spaţiul virtual. Din ce în ce mai mult, câmpul de bătălie este spaţiul cibernetic sau cel digital.“

    El aminteşte de o declaraţie a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care definea situaţia actuală drept ”cel mai complex şi îngrijorător context de securitate internaţională al unei generaţii“. Ameninţările de tip cibernetic se află la vârful listei acestor provocări de securitate. Ducaru enumeră câteva caracteristici fundamentale ale domeniului cibernetic pe care cei din domeniul securităţii trebuie să le aibă în vedere: posibilitatea de atac, care este la îndemâna unei largi comunităţi de actori şi care cu o investiţie relativ modestă poate genera efecte semnificative; asimetria între atac şi apărare, care este în favoarea atacului – atacatorul trebuie să penetreze un singur punct de intrare, în timp ce apărătorii trebuie să aibă grijă de întreaga suprafaţă de atac; anonimitatea şi dificultatea atribuirii atacurilor cibernetice; un cadru legislativ încă insuficient dezvoltat şi metode de investigare care nu sunt încă puse la punct.

    ”Daţi-mi voie să vă prezint o informaţie care pe mine m-a impresionat, şi anume că volumul de date produs şi procesat de umanitate în 2017 este aproximativ egal cu cel produs de umanitate de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2016. Ar fi o cifră în zona sutelor de trilioane de terabiţi, o cifră cu 20 de zerouri, şi ea creşte“, notează Sorin Ducaru. ”Acesta este timpul pe care îl trăim şi aş spune că această schimbare implică şi o revoluţie a abordărilor în plan social, economic, politic şi în cel al securităţii, în sensul că spaţiul informaţional, spaţiul virtual, tinde să depăşească şi să domine dinamica comparativ cu revoluţiile din spaţiul fizic.“

    Robert Hannigan, asociat la Fellow Royal United Services Institute (RUSI) şi fost director al Centrului de Comunicare al guvernului britanic, îşi aminteşte că atunci când a început să lucreze în domeniu, cu 15 ani în urmă, îi era foarte greu să stârnească interesul oamenilor faţă de securitatea cibernetică. ”Acum am ajuns în extrema cealaltă, în care suntem efectiv panicaţi de ceea ce ni se întâmplă sau ni se poata întâmpla, aşa că trebuie să ne calmăm un pic, să punem lucrurile în echilibru, să ajungem la o soluţie de mijloc. Cred că merită să ne reamintim, cu toţii, de ce există aceste ameninţări“, spune el.
    Autorii infracţiunilor cibernetice se poartă ca orice alţi infractori, au un comportament previzibil, notează Hannigan. Dacă li se pare prea scump să facă profit într-un domeniu se mută în altul, iar acest lucru are implicaţii mari asupra modului în care se trebuie construită protecţia împotriva ameninţărilor cibernetice. ”Ideea nu este să fim perfecţi, ci să fim mai puternici decât infractorii în ceea ce priveşte capabilităţile.“

    Robert Hannigan spune că pierderea financiară medie a companiilor survenită în 2017 ca urmare a atacurilor cibernetice a fost, în Marea Britanie, de 24.000 de lire sterline. El vorbeşte şi de riscul de corupere a datelor, referindu-se la Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR), care va intra în curând în vigoare. ”Vorbim şi de prejudicii, daune fizice şi chiar vătămări corporale ale persoanelor; dacă aceste atacuri care afectează sistemele de sănătate sau infrastructura critică nu au creat astfel de prejudicii, e doar o chestiune de timp până când cineva va fi cu adevărat rănit“, avertizează el.

    Care sunt însă tendinţele în ceea ce priveşte atacurile cibernetice? ”Volumul este în creştere, Microsoft a identificat aproape un milion de noi programe de tip malware anul trecut“, arată britanicul. ”Anul trecut au fost identificate în total 365 de milioane, aproape un milion pe zi. Gradul de sofisticare a activităţii personale şi a infractorilor în sine este din ce în ce mai mare. Ei se folosesc de această tehnologie socială: te verifică online, îţi verifică contul de Facebook, văd cu cine eşti prieten, cu cine vorbeşti, ce te interesează şi apoi îţi trimit un e-mail care să te atingă exact în punctele tale sensibile.“

