BusinessMagazin

Tag: Microsoft Romania

  • Irina Bălan, Microsoft România: „Cred că în viitor nu mai contează unde lucrezi atât timp cât reuşeşti să creezi o reţea şi o infrastructură globală care pot fi orchestrate de oriunde” – VIDEO

    Irina Bălan conduce departamentul de asistenţă tehnică la nivel EMEA pentru Dynamics 365 şi este responsabilă de dezvoltarea strategiei de modernizare şi automatizare, având în subordine 200 de oameni.
    Ca EMEA business manager în  cadrul Microsoft, ea a condus transformarea la nivel global a serviciilor tehnice (900 de ingineri tehnici, din peste 40 de ţări), a dezvoltat programe de talent management (cu peste 250 de ingineri seniori certificaţi) şi Edu Alliance (parteneriat între Microsoft şi universităţile tehnice din România pentru a-i educa pe cei tineri în cele mai noi tehnologii). Anterior, ea a creat şi dezvoltat prima echipă de asistenţă tenhnică în cloud din EMEA pentru Office 365. „Anul 2018 a fost un an de creştere accelerată pentru Dynamics 365 din perspectiva dezvoltării produsului şi a extinderii pe piaţa ERP”, spune Irina Bălan, adăugând că cifra de afaceri globală a crescut cu 50% într-un an, în vreme ce baza de clienţi s-a extins în peste 20 de ţări în Europa. „Prin natura lui, jobul meu îmi permite să călătoresc şi să interacţionez cu oameni din toate colţurile lumii şi cred că acest lucru a fost un accelerator în dezvoltarea mea ca lider”, spune Irina Bălan. „Am înţeles la un nivel mai profund cum se dezvoltă relaţiile interumane, cum poţi crea un network global şi cum poţi extinde şi multiplica impactul. ”

    Profilul Irinei Bălan a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi ea a fost premiat în cadrul galei de lansare a anuarului.

  • Cine este femeia care conduce filiala locală a unuia dintre cei mai mari producători de software la nivel mondial

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Ce văd în noua generaţie, fie că sunt deja sau fără îndoială vor deveni manageri, e un foarte puternic spirit colaborativ şi un simţ civic dezvoltat, pentru care „cum?” e de multe ori mult mai dezvoltat decât „ce?”. Îi văd capabili să înţeleagă şi să îmbrăţişeze diferenţele dintre generaţii, să creeze sinergii şi valoare adăugată din diversitate şi incluziune. Şi observ că sunt mult mai mobili, mai puţin reticenţi la schimbare şi dispuşi să accepte că nu deţin adevărul suprem, iar viaţa e un proces continuu de învăţare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Violeta Luca, general manager { Microsoft România }

    •   Violeta Luca s-a alăturat Microsoft România în februarie 2015, ca head of strategy, pentru a conduce şi coordona strategia locală de transformare a companiei.
    •   Înainte de a se alătura Microsoft România, ea a mai lucrat în companii precum Whirlpool, Flanco, eMAG sau Metro Cash & Carry.
    •   Violeta Luca este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a mai multor cursuri de management.

    Cifră de afaceri (2017): 321,3 mil. lei
    Profit (2017): 12,6 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Violeta Luca, general manager { Microsoft România }

    •   Violeta Luca s-a alăturat Microsoft România în februarie 2015, ca head of strategy, pentru a conduce şi coordona strategia locală de transformare a companiei.
    •   Înainte de a se alătura Microsoft România, ea a mai lucrat în companii precum Whirlpool, Flanco, eMAG sau Metro Cash & Carry.
    •   Violeta Luca este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a mai multor cursuri de management.

    Cifră de afaceri (2017): 321,3 mil. lei
    Profit (2017): 12,6 mil. lei

  • Microsoft a investit 1 milion de dolari în educaţia unor elevi din zone defavorizate: „93% din joburile de azi necesită un nivel minim de competenţe digitale”

    Motivaţie:

    Reprezentanţii Microsoft România susţin că proiectul educaţional Alt Viitor (ALT+V) încearcă să răspundă uneia dintre cele mai stringente preocupări ale părinţilor, educatorilor şi guvernelor: ce putem face pentru copiii noştri pentru a le asigura un viitor bun?
    Motivaţia Microsoft pentru finanţarea programului ALT + V a fost necesitatea aptitudinilor digitale, deoarece în România ne confruntăm cu o situaţie specială: mai mulţi oameni sunt activi în mediul online, dar nivelul de competenţe digitale înregistrează al doilea cel mai scăzut procent în UE (conform DESI). 93% din locurile de muncă de astăzi necesită cel puţin un nivel minim de competenţe digitale – iar importanţa acestor competenţe pe pieţele viitoare de locuri de muncă va creşte. Dezvoltarea competenţelor digitale a problemelor, codarea pentru generaţia tânără este o necesitate (gândirea critică, rezolvarea complexă) în cadrul sistemului educaţional tradiţional, lucru care poate fi realizat prin formarea cadrelor didactice pentru a spori apetitul pentru tehnologie al studenţilor sau prin alte activităţi complementare (ex.: ateliere de codare).

