Tag: mediere

  • Cât cheltuie lunar angajatorii pentru beneficiile extra-salariale pentru angajaţi. Media lunară a acestor beneficii este de aproximativ 355 de lei

    Angajaţii care au folosit platforma de beneficii flexibile BenefitOnline în primul semestru al acestui an au cheltuit 111 milioane de lei, aproape cât bugetele cheltuite pe tot parcursul întregului an 2018 (114 milioane de lei), veniturile platformei majorându-se cu aproximativ 43%.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată de vacanţele în România, Sport & Wellness şi Sănătate, bugetele pe care angajaţii le-au cheltuit în categoria Sport & Wellness, de exemplu, crescând  cu aproape 100% în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Creşterile înregistrate în anumite categorii sunt, pe de-o parte, consecinţa bugetelor mai mari acordate de angajatori, dar, mai ales, sunt determinate de semnarea unor companii client cu mulţi angajaţi tineri (sub 30 de ani), care, statistic, îşi aleg beneficii precum Turism, Sport & Wellness, Sănătate, Tichete Culturale şi, mai nou, fac donaţii”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.

    Sumele alocate lunar de angajatori pentru beneficiile angajaţilor variază între 200 de lei şi circa 750 de lei per angajat, media lunară in 2018 fiind de aproximativ 355 de lei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

     

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • PwC: Industria de media si divertisment din România va atinge pragul de 3 miliarde dolari în 2019. Este cea mai mică piaţă din regiune

    Industria de media şi divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creştere cu 7,1% comparativ cu 2018, însă rămâne cea mai mică piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform celei de-a 20-a ediţii a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2019-2023 (GEMO). Până în 2023, rata de creştere medie anuală va depăşi 6%, urmând ca valoarea pieţei să ajungă la 3,8 miliarde dolari, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

    „Urmând tendinţa globală, personalizarea şi digitalizarea sunt adoptate tot mai rapid şi pe piaţa de media şi divertisment din România, estimările raportului indicând că acest segment va avea cele mai mari rate de creştere până în 2023. Această evoluţie va genera o concurenţă tot mai agresivă pe piaţă, dar şi un val de investiţii în inovaţie. Rezultatul va fi o lume media în care consumatorii, inclusiv din România, vor putea controla şi selecta pe scară largă tipul de conţinut la care îşi doresc să aibă acces folosind mijloace tot mai diverse, fie că vorbim de dispozitive inteligente, soluţii Over-The-Top (OTT), casa inteligentă sau maşina conectată la internet”, spune Florin Deaconescu, Partener şi Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de tehnologie, Media şi Telecom, PwC România.

    Valoarea pieţei de servicii OTT (ex. Netflix şi HBO Go) din România a avut cea mai mare creştere pe piaţa media şi de divertisment, de circa cinci ori, din 2014 până în prezent, fiind estimată în acest an la 24 milioane dolari.  Până în 2023, va continua să fie cel mai dinamic segment din piaţa media, cu o rată medie anuală de 18,7%, ajungând la 44 milioane dolari.

    A doua cea mai mare creştere la nivelul pieţei este estimată pentru segmentul de jocuri video şi e-sports (sporturi electronice), de 10,79%, atingând 136 milioane dolari în acest an şi 187 milioane dolari în anul 2023. Pe al treilea loc se află publicitatea pe internet, cu un avans mediu anual de 9,5%, de la o valoare de 112 milioane dolari în acest an la 157 milioane dolari peste patru ani.

    Principalele concluzii ale raportului pentru România

    Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să deţină prima poziţie la nivelul pieţei, de 43,5%, însumând 1,31 miliarde dolari. Până în 2023, acestea vor totaliza 1,77 miliarde dolari, reprezentând 46% din piaţă.Televiziunea şi conţinutul video consumat acasă vor avea o uşoară creştere, previzionată la 1,56%, care va genera venituri de 537 milioane dolari în 2023, comparativ cu 506 milioane dolari în 2019. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

    În acest context,  veniturile  din publicitatea TV vor creşte de la un nivel estimat de 384 milioane dolari în acest an, la 529 milioane dolari în 2023, cu o rată de creştere medie de 8,5% pe an. După doi ani de scădere, segmentul radio, muzică şi podcast este aşteptat să crească de la 35 milioane dolari în acest an până la 41 milioane dolari, peste patru ani.