    Olga Budziszewska, manager al programului de asigurare contra atacurilor cibernetice din cadrul Microsoft, subliniază importanţa folosirii sistemelor de inteligenţă artificială (IA), în contextul în care infractorii cibernetici sunt mult mai deschişi faţă de tehnologiile de ultimă oră. ”Suntem într-un moment în care securitatea cibernetică şi infracţiuniile cibernetice s-au transformat foarte mult, astfel că nu mai putem lupta cu ele folosind armele tradiţionale“, explică ea. ”Totul se modifică atât de rapid încât suntem forţaţi să găsim modalităţi de a trata ameninţările moderne prin tehnologii moderne. |n al doilea rând, orchestrarea şi automatizarea răspunsului în domeniul securităţii oferă mijloacele necesare pentru a avea succes în lupta contra infractorilor cibernetici.“

    Ce caracterizează aceste atacuri cibernetice rapide? De ce sunt ele atât de ameninţătoare? ”Sunt foarte rapide, sunt automatizate, nu necesită nicio intervenţie umană atunci când începe ciclul de atac şi pot produce mai multe daune decât am văzut până acum“, concluzionează Budziszewska.

    Ciprian Jichici, director general la Genisoft, a început prin a face o distincţie foarte clară între conceptele de inteligenţă artificială şi machine learning. ”Am auzit de foarte multe ori discutându-se de aceşti termeni şi cred că e important să-i poziţionăm corect. IA este un domeniu care a apărut în urmă cu vreo 60 de ani; exista la momentul respectiv un entuziasm extraordinar şi erau foarte multe voci, atât în mediul academic cât şi în zona de industrie, care spuneau că undeva prin 2000 maşinile vor prelua puterea, că vom avea roboţi mai inteligenţi decât oamenii şi că practic societatea va fi dominată de inteligenţa artificială“, povesteşte el. ”Prin anii ’70-’80, un domeniu pe care astăzi îl numim machine learning a început să devină din ce în ce mai intens discutat şi mediatizat. |n esenţă, machine learning reprezintă domeniul dedicat studiului algoritmilor care au capacitatea de a recunoaşte modele. |ntre machine learning şi inteligenţa artificială există deci nişte diferenţe destul de importante.“

    Referindu-se la principalele riscuri cibernetice la care se expun companiile, el vorbeşte de vectorii de atac. ”Cea mai mare parte a executivilor cu care discut îşi imaginează hackerul sub forma unui tânăr care stă într-o cameră, fără prea multe lumini, cu cel puţin patru sau opt monitoare pe care curg nişte caractere şi care bate extraordinar de repede la patru tastaturi şi scrie linii de cod; e o imagine profund deformată. Astăzi poţi fi atacat dintr-un cip, aflat într-un device, care stă la câţiva metri de tine. Nu trebuie să fii conectat ca să fii atacat“, explică Jichici.

    |n concluzie, participanţii la Cybersecurity Forum 2018 au atras atenţia asupra nevoii de educaţie, atât la nivel de bază cât şi la unul specializat. Ei au mai punctat nevoia de voinţă politică şi de implicarea decidenţilor în domeniul securităţii cibernetice – nu pentru că este la modă, ci pentru a înţelege fenomenul în profunzime. O altă concluzie menţionată de toţi participanţii este că adevăratul câmp de bătălie a trecut astăzi în lumea digitală, iar acest lucru trebuie tratat cu maximă importanţă.
     

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    În contextul în care afacerile devin din ce în ce mai digitale. Mai simplu, ne depărtăm de stereotipurile imaginii „omului de afaceri“ al secolului trecut, dar valorile şi verticalitatea cred că au fost şi vor rămâne criterii de departajare între oameni, în viaţa personală sau în afaceri.

    Reputaţia este una dintre cele mai preţioase resurse personale pe care le deţinem; aceasta defineşte felul în care colegii, subordonaţii sau managerii se poziţionează în relaţia cu tine, defineşte oportunităţile şi parteneriatele ce ţi se oferă în lumea businessului, fiind unul dintre pilonii de la baza succesului personal pe termen lung, spune Gabriela Matei. Subsidiara locală a companiei americane a terminat 2016 cu o cifră de afaceri de 277,8 mil. lei şi un profit net de 45 mil. lei.

