BusinessMagazin

Tag: meta

  • Meta, în proces. Compania este acuzată că favorizează angajaţii străini, plătiţi mai puţin

    Un judecător federal a decis că Meta Platforms, compania mamă a Facebook şi Instagram, trebuie să răspundă unui proces care acuză compania de a prefera angajarea muncitorilor străini, deoarece aceştia sunt plătiţi mai puţin decât lucrătorii americani. Trei cetăţeni americani, care au aplicat pentru mai multe locuri de muncă la Meta între 2020 şi 2024, susţin că au fost respinşi din cauza unei „preferinţe sistematice” pentru lucrători cu vize.

    Printre reclamanţi se numără Purushothaman Rajaram şi Ekta Bhatia, specialişti IT, şi Qun Wang, analist de date. Aceştia afirmă că, deşi erau calificaţi, Meta a preferat să angajeze titulari de vize H-1B, care sunt destinate profesioniştilor străini. Judecătorul a menţionat că 15% din forţa de muncă a Meta din SUA deţine vize H-1B, comparativ cu doar 0,5% din întreaga forţă de muncă.

    Meta a declarat că acuzaţiile sunt nefondate şi va continua să se apere. Compania a subliniat că nu există dovezi care să arate că ar fi discriminat lucrătorii americani. În 2021, Meta a ajuns la un acord de 14,25 milioane de dolari pentru a soluţiona acuzaţiile guvernamentale de discriminare împotriva muncitorilor americani.

  • Nici nu s-a uscat cerneala după ce a dat afară mii de oameni, că Meta a triplat bonusurile șefilor la 200% din salariul anual. Acțiunile Meta au crescut cu 47% în ultimul an, iar veniturile din T4 au urcat cu 21%

    Meta a aprobat un plan care ar permite executivilor companiei să câştige bonusuri de până la 200% din salariile lor de bază, scrie Fortune.

    Compania a comunicat autorităţilor de reglementare că îşi creşte „procentul de bonus ţintă” pentru directori de la 75% la 200% din salariul de bază al acestora.

    Modificările intră în vigoare din 2025, iar Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, nu va beneficia de creştere.

    Creşterea bonusului vine la doar o săptămână după ce Meta a concediat aproximativ 5% din numărul total de angajaţi, aproximativ 3.600 de oameni.

    Reducerile au avut ca scop consolidarea operaţiunilor Meta, după ce Zuckerberg a declarat 2025 „un an intens” şi a anunţat planuri de a investi în inteligenţa artificială.

    Meta le-a spus angajaţilor afectaţi că vor fi disponibilizaţi din cauza „performaţelor scăzute”, însă unii s-au plâns că au primit feedback bun din partea superiorilor.

    „Am cerut frecvent feedback şi mi s-a spus întotdeauna că fac o treabă bună”, a scris Kaila Curry, fost content manager la Meta, într-o postare pe LinkedIn.

    Meta nu este singura companie din tech care vizează concedierea celor cu rezultate slabe. Microsoft, a anunţat, de asemenea, că va disponibiliza angajaţii care nu performează bine.

    În ciuda concedierilor recente, Meta a raportat rezultate bune în ultimul trimestru din 2024, având venituri de 48,4 miliarde de dolari, depăşind aşteptările Wall Street.

  • Google şi Meta critică la scenă deschisă reglementările Comisiei Europene. „Există consens asupra faptului că reglementarea europeană în privinţa tehnologiei este prea restrictivă. Rezultatul este că produsele vor fi întârziate sau mai slabe, iar consumatorii europeni suferă”

    Directorii giganţilor Google şi Meta au deplâns că industria europeană de AI este îngreunată de reglementările excesive, oglindind retorica preşedintelui american, scrie CNBC.

    Prezenţi la conferinţa Techarena din Stockholm, Suedia, liderii Google şi Meta şi-au exprimat precoupările cu privire la abordarea strictă a UE asupra tehnologiei AI.