    În schimb, segmentul ziarelor şi revistelor tipărite din România îşi va continua scăderea din ultimii ani, în linie cu evoluţia globală, de la 89 milioane dolari în 2019 la 77 milioane dolari în 2023.  Potrivit raportului Reuters Institute Digital News Report, doar 18% dintre români mai citesc ştiri pe print, sursele online şi social media dominând consumul. Deşi citesc ştirile, în principal, pe dispozitive digitale, doar 11% din cititori plătesc pentru ştirile online.

    Piaţa de carte din România va urca de la 109 milioane dolari în 2019 la 119 milioane de dolari în 2023. Vânzarea de bilete va rămâne pentru industria cinematografică principala sursă de venituri, care vor atinge aproximativ 97 de milioane dolari până în 2023, cu o creştere medie anuală de 4,67%. Segmentul media B2B (Business to business) din România, care cuprinde anuarele şi cataloagele cu informaţii de afaceri şi publicitatea din acestea, revistele nişate, cărţile profesionale, târgurile şi expoziţiile, a fost evaluat la 265 milioane dolari în acest an, urmând să crească la 304 milioane dolari în 2023.

    Şi pentru piaţa de publicitate outdoor urmează patru ani cu o creştere anuală medie de 5,7%, de la 41 milioane dolari în 2019, la 51 milioane dolari în 2023.Comparativ, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 5,7% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 77 de miliarde dolari în 2023. Cea mai mare piaţă este Rusia, fiind urmată de Polonia şi Turcia.

    Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 14 segmente ale industriei de media şi divertisment din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.

     

  • Pericolul din spatele ecranului. Cum pot companiile să piardă milioane din cauza reţelelor sociale

    „Social media este cea mai apropiată ameninţare pentru reputaţia unei companii”, spune Pete Knott, consultant digital la compania de consultanţă şi management al reputaţiei Lansons, citat de BBC. El adaugă că, dacă nu iei în serios această ameninţare, ar putea avea un impact direct asupra companiei, atât financiar cât şi cultural.  

    În luna mai, de exemplu, acţiunile Metro Bank din Marea Britanie au scazut cu 11%, înainte de a putea schimba zvonurile publicate pe reţelele sociale, conform cărora instituţia bancară se confruntă cu dificultăţi financiare. Lucrurile pot fi însă mai grave, avertizează Ilia Kolochenko, un reprezentant al Immuniweb, o companie elveţiană de securitate pe Internet. „Hackerii pot cauza distrugeri uriaşe dacă reuşesc să găsească un mod de a posta ştiri false în social media. Imaginaţi-vă ce ar presupune ca aceştia să reuşească să intre în conturile BBC-ului şi să posteze o ştire despre faptul că Iranul se pregăteşte să arunce o bombă nucleară. Efectul ar fi devastator, în special dacă şi alte reţele media ar prelua povestea”, spune acesta, citat de BBC. El spune, de asemenea, că şi adevărul „doare” uneori.

    În 2016, de pildă, valoarea de piaţă a producătorului de baterii Samsung s-a prăbuşit cu mai mult de jumătate de miliard de dolari când şeful Tesla, Elon Musk, a scris pe Twitter că businessul său colaborează cu Panasonic pentru producerea următorului automobil electric.

    Dar şi propriile postări te pot afecta, menţionează Kolochenko, dând exemplul băncii americane Chase, care a fost acuzată de luarea în derâdere a clienţilor cu venituri mai mici, după ce, într-o postare, le sugera celor cu puţini bani în cont să economisească evitând folosirea taxiurilor şi să renunţe la a-şi cumpăra cafea.

    „Cheia pentru managementul reputaţiei din online este să gestionezi rapid feedback-ul negativ pentru a preveni transformarea lui într-o criză”, spune Masha Maksimava, vicepreşedintele companiei de monitorizare socială Awario din Belarus. Lopa Ghosh, o reprezentantă a companiei EY spune, de asemenea, că planificarea e crucială, dar că este important să nu reacţionezi exagerat pentru orice comentariu negativ, pentru a evita crearea unei crize fără motiv, şi că, de multe ori, găsirea unui ton potrivit pentru a răspunde poate întoarce situaţia în favoarea ta.
    Specialiştii avertizează că, de multe ori, activitatea angajaţilor în mediul online le poate facilita hackerilor accesul la informaţii importante care pot duce la distrugerea imaginii companiei. „Oamenii expun o mulţime de informaţii personale despre ei înşişi în mediul online. Aşa că atacatorii pot urmării profilul cuiva pentru a-i urmări activităţile, ca apoi să acţioneze. De pildă, unui pasionat de sporturi de iarnă îi pot trimite o ofertă de nerefuzat cu o cabană în Elveţia. Odată ce angajatul va accesa linkul, sistemul companiei va fi virusat.