    Gabriela Matei a devenit general manager al Microsoft Romania la 1 iulie 2016, înlocuindu-l pe Kostas Loukas, care a preluat un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). „Cred că modul ideal şi «sustenabil» de a-ţi construi reputaţia e de a te asigura că reflectă cât mai bine activitatea şi personalitatea ta şi presupune enorm de multă muncă şi seriozitate. Odată demontată, reputaţia e aproape imposibil de reparat, deci pe termen lung riscurile depăşesc câştigurile, în viziunea mea”, remarcă general managerul companiei Microsoft.

    În ceea ce priveşte strategia legată de imagine, Gabriela Matei spune că încearcă să fie cât mai fidelă principiilor care o ghidează  şi o definesc ca om. „Ţin foarte mult ca răspunsurile şi acţiunile mele să fie cele naturale, pentru că în asta văd cheia unui comportament consecvent. Iar consecvenţa e esenţială, pentru că nu vei putea avea o reputaţie dacă felul tău de a acţiona se schimbă în fiecare an. De fapt, vei putea – dar ceea ce ar reieşi ar fi că eşti un om imprevizibil şi nehotărât.”

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    În contextul în care afacerile devin din ce în ce mai digitale. Mai simplu, ne depărtăm de stereotipurile imaginii „omului de afaceri“ al secolului trecut, dar valorile şi verticalitatea cred că au fost şi vor rămâne criterii de departajare între oameni, în viaţa personală sau în afaceri.

    Reputaţia este una dintre cele mai preţioase resurse personale pe care le deţinem; aceasta defineşte felul în care colegii, subordonaţii sau managerii se poziţionează în relaţia cu tine, defineşte oportunităţile şi parteneriatele ce ţi se oferă în lumea businessului, fiind unul dintre pilonii de la baza succesului personal pe termen lung, spune Gabriela Matei. Subsidiara locală a companiei americane a terminat 2016 cu o cifră de afaceri de 277,8 mil. lei şi un profit net de 45 mil. lei.

    Gabriela Matei a devenit general manager al Microsoft Romania la 1 iulie 2016, înlocuindu-l pe Kostas Loukas, care a preluat un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). „Cred că modul ideal şi «sustenabil» de a-ţi construi reputaţia e de a te asigura că reflectă cât mai bine activitatea şi personalitatea ta şi presupune enorm de multă muncă şi seriozitate. Odată demontată, reputaţia e aproape imposibil de reparat, deci pe termen lung riscurile depăşesc câştigurile, în viziunea mea”, remarcă general managerul companiei Microsoft.

    În ceea ce priveşte strategia legată de imagine, Gabriela Matei spune că încearcă să fie cât mai fidelă principiilor care o ghidează  şi o definesc ca om. „Ţin foarte mult ca răspunsurile şi acţiunile mele să fie cele naturale, pentru că în asta văd cheia unui comportament consecvent. Iar consecvenţa e esenţială, pentru că nu vei putea avea o reputaţie dacă felul tău de a acţiona se schimbă în fiecare an. De fapt, vei putea – dar ceea ce ar reieşi ar fi că eşti un om imprevizibil şi nehotărât.”

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • David Rowan, editorul revistei de tehnologie Wired UK, speaker la summitul organizat de Microsoft România

    David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, va participa în calitate de speaker la cea de-a patra ediţie a evenimentului Microsoft Summit, care va avea loc la începutul lunii noiembrie, conform unui anunţ al companiei.

    “Primul vorbitor pe care Microsoft România îl anunţă ca invitat pentru Microsoft Summit 2016 este David Rowan, editor încă de la înfiinţare al ediţiei britanice a WIRED Magazine, probabil cea mai importantă publicaţie de tehnologie la nivel mondial. Rowan a stat faţă în faţă cu reprezentanţi ai celor mai importante companii din industria digitală, precum Eric Schmidt, Michael Dell sau Reid Hoffmann, cât şi cu antreprenori şi dezvoltatori de start-up-uri inovative din Tel Aviv până în Shenzen, în încercarea de a de a investiga modul în care inovaţia tehnologică va transforma lumea”, conform anunţului Microsoft. Evenimentul va avea loc în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, pe data de 8 Noiembrie 2016.

    „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.

    Microsoft Summit 2016 e construit în jurul a două secţiuni de conţinut. Prima este o serie de sesiuni plenare, în cadrul cărora vorbitorii vor sublinia cele mai importante trenduri în era digitală precum şi principalele zone de impact al tehnologiei asupra mediului de business. A doua secţiune cuprinde sesiuni ce aduc în discuţie zone sau subiecte specifice (soluţii destinate industriilor, managementului si analizei datelor, de mobilitate, productivitate etc).