    „Există consens asupra faptului că reglementarea europeană în privinţa tehnologiei este prea restrictivă, spre exmeplu GDPR şi AI Act”, a spus Chris Yiu, director al Meta pentru Public Policy. „Rezultatul este că produsele vor fi întârziate sau mai slabe, iar consumatorii europeni suferă”, a adăugat acesta.

    Dorothy Chou, Google DeepMind’s head of public policy, a declarat că reglementarea privind AI în Europa a fost realizată înainte de lansarea ChatGPT.

    AI Act a fost introdus pentru prima dată de Comisia Europeană, în aprilie 2021. OpenAI a lansat ChatGPT în noiembrie 2022.

    „Putem folosi politicile publice pentru a crea un mediu de investiţii mai bun”, a adăugat ea, punctânt beneficile Inflation Reduction Act, care a subvenţionat maşinile electrice.

  • Incredibil. Care este compania care, după ce a anunţat acum câteva zile că o să concedieze oameni, acum anunţă că dă bonusuri şefilor?

    Directorii de la Meta vor primi bonusuri mai mari în acest an, scrie CNBC.

    Compania a transmis că a aprobat o creştere a bonusurilor pentru executivi, aceştia putând câştiga acum până la 200% din salariul de bază, faţă de 75% anul trecut.

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, nu va fi afectat de schimbare.

    Dezvăluirea noului plan de salarizare vine la o săptămână după ce Meta a decis concedierea 5% din forţa de muncă totală, urmând să fie afectaţi angajaţii cu perfomanţe slabe, a spus compania.

    Acţiunile Meta au crescut cu peste 47% în ultimul an, subliniind entuziasmul investitorilor faţă de creşterea vânzărilor şi potenţialul investiţiilor în inteligenţa artificială.

  • Meta va plăti 25 de milioane de dolari pentru a încheia procesul intentat de Trump

    Meta va plăti 25 de milioane de dolari pentru a soluţiona procesul intentat de Donald Trump în 2021, după suspendarea conturilor sale de Facebook şi Instagram, scrie Reuters.

    Procesul a fost iniţiat de Trump împotriva Twitter (actualul X), Facebook şi Google, acuzând că platformele i-au restricţionat ilegal opiniile conservatoare. Conturile sale au fost suspendate după evenimentele din 6 ianuarie 2021, când susţinătorii săi au atacat Capitoliul SUA în urma unui discurs în care el a reiterat acuzaţiile nefondate de fraudă electorală.

    Din suma convenită, 22 de milioane de dolari vor fi alocate unui fond pentru biblioteca prezidenţială a lui Trump, iar restul va acoperi taxe legale şi compensaţii pentru alţi reclamanţi. Meta a notificat instanţa federală din San Francisco în legătură cu acordul.

    Discuţiile privind soluţionarea cazului au fost reluate după o cină între CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, şi Trump la reşedinţa Mar-a-Lago, în noiembrie 2024.

    În ultimele luni, Meta a adoptat o serie de măsuri favorabile conservatorilor, inclusiv eliminarea programelor de diversitate şi a verificării faptelor în SUA.

    De asemenea, l-a numit pe Joel Kaplan, un republican cu influenţă, în funcţia de director global pentru afaceri, şi l-a cooptat în consiliul de administraţie pe Dana White, CEO-ul UFC şi apropiat al preşedintelui american.

  • Meta neagă că a forţat utilizatorii să urmărească conturile lui Trump şi ale apropiaţilor săi

    Incidentul a avut loc luni. Unii utilizatori ai platformelor Facebook şi Instagram s-au plâns, că în timpul ceremoniilor de învestitură de la Casa Albă, au fost direcţionaţi în mod „automat” spre conturi care îl prezentau pe noul preşedinte, pe vicepreşedintele JD Vance şi pe prima doamnă Melania Trump.

    Purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a explicat că toate conturile au fost gestionate de Casa Albă, potrivit BBC. Conturile poartă inscripţiile Potus, care înseamnă „preşedintele Statelor Unite”, Vicepresident şi Flotus, titulatura folosită pentru prima doamnă.

    La ceremonia de la Casa Albă au fost prezenţi unii dintre cei mai influenţi miliardari din domeniul tehnologiei, inclusiv şeful Meta, Mark Zuckerberg. În trecut, el a avut o relaţia tensionată cu Trump din cauza modului în care platforma a prezentat revolta de la Capitoliu, măsurile administraţiei Biden şi pandemia COVID.

    În august, anul trecut, Donald Trump a scris într-o carte că Zuckerberg „îşi va petrece restul vieţii în închisoare” dacă va încerca să se amestece în alegerile prezidenţiale. Relaţiile dintre cei doi s-au îmbunătăţit considerabil după ce Trump a câştigat alegerile. Zuckerberg a fost invitat la masă la reşedinţa lui Trump, a donat un milion de dolari pentru ceremonia de învestire şi a decis să renunţe la verificarea unor informaţii de pe platformă, aşa cum procedează X deţinută de Elon Musk.

  • Val de căutări pe Google despre cum se şterg conturile de Facebook şi Instagram, după decizia Meta

    Anunţul Meta de a renunţa la verificarea informaţiilor şi de a relaxa moderarea conţinutului a declanşat o explozie de căutări pe Google despre ştergerea conturilor de Facebook, Instagram şi Threads, informează TechCrunch.

    Potrivit Google Trends, căutările pentru fraze precum „cum să ştergi definitiv Facebook” au atins niveluri maxime, indicând o creştere semnificativă a interesului în ultimele două zile. Termeni precum „alternative la Facebook” şi „cum să ştergi contul de Instagram fără a te conecta” au înregistrat, la rândul lor, creşteri de peste 5.000%.

    Criticii consideră că mişcarea ar putea arăta o încercare de a evita represaliile politice din partea noii administraţii Trump. Relaxarea regulilor poate amplifica propagarea discursurilor bazate pe ură şi dezinformări în lanţ pe platformele Meta, având implicaţii grave pentru utilizatori şi societate.

    Meta a implementat anterior măsurile de verificare şi moderare în urma evenimentelor precum revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021 şi violenţele din Myanmar. Totuşi, CEO-ul Mark Zuckerberg justifică aceste noi schimbări prin dorinţa de a promova „libertatea de exprimare”, introducând un sistem de „note comunitare” similar celui de la X.

    Căutările pentru platforme alternative, cum ar fi Mastodon şi Bluesky, au explodat, ceea ce indică o migrare potenţială a utilizatorilor către reţele descentralizate.

    CEO-ul Mastodon, Eugen Rochko, a criticat decizia Meta, declarând că modificările ar putea avea un impact negativ asupra integrităţii din mediul online.

  • Mark Zuckerberg anunţă o „revoluţie” pe platformele Meta – Facebook, Instagram, WhatsApp: Promite eliminarea cenzurii şi anunţă ridicarea restricţiilor pentru subiectele legate de imigraţie şi gen. „Am ajuns la un punct în care se fac prea multe greşeli şi este prea multă cenzură”

    Meta a anunţat marţi că nu va mai folosi programul independent de fact-checking din dorinţa de a „restabili libertatea de expresie” şi va muta platforma către un model similar X, unde comunitatea poate adăuga note cu privire la verdicitatea conţinutului, scrie CNBC.

    Schimbarea va fi implementată prima dată în SUA în următoarele luni. Anunţul arată determinarea lui Mark Zuckerberg de a îşi repara relaţia cu Donald Trump în timp ce acesta se pregăteşte să redevină preşedintele SUA.

    „Am ajuns la un punct în care se fac prea multe greşeli şi este prea multă cenzură”, a spus Mark Zuckerberg într-un mesaj video.

