BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • PSD pregăteşte o nouă revoluţie în OUG 114. Eugen Teodorovici: Mediul de afaceri va fi foarte încântat de modificările la OUG 114. Partea socială ajunge

    „Mediul economic va fi mulţumit de ceea ce urmează (modificările la OUG 114/2018)”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la TVR 1.

    Ministrul Finanţelor a pariat cu moderatorul că „mediul de afaceri va fi foarte încântat” de modificările la OUG nr 114/2018, dar nu pe demisia lui, dacă va fi infirmat de mediul de afaceri.
     
    „Nu cu demisia. Îmi asum. Dar când vine Iohannis şi spui Tu minţi… Pe Băsescu l-aţi întrebat”, a mai spus Teodorovici.
     
    Ministrul Finanţelor a completat că în acest an Guvernul se va concentra pe investiţii. „Partea socială este gata, pe Legea pensiilor, Legea salarizării. Ajunge. Acum economia, că dăm ajutor de stat pentru companii, că venim cu măsuri care să sprijine mediul de afaceri, că venim cu amnistia fiscală…”, a mai spus Teodorovici.

  • Se întâmplă: Două dintre cele mai mari bănci din Europa merg înainte şi încep discuţiile pentru o fuziune

    Acţiunile bursiere ale creditorilor din Germania s-au tranzacţionat în creştere după ce luni mediul german de business a fost acaparat de un sentiment pozitiv legat de o potenţială fuziune între cele mai mari două bănci din ţară, potrivit Reuters.

    Berlinul a început să facă presiune asupra Deutsche Bank să vină cu un plan pe termen lung după ce s-a chinuit timp de un deceniu să redevină o bancă profitabilă după criza din 2008 – perioadă în care cel mai mare creditor din Germania a plătit miliarde de euro în amenzi şi penalizări.

    Astfel, ieri la ora 15.30 acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la 8 euro per acţiune, în creştere cu 3,7% de la începutul şedinţei la o capitalizare de circa 16,6 mld. euro. În acelaşi timp, acţiunile Commerzbank se tranzacţionau la 7 euro per acţiune, în creştere cu 5,9% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de aproape 8,8 mld. euro.

    Federaţia nemţească BGA, care reprezintă companiile medii şi mari care exportă bunuri şi servici, a anunţat ieri că o fuziune ar putea avea sens dacă rezultatul ar da naştere unui jucător pe termen lung pentru economia germană.

    Înăsprirea cadrului de reglementare corelat cu dobânzile scăzute fac din ce în ce mai dificilă pentru bănci acordarea de credite de export.

    „Devine din ce în ce mai greu pentru companii să găsească un partener care poate oferi finanţare. Modelul de business al băncilor este pus sub presiune, şi ne-am bucura dacă pe termen lung am avea cel puţin un jucător global ca partener internaţional pentru businessurile noastre”, a spus Holger Bingmann, preşedintele BGA.

    CEO-ul Deutsche Bank a anunţat că este de acord să se întâlnească cu omologul său pentru a începe discuţiile informale, potrivit unei surse citate de Reuters. Potrivit informaţiilor, investitorul american Cerberus Capital Management, un acţionar majoritar atât în Deutsche Bank cât şi în Commerzbank, este deschis către o fuziune.

     

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • Şefa FMI aruncă în aer aşteptările pentru 2019 şi lansează un avertisment dur: Tensiunile comerciale vor distruge viaţa oamenilor

    Tensiunile comerciale care escaladează între SUA şi China riscă să provoace o deraiere a economiei globale prin subminarea încrederii mediului de business şi prin majorarea costurilor de trai ale consumatorilor, avertizează Christine Lagarde, mananging director al Fondului Monetar Internaţional.

    „Comerţul, dacă este afectat, dacă este ameninţat, va afecta la rândul lui creşterea”, a declarat Lagarde, citată de Bloomberg. „Oamenii care fac investiţii, oamenii care creează locuri de muncă, îşi vor pierde brusc încrederea, vor fi îngrijoraţi cu privire la stabilitate, iar ei au nevoie de stabilitate”.