  • Răspunsul companiei ruseşti Yango la acuzaţiile cu privire la expunerea clienţilor români la influenţa Kremlinului

    Acuaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, explică reprezentanţii regionali ai companiei de ride-hailing Yango, parte a gigantului rusesc Yandex, care a intrat recent pe piaţa din România.

    „Suntem o companie de tehnologie, şi nu am avut niciodată şi nici nu vom avea convingeri politice, religioase, de gen, de rasă sau orice alt tip de convingeri. Acuzaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, şi sunt lipsite de orice verificare elementară de informaţii”, a transmis pentru ZF, Andrei Voicu, director regional Yango pentru România şi Republica Moldova.

    Una dintre figurile publice care instigă la boicot pe social media împotriva ruşilor de la Yango este Andrei Caramitru, consultant fiscal şi consilierul economic principal al USR-ului.

    „Boicotaţi Yango! A apărut o firmă rusească care copiază Uber, deţinută de Kremlin. Ce vor să facă? Simplu. Să ştie exact unde sunteţi fiecare, tot timpul. Se cheamă location tracking – o pot face când le instalaţi aplicaţia în telefon. Să cartografieze tot şi să înţeleagă unde suntem, cu cnie ne întâlnim, în timp real. De ce? Spionaj în masă. Ce vă oferă pentru asta? Un pişcot. Firma asta trebuie boicotată!”, scrie Andrei Caramitru pe profilul său de Facebook.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. Reprezentanţii companiei susţin că sunt mulţumiţi de rezultatele din România până acum.

    „Este la alegerea fiecăruia, dar noi vedem o cerere foarte mare pentru Yango în Bucureşti, mult mai mare decât ne aşteptam, şi e în creştere în fiecare zi. Sincer, noi suntem foarte mulţumiţi de rezultate”, spune Andrei Voicu.

    La intrarea pe piaţa din România Yango a încheiat peste 50 de parteneriate cu companii locale, precum Autonom, pentru a avea şoferi şi maşini, ajungând în prezent la circa 3.000 de şoferi, potrivit datelor transmise de companie către ZF.

    Mai multe voci din social media acuză că nu este o coincindeţă că Yango a ales să intre în piaţă imediat după adoptarea OUG pentru reglementarea serviciilor de ride-sharing, însă compania respinge această ipoteză.

    „Ne uitam la piaţa din România de mult timp. Este o coincidenţă, însă avem experienţă vastă în a lucra cu autorităţile în diferite pieţe unde operăm serviciile noastre şi suntem pregătiţi să împărtăşim această experienţă şi aceste cunoştinţe dacă este nevoie”, adaugă Voicu.

    Pe o piaţă în care mai sunt prezente servicii precum Uber, Bolt şi CleverGo, ruşii de la Yango îşi propun să ajungă lideri.

    „Când intrăm în orice piaţă, vrem să ajungem lideri. În ceea ce priveşte numărul de şoferi la care vrem să ajungem, nu facem de obicei planurile publice, dar putem spune că va fi mult mai mare decât este acum”, conchide Voicu.

     

     

     

  • Comisia Europeană: Abandonul şcolar din România, cu 6 procente mai mare faţă de media UE

    „În ce priveşte cheltuielile pe educaţie, România rămâne la un nivel dintre cele mai reduse din UE. Acest decalaj e relevant mai ales în educaţia elementară. Acest domeniu este cheie pentru a preveni abandonul şcolar şi a asigura oportunităţi egale şi viaţă unui segment important de populaţie. Abandonul şcolar timpuriu este crescut, cu peste 6 puncte faţă de media europeană. Competenţele digitale. Pe bază statisticilor noastre, 29% din persoanele din România au abilităţi de competenţe digitale, faţă de 58% cum e media europeană. Competenţele trebuie îmbunătăţite, a devenit o recomandare”, a declarat Katia Berti, şef adjunct de unitate, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea femeii care a revoluţionat platformele online de ştiri

    Arianna Huffington s-a născut cu numele de Ariadnē-Anna Stasinopoulous în Atena, Grecia. Ea este primul copil al lui Konstantinos Stasinopoulos şi al soţiei sale, Elli Stasinopoulos; are şi o soră mai mică, Agapi Stasinopoulos.