    Acesta a mai adăugat că programul actual „mai mult a distrus decât a creat, în special în SUA”.

    Totodată, compania va elimina restrcţiile legate de subiecte precum imigraţia sau gen şi se va concentra pe conţinutul ilegal. Echipele de moderare a conţinutului vor fi mutate din Califonia, stat istoric democrat, către Texas, stat cu inclinaţii puternice republicane.

  • Australia impune giganţilor tech să plătească pentru ştiri: Meta şi TikTok, vizate de o nouă taxă

    Guvernul australian a găsit o soluţie ingenioasă pentru a se asigura că giganţii tehnologici plătesc pentru ştirile locale: o taxă specială care poate fi evitată doar dacă platformele încheie acorduri directe cu editurile de presă.

    Decizia vine ca răspuns la anunţul făcut în martie de Meta (compania-mamă a Facebook şi Instagram), care a declarat că nu va mai finanţa ştirile australiene prin acorduri cu editorii. Noua măsură, numită „stimulentul de negociere a ştirilor”, va afecta toate platformele digitale care au venituri de peste 250 de milioane de dolari în Australia.

    Sistemul funcţionează astfel: guvernul va impune o taxă mai mare decât suma pe care companiile ar plăti-o direct editorilor. În acest fel, platformele sunt încurajate să încheie acorduri cu companiile de presă în loc să plătească taxa către stat. Măsura va intra în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2025.

    Michelle Rowland, ministrul comunicaţiilor din Australia, subliniază că această măsură este esenţială pentru menţinerea unui sector media divers şi sănătos, vital pentru democraţia australiană.
    Codul de negociere pentru mass-media, introdus în 2021, a adus deja rezultate semnificative – Meta şi Google au investit aproximativ 200 de milioane de dolari în presa australiană. Noua măsură vine să consolideze acest cod şi să elimine posibilităţile prin care platformele digitale ar putea evita plăţile.

    Există totuşi o îngrijorare: deşi suma totală care ajunge la presă nu va scădea, există riscul ca editorii mai mici să fie dezavantajaţi dacă platformele aleg să încheie acorduri doar cu marile companii media.

    În octombrie, o comisie parlamentară australiană recomandase deja crearea unei „taxe pe platformele digitale” pentru finanţarea jurnalismului de interes public, criticând în special decizia Meta de a nu-şi reînnoi contractele cu presa.

  • Meta vrea să folosească energie nucleară pentru centrele de date pe care le deţine

    Meta vrea să adauge între 1 şi 4 gigawaţi de capacitate energetică nucleară începând cu anii 2030. Compania caută parteneriate pentru reactoare modulare mici şi mari, informează Engadget.

    Meta a anunţat că intenţionează să utilizeze energie nucleară pentru alimentarea centrelor de date din SUA, vizând o capacitate între 1 şi 4 gigawaţi, ce ar putea fi disponibilă începând cu începutul anilor 2030.

    Compania a lansat o cerere de propuneri adresată dezvoltatorilor din domeniul energiei nucleare, fiind deschisă atât reactoarelor modulare mici (SMR), cât şi celor de dimensiuni mari.

    „Credem că energia nucleară poate furniza o sursă stabilă şi de bază pentru susţinerea reţelelor electrice care alimentează centrele noastre de date şi comunităţile din jurul acestora”, a declarat Meta într-un comunicat.

    Anterior, compania a abandonat un proiect similar din cauza descoperirii unei specii rare de albine la locul ales pentru construcţie.

    Interesul pentru energia nucleară creşte în rândul companiilor mari de tehnologie. Google şi-a anunţat recent intenţia de a construi reactoare în SUA pentru a genera 500 megawaţi, iar Microsoft şi-a exprimat, la rândul său, dorinţa de a reabilita centrala Three Mile Island din Pennsylvania.