    FMI a redus estimările de creştere pentru economia globală în luna octombrie, pentru prima dată în ultimii doi ani, citând războiul comercial care escaladează şi ameninţările care se ridică în pieţele emergente.

    Creditorul estimează o expansiune globală de 3,7% pentru 2018 şi 2019, redusă de la estimarea de 3,9% lansată în vara anului 2018.

    Lagarde susţine că nu vede semnele recesiunii în perioada următoare şi susţine că o creştere de 3,7% nu este „chiar rea”.

    Consumatorii, în special cei cu venituri reduse, au beneficiat de reducerea costurilor de trai, sub forma unor bunuri mai ieftine produse în ţări precum China sau Vietnam, spune Lagarde.

    „Dacă pierdem acest beneficiu, atunci se va resimţi un impact pe consumatori”, spune ea. „Nu o vedem acum, este adevărat, dar asta este ameninţarea”.

     

  • Taxa pe lăcomie. Mediul de afaceri face APEL la Guvern să nu adopte măsurile fiscal-bugetare

    Coaliţia are 25 de organizaţii membre, care angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

    „Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singură zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea în contextul în care doar în anul 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări”, arată comunicatul coaliţiei.

    CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piaţa a fost inundată de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, urmând a fi aprobate în ultima şedinţă de guvern a acestui an. „Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Nicolescu, avocat AndrewID: „Nu voi alege nici în viitor să plec; cred că mediul de afaceri din România se va dezvolta!” – VIDEO

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • O antreprenoare din România a pornit o afacere cu numai 500 de lei, iar acum a ajuns la vânzări de 350.000 de lei. Care este reţeta succesului

    Mariana Dan, de profesie inginer, a înfiinţat florăria Casa SamSara din Cernavodă în 1996 pornind la drum cu 500 de lei. Câteva luni mai târziu a deschis şi un restaurant cu acelaşi nume, deşi nu avea experienţă în domeniu, ci doar absolvise Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor la Universitatea din Galaţi.
     
    „La început mediul de afaceri părea extrem de permisiv, nepretenţios şi mi-a dat posibilitatea să experimentez pe drum şi să pot susţine afacerea cu multă muncă”, spune fondatoarea Casa SamSara. Pentru numele businessului, antre­prenoarea s-a inspirat de la numele unui parfum franţuzesc. La Casa SamSara clienţii pot degusta vinuri din regiune, pot achiziţiona flori şi aranja­mente florale pentru cadou, pot achiziţiona suveniruri, obiecte de artizanat, sticlărie, argintărie sau marochinărie, conform datelor de pe site-ul companiei.
     

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • ARMO: noua legislaţie privind comerţul modern va aduce beneficii clienţilor şi comercianţilor români pe o piaţă globală

    ARMO a prezentat punctul de vedere în cadrul grupului de lucru organizat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (”MMACA”) pentru actualizarea legislaţiei referitoare la activităţile de comerţ. Anterior întâlnirii din această săptămână, grupul de lucru a constatat că, în acest moment, nu există norme clare adaptate realităţilor existente pe piaţă şi  aliniate cu dispoziţiile comunitare. Majoritatea actelor normative actuale au aproape 20 de ani şi au fost adoptate pe vremea când comerţul era static şi local.

    “Comerţul cu amănuntul offline sau online trebuie privit în context global, în condiţiile în care consumatorul român are acces la platforme din alte state membre, dar şi din China şi Statele Unite. În acest sens, legislaţia naţională trebuie actualizată conform directivelor europene aplicabile comerţului, astfel încât să existe condiţii similare pentru comercianţii români şi cei internaţionali, iar clienţii să beneficieze de cele mai bune condiţii”, a declarat Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    La discuţii au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, specialişti din cadrul Ministerul Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ANPC, Consiliul Concurenţei, ANAF, ai asociaţiilor patronale reprezentative Rucodem, Romalimenta, AMRCR, Asociaţia Distribuitorilor din România, AmCham şi ai mediului de afaceri.