    Descrierea proiectului:

    În iunie 2018, Microsoft România a lansat programul Alt Viitor prin care sprijină dezvoltarea de competenţe digitale, cu orientare pe programare, pentru 11.000 de elevi, cu accent pe zonele defavorizate. Programul finanţat de Microsoft România cu 1 milion de dolari va fi dezvoltat şi derulat pe perioada a doi ani de un consorţiu de organizaţii nonprofit din România format din: Coder Dojo Bucureşti & Şcoala de Valori, Asociaţia E Civis, Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step şi Fundaţia EOS.
    De la alfabetizarea digitală de bază la informatica avansată, abilităţile digitale sunt adesea inaccesibile tinerilor care au nevoie cel mai mult de ele. Într-o lume transformată prin tehnologie, toţi tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile creative, de rezolvare a problemelor, precum şi gândirea critică, cred reprezentanţii Microsoft România. Toate acestea sunt abilităţi pe care învăţarea informaticii le dezvoltă. De asemenea, prin acţiuni specifice, proiectul îşi propune să crească nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii. Pentru a asigura un impact de durată, Alt Viitor va desfăşura formări de specialitate pentru mai bine de 4.500 de profesori din întreaga ţară.

    Rezultate:

    Printre programele derulate până în prezent se numără: New Kids of the Code: Fun, Creativity, Applicability Sustainability, care propune o abordare inovativă şi revoluţionară a provocărilor generate de nevoia dezvoltării de competenţe digitale; cursul „Să gândim logic împreună cu copiii”, care are ca obiectiv general sprijinirea cadrelor didactice din învăţământul primar (şi nu numai) în procesul de înţelegere în vederea practicării unor elemente de logică informală cu scopul derulării unei activităţi educaţionale de calitate prin dezvoltarea gândirii logice a elevelor/elevilor; Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, care îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare; Informatica 365, derulat în cadrul programului Alt Viitor, care are drept scop instruirea cadrelor didactice la nivel naţional pentru predarea unei discipline nou introduse în programa şcolară de gimnaziu începând cu anul şcolar 2017-2018, Informatică şi TIC; CoderDojo Tech Academy, derulat în parteneriat cu asociaţia Şcoala de Valori şi care presupune deschiderea de noi dojo-uri (ateliere interactive de programare) în 7 judeţe din România unde în prezent nu există o astfel de iniţiativă.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    321 mil. lei

    Profit în anul 2017
    12,6 mil. lei

    Valoarea Investiţiei
    1 mil. dolari

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2020

  • Violeta Luca este noul general manager al Microsoft România

    Violeta Luca s-a alăturat Microsoft România pentru prima dată în februarie 2015, ca Head of Strategy, pentru a conduce şi coordona strategia locală de transformare a companiei şi a preluat ulterior responsabilităţile de Marketing & Operations Director, până în februarie 2017.

    Violeta Luca a avut un parcurs profesional remarcabil ca manager atât în cadrul Microsoft România cât şi în companiile Whirlpool, Flanco, eMag şi Metro Cash&Carry România, unde a deţinut rolul de membru al Consiliului de Administraţie timp de aproape doi ani.

    Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a numeroase cursuri de management, Violeta Luca, 38 de ani, are o experienţă de peste 17 ani în domeniile IT şi retail.

    Microsoft a deschis primul birou în România în 1996 şi este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa soluţiilor software şi cloud globală şi locală, având peste 1700 de angajaţi în Bucureşti şi Timişoara, fiind în acelaşi timp şi principalul hub de suport tehnologic al regiunii.

  • Gabriela Matei părăseşte Microsoft România la finalul lunii iulie

    Pe durata mandatului său, segmentul Cloud a crescut semnificativ, iar compania a înregistrat o performanţă generală puternică prin susţinerea tot mai multor clienţi şi parteneri în abordarea transformării lor digitale.

    Compania nu a anunţat cine va prelua funcţia de general manager.

  • Care sunt companiile din România care oferă cele mai bune salarii

    Topul angajatorilor care oferă cele mai bune salarii şi oportunităţi de dezvoltare profesională este un clasament făcut anual de comunitatea online a angajaţilor din România. “În general, topurile care se fac despre piaţa muncii şi angajatorii din România, agregă toate informaţiile şi alcătuiesc un top general, la final de an. Avem foarte mulţi utilizatori activi care evaluează companiile la care lucrează şi credem că este important să luăm pulsul despre piaţa muncii periodic. Cu atât mai mult cu cât marile companii concurează, de multe ori, pe aceiaşi candidaţi şi este important pentru ele să ştie cum se poziţionează faţă de concurenţă. Salariile sunt, încă, unul dintre elementele cheie atunci când un candidat decide unde să lucreze, alături de oportunităţile de creştere în carieră”, spune Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Criminalii” din umbra Internetului: Atacurile informatice pot avea consecinţe tragice în viaţa reală. ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine”

    Infracţionalitatea cibernetică a depăşit graniţele digitale şi afectează tot mai multe domenii, indiferent că vorbim de economie sau zona militară. Atacurile devin tot mai sofisticate, iar urmele tot mai greu de depistat. Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile în faţa acestui fenomen? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulţi experţi internaţionali, reuniţi la Palatul Parlamentului pentru ediţia din 2018 a Cybersecurity Forum, eveniment organizat de Microsoft România.

    Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.

    ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.

     

  • Paradoxul revoluţiei tehnologice: Şapte din zece cei mai săraci oameni au acces la telefon mobil, dar nu şi la apă curentă sau toaletă

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Citiţi AICI analiza integrală