    „Pentru noi, Microsoft Summit este ocazia de a aduce în discuţie cele mai noi evoluţii din aria tehnologiei si modul cum aceasta, într-o tendinţă fără precedent, iese mult din zona de IT, transformând practic toate domeniile de business. Suntem mândri că an de an reuşim să oferim un cadru de networking în care tehnologia şi oamenii din jurul ei – atât cei care o creează cât şi cei care se servesc de ea – se pot întâlni pentru a schimba informaţii şi a se pune la curent cu evoluţiile epocii digitale la nivel global” a declarat Gabriela Matei, General Manager al Microsoft România.

    Tema ediţiei 2016 – „Transformarea digitală” –  adresează schimbările aduse mediului de afaceri de către prezentul digital. Viteza cu care astăzi datele sunt transferate si organizate, valoarea pe care o aduce procesarea lor inteligentă şi extrem de rapidă, se traduce în schimbări şi oportunităţi semnificative pentru modul în care o afacere, indiferent de dimensiunea ei, operează – de la procesele care constituie nucleul activităţii până la interacţiunea cu piaţa şi clienţii.

  • Microsoft România o numeşte pe Gabriela Matei în funcţia de General Manager

    Microsoft Romania anunţă numirea Gabrielei Matei în funcţia de General Manager începând cu 1 iulie 2016. Ea îl va înlocui pe Kostas Loukas, care preia un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). În noua sa funcţie, Gabriela va raporta Preşedintelui Microsoft CEE, fiind totodată membru al Board-ului Executiv al Europei Centrale şi de Est.

    Începând din ianuarie 2014, Gabriela a condus cu succes operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, ecosistem care înglobează în prezent peste 1700 de parteneri activi. Între anii 2012 şi 2014, în calitate de Cloud Director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală. Înainte de a se alătura Microsoft România, Gabriela a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de Chief Commercial Officer, Enterprise Unit, fiind membru al Board-ului Vodafone România. Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti.  

    Gabriela Matei a spus: “Sunt onorată de această oportunitate. Trăim vremuri extrem de interesante, când lumea şi chiar viaţa noastră capătă noi dimensiuniprin intermediul tehnologiei, care are impact direct în modul în care muncim, în care comunicăm şi abordăm provocările viitorului. La Microsoft, avem privilegiul nu numai să asistăm la transformarea digitală, ci să fim un motor important al acesteia, împreună cu partenerii şi clienţii noştri. Personal, am văzut în ultimii ani exemple extraordinare de companii mici sau mijlocii pe care tehnologia le-a dus cu adevărat la un alt nivel şi cred sincer în faptul că mediul de afaceri este motorul principal pentru dezvoltarea unei ţări.  Noul rol îmi va oferi noi posibilităţi de a contribui la accelerarea strategiei Microsoft în România şi am încredere în impactul pe care tehnologia îl poate avea în creşterea competitivităţii mediului de afaceri românesc.”

    Gabriela Matei preia funcţia de la Kostas Loukas, care a condus Microsoft România în ultimii trei ani. În mandatul său Microsoft România a cunoscut o creştere de 22%, mult peste ratele de creştere ale pieţei, segmentul de consumer fiind principalul contribuitor la această creştere. Mai important, veniturile generate de Cloud s-au triplat, iar contribuţia acestuia la cifra de afaceri a companiei a crescut de la câteva procente la 30%.

    Kostas Loukas a spus: “Aceşti trei ani în care am lucrat alături de echipa din România au fost pur şi simplu extraordinari – atât din punct de vedere profesional, cat şi personal. A fost o adevărată onoare să conduc una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere din Europa Centrala şi de Est. Aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor şi prietenilor din Microsoft România pentru modul cum m-au primit din prima zi la Bucureşti şi pentru modul cum am lucrat împreună atât în momente mai dificile, precum şi în momente de succes. Aş aminti creşterea centrului de servicii şi suport, devenit cel mai mare din EMEA, cu plan de dezvoltare şi în viitor. Acesta dovedeşte încrederea şi angajamentul nostru faţă de România şi faţă de extraordinarul talent în domeniul IT. 

    Mă simt norocos şi privilegiat de a fi avut oportunitatea să lucrez cu această echipă minunată, într-o cultură atât de distinctă şi dinamică – e ceea ce a făcut aceşti ani cu adevărat speciali.