    La vârsta de 11 ani, Arianna şi sora ei mai mică au asistat la divorţul părinţilor, după 25 de ani de căsnicie, iar apoi cele două fete au fost crescute de mama lor. De la o vârstă foarte fragedă, Huffington a plănuit să-şi continue educaţia la o prestigioasă universitate.

    La început, pentru că nu vorbea engleza şi pentru că venea dintr-o familie săracă, Arianna Huffington a fost ridiculizată odată ce şi-a dezvăluit intenţiile de a studia la Universitatea din Cambridge. După multe eforturi din partea mamei, la vârsta de 16 ani s-a mutat în Marea Britanie, unde a început să urmeze cursurile universităţii visate. A absolvit cu onoruri şi a obţinut diploma de masterat în economie la 21 de ani. În timp ce studia la Cambridge, Huffington a fost aleasă preşedinte al celebrei societăţi de dezbateri The Cambridge Union, fiind şi prima femeie străină şi cea de-a treia studentă care a fost aleasă în această poziţie.

    După absolvire, în 1980, Huffington s-a mutat în New York, iar în anul următor a lansat biografia uneia dintre cele mai mari cântăreţe de operă din lume, „Maria Callas: Femeia din spatele legendei”. În 1983, ea şi-a abordat rădăcinile etnice lansând opera „Zeii Greciei”, care urmărea importanţa miturilor antice, şi, până la sfârşitul deceniului, a lansat şi o biografie a lui Picasso. În 1986, Arianna s-a căsătorit cu Michael Huffington, secretar în cadrul Departamentului Apărării al SUA, iar cuplul a avut două fiice.

    Arianna Huffington şi-a început cariera politică şi jurnalistică în calitate de republican şi susţinător al guvernării discrete şi al ajutorului social limitat. A scris pentru revista conservatoare National Review şi în 1994 a lucrat la campania – fără succes – a soţului ei pentru un loc in Senatul Statelor Unite ale Americii.

    De asemenea, Huffington a scris pentru emisiunea de televiziune Politically Incorrect, prezentată de Bill Maher.La sfârşitul anilor 1990, orientarea politică a lui Huffington a început să se mişte spre stânga, pornind de la opoziţia sa faţă de intervenţia SUA în războaiele civile din fosta Iugoslavie.

    Ulterior, ea a devenit activă în numeroase cauze progresiste, în special în eforturile de combatere a încălzirii globale.În 1997, Arianna a divorţat de Michael Huffington şi s-a mutat în Los Angeles cu cele două fiice ale sale. În 2003, a candidat ca independentă pentru poziţia de guvernator al statului California, dar încercarea ei nu a avut succes. Huffington a privit eşecul în mod pozitiv, a fost încântată de sprijinul publicului şi a observat puterea internetului după ce a strâns mai mult de 1 milion de dolari dintr-o campanie online pentru a candida la alegeri.

    În 2005, Huffington a înfiinţat Huffington Post împreună cu Kenneth Lerer, pe care l-a întâlnit la un interviu după încercarea eşuată din alegeri. Fondarea Huffington Post a fost primită la început cu critici severe din partea jurnaliştilor şi a publicului larg, dar Huffington, cu ajutorul partenerului ei, Lerer, a ignorat criticile şi s-a concentrat pe îmbunătăţirea platformei. Ei au intenţionat să creeze HuffPost ca o platformă de ştiri simple, dar au ajuns să creeze o platformă cu ştiri din toate domeniile. După numai un an de activitate, în 2006, Huffington Post a primit o investiţie de 5 milioane de dolari de la SoftBank.

    În iunie 2007, site-ul a lansat prima sa versiune locală, HuffPost Chicago. În iunie 2009, a fost lansat HuffPost New York, urmat la scurt timp de HuffPost Denver, lansat la 15 septembrie 2009, şi HuffPost Los Angeles, lansat la 2 decembrie 2009. În martie 2011, AOL a achiziţionat The Huffington Post pentru 315 milioane de dolari, iar Huffington a devenit preşedinte şi redactor-şef al grupului Huffington Post Media Group, o nouă afacere care a inclus tot conţinutul de pe site-ul web şi AOL. În 2016, ea a anunţat că părăseşte compania pentru a începe Thrive Global, o afacere de sănătate şi wellness.