    Începând cu 1 iulie, Kostas Loukas va prelua rolul de General Manager pentru Sectorul Public pe Europa Centrală şi de Est.

  • 6 tehnologii care vor accelera transformarea digitală

    „Dacă în trecut, informaţia era greu accesibilă, acum, sursele de informare sunt multiple şi la îndemână. În trecut, puteam discuta despre ierarhii statice, în care angajaţii aveau de cele mai multe ori o cultură concurenţială, astăzi, avem de-a face cu reţele dinamice în cadrul cărora angajaţii sunt motivaţi să colaboreze din ce in ce mai mult pentru a aduce valoare. Am trecut de la eficientizarea proceselor, la eficientizarea rezultatelor. Tehnologiile digitale au un impact major şi s-au dezvoltat continuu în timp. Dacă ne raportăm la numărul de ani în care o tehnologie este utilizată de 100 de milioane de persoane, avem următoarele statistici: telefonul mobil a ajuns să fie adoptat în 16 ani de 100 de milioane de persoane, începând cu anul 1979, Facebook, în aproximativ 4 ani, începând cu anul 2004, What’sApp a atins acest prag de utilizatori în aproximativ 3 ani, iar Candy Crush Saga, în doar un an. Într-un mediu de afaceri aflat într-o adevărată revoluţie a transformării, rolul liderului va deveni unul mai complex, care va necesita aptitudini profesionale, precum: viziune şi capacitate de analiză micro şi macro, spirit inovator, deschidere către tehnologie, abilitatea de a schimba ritmul organizaţiei în funcţie de contextul în care se afla, receptivitate şi abilitatea de conectare a oamenilor şi a organizaţiilor. De asemenea, liderii vor fi nevoiţi să îşi dezvolte şi abilităţile personale, cum ar fi claritatea viziunii într-un mod în care simţul binelui să primeze, calmul în orice situaţie, abilitatea de a integra viaţa personală cu cea profesională, tonusul într-un maraton de sprinturi,” a menţionat Violeta Luca, Marketing & Operations Director, Microsoft România, potrivit unui comunicat de presă.

    “Internetul mobil, Internet of Things (IoT), robotica şi genomica avansate, automatizarea şi vehiculele autonome sunt şase tehnologii inovatoare care vor accelera transformarea digitală”, a spus Aurelia Costache, Financial Services Industry Advisory Leader, EY România, într-o prezentare despre transformarea modelului de business al companiilor în contextul transformării digitale. “Aceste 6 tehnologii nu numai că vor schimba obiceiurile de achiziţie şi comportamentul de consum al oamenilor, dar vor transforma fundamental modul în care accesăm şi consumăm informaţia, în timp ce pentru companii vor creşte viteza business-ului şi vor crea noi forme de interacţiune cu utilizatorii”, a adăugat Aurelia Costache.

    Tehnologiile viitorului au fost principala temă de discuţie regăsită în prezentările tuturor celor peste 50 de experţi din România şi din Europa Centrală şi de Est care au fost prezenţi pe 4 şi 5 noiembrie la Microsoft Summit. “Tehnologia permite crearea de noi soluţii care în trecut erau de neimaginat. Companiile câştigă, prin utilizarea noilor tehnologii, avantaje competitive care îi asigură o creştere sustenabilă pe termen lung. De aceea, organizaţiile trebuie să experimenteze, să inoveze şi să exploateze capabilitatea de a se reinventa continuu”, a spus Jasper Vis, Managing Partner Headcandy.

    În opinia lui Sergiu Neguţ, Associate Dean of Entrepreneurial Growth, Maastricht School of Management Romania, “afacerile care cresc spectaculos ne uimesc şi ne fac să ne întrebăm cum a fost posibilă o astfel de creştere, dar mai ales ce am putea face noi pentru a obţine acelaşi rezultat? De cele mai multe ori însă, suntem prea prinşi în cotidian pentru a reuşi cu detaşare să observăm ce ne lipseşte sau ce am putea să facem mai bine. Tehnologia a depăşit de mult momentul în care ne raportam la ea doar ca la un cumul de mijloace şi abordări noi. Astăzi, ea este un val ce aduce schimbare. Lumea se transformă prin tehnologie, iar companiile care reuşesc să stăpâneasca acest val, vor avea succes.”

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1.000 de specialişti în următorii trei ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1.000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.