    Thrive Global este o platformă care oferă soluţii bazate pe ştiinţă pentru a îmbunătăţi performanţa şi a apărut după ce Arianna Huffington a suferit o leziune facială în 2007, după ce a leşinat la birou din cauza epuizării severe. Prin Thrive Global ea promovează echilibrul între muncă şi viaţă ca pe o reformă importantă necesară pentru cultura organizaţională a tuturor companiilor. 

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Dana Bulat, General manager { United Media Services }

    •   Dana Bulat este general manager al companiei United Media Services, pe care o deţine 100% din anul 2012 şi pe care a fondat-o în 2006 împreună cu partenerul grec Ashley and Holmes.
    •   Dana Bulat este membră în boardul UAPR din 2016, iar în 2018 a reprezentat România ca jurat la Cannes Lions Festival în categoria media shortlist.
    •   În prezent, compania lucrează cu peste
    40 de clienţi din cele mai importante categorii: retail, farma, financiar-bancar, auto şi FMCG.

    Cifră de afaceri (2018): cca 28 mil. euro
    Număr de angajaţi: 60 

  • Murdoch, fiii săi şi imperiul său media au fost atât de puternici încât au distrus guverne şi au destabilizat cea mai importantă democraţie din lume

    În doar câteva luni, Rupert Murdoch s-a căsătorit cu un fost fotomodel, s-a implicat activ în referendumul istoric al Marii Britanii pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi a jucat un rol esenţial în alegerile americane. În doar câteva luni, şi-a construit o relaţie strânsă cu premierul britanic Theresa May şi una chiar mai strânsă cu cel ce avea să devină preşedintele Americii, Donald Trump. Sunt câteva luni care au marcat istoria Occidentului şi care arată pofta de putere şi influenţa clanului Murdoch.


    Rupert Murdoch, fondatorul unui imperiu media mondial care include Fox News, a spus cândva că„nu a cerut niciodată nimic unui
    prim-ministru.Însă acest imperiu i-a dat o influenţă asupra lumii pe care puţini cetăţeni au avut-o vreodată, punând în mâinile familiei Murdoch pârghii eficiente cu efecte nu doar în Statele Unite, ci şi în ţările vorbitoare de limbă engleză din întreaga lume.

    O investigaţie de şase luni a The New York Times care acoperă trei continente şi cuprinde mai mult de 150 de interviuri descrie modul în care Murdoch şi fiii săi (în conflictul cu celălalt) au transformat mijloacele de informare în instrumente de influenţă politică de dreapta care au destabilizat democraţia în America de Nord şi Australia. Ancheta dezvăluie rolul familiei Murdoch în promovarea unui val politic iliberal, de dreapta, care cuprinde mapamondul.

    Fox News a exercitat de mult timp o atracţie gravitaţională asupra Partidului Republican din Statele Unite, unde a amplificat recent revolta nativistă care a alimentat ascensiunea extremismului de dreapta şi a dus în cele din urmă la alegerea lui Trump ca preşedinte.
    The Sun, ziarul lui Murdoch, a demonizat ani de zile Uniunea Europeană sub ochii cititorilor săi din Marea Britanie, unde a avut un rol important în campania pentru Brexit care a convins o majoritate slabă de alegători să susţină într-un referendum în 2016 retragerea ţării din blocul comunitar. De atunci, haosul politic domină în Marea Britanie.

    Iar în Australia, unde controlul său asupra presei este cel mai extins, instrumentele media ale lui Murdoch au promovat şi obţinut abrogarea taxei pe carbon şi au ajutat la răsturnarea unei serii de premieri ale căror agende nu au plăcut. Unul dintre ei este Malcolm Turnbull, care a demisionat anul trecut.

    În centrul acestor perturbări se află familia Murdoch, un clan ale cărui disfuncţii au dat forma şi au oglindit în acelaşi timp turbulenţele globale din ultimii ani.

    The Times a explorat aceste dinamici ale familiei şi impactul lor asupra imperiului Murdoch, aflat în plină febră a succesiunii pentru că patriarhul, în vârstă de 88 de ani, se pregăteşte să predea puterea fiului a cărui politică seamănă cel mai mult cu a sa: Lachlan Murdoch.

    Un pas esenţial în această succesiune a fost în mod paradoxal dezmembrarea parţială a imperiului, care s-a restrâns semnificativ luna trecută, când Murdoch a vândut una dintre companiile sale, studioul de film 21st Century Fox, către Walt Disney Company pentru 71,3 miliarde de dolari.

    Afacerea i-a transformat pe copiii lui Murdoch în miliardari şi l-a lăsat pe Lachlan la controlul unei arme politice formidabile: o companie restructurată pentru eficientizare, Fox Corporation, al cărei cel mai puternic activ este Fox News. Succesiunea a fost o sursă de tensiuni în familia Murdoch de ani de zile, în special între fiii lui Murdoch Lachlan şi James.

    Cei doi urmaşi sunt oameni foarte diferiţi. James a vrut ca Fox Corporation să se concentreze mai mult pe digital şi să fie mai moderată din punct de vedere politic, în timp ce Lachlan dorea să se amestece în politicile reacţionare ale momentului.

    Fraţii şi-au consumat vieţile concurând pentru a-şi succeda tatăl, iar ambii bărbaţi au simţit că merită cea mai înaltă poziţie. Când bătrânul Murdoch a decis să îl promoveze pe Lachlan peste James, Lachlan i-a transmis vestea lui James la masă, ceea ce a erodat şi mai mult relaţia deja proastă dintre cei doi bărbaţi.

    James a renunţat pentru scurt timp la companie în semn de protest. Însă a fost atras înapoi de un compromis atent cizelat care l-a pus pe Lachlan la conducere, dar l-a lăsat pe James să-şi salveze imaginea păstrând iluzia publică că el este moştenitorul.

    Dar toate aceste planuri de succesiune – precum şi acordul bănos cu Disney – au fost aruncate în haos anul trecut când Murdoch şi-a rupt coloana vertebrală şi şi-a pierdut cunoştinţa pe un iaht.

    Seniorul a fost dus de urgenţă la un spital şi părea să fie atât de aproape de moarte încât soţia sa, modelul Jerry Hall, i-a chemat pe copii să-şi ia rămas bun. Murdoch a supravieţuit, dar trânta lui cu moartea a scos în evidenţă instabilitatea din familia sa – şi din inima imperiului său.
    Instrumentele mass-media ale lui Murdoch au promovat politicienii de dreapta şi au zgândărit populismul reacţionist pe tot globul în ultimii ani.

    În timpul campaniei electorale pentru preşedinţie din 2016, moderatorul-vedetă de la Fox News Sean Hannity l-a sfătuit pe un fost avocat al preşedintelui, Michael D. Cohen, să le caute pe fostele partenere sau pe foştii angajaţi ai lui Trump pentru a se asigura că nu-i vor provoca probleme acestuia. Cohen a fost ulterior condamnat la trei ani de închisoare deoarece a plătit pentru a obţine tăcerea a două femei care au spus că au avut legături amoroase cu Trump.

    Imperiul Murdoch şi-a încordat cu îndrăzneală muşchii în Australia, care a fost pentru mulţi ani moşia lui Lachlan. În Australia, Lachlan şi-a exprimat dispreţul faţă de eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi se ştie că o dată a mustrat personalul unuia din ziarele familiei sale, The Australian, pentru un editorial în sprijinul căsătoriei între persoane de acelaşi sex (el a spus printr-un reprezentant că este în favoarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex). De asemenea, Lachlan a devenit apropiat al politicianului Tony Abbott, a cărui alegere în 2013 ca premier a fost încurajată de ziarele imperiului Murdoch.

    Familia Murdoch a schimbat politica australiană în 2016, când a preluat controlul Sky News Australia şi a importat acolo modelul Fox News. Ei au introdus rapid o serie de emisiuni cu opinii orientate spre dreapta spectrului politic, concentrate pe rasă, imigraţie şi schimbările climatice. Programul a devenit cunoscut sub numele de Sky After Dark.

    Anul trecut, Turnbull şi oamenii săi i-au acuzat pe Rupert şi pe Lachlan Murdoch de folosirea mijloacelor de informare în masă pentru a ajuta la răsturnarea conducerii în interiorul partidului, în urma căreia politicianul a fost alungat din funcţie în luna august. Turnbull, un duşman vechi al lui Abbott, dar moderat politic, a fost înlocuit de naţionalistul de dreapta Scott Morrison. Familia Murdoch a negat orice rol în prăbuşirea politică a domnului Turnbull.

    James Murdoch a fost deziluzionat de imperiul familiei în anii de dinainte ca Lachlan să fie numit moştenitor. A ajuns să vadă în special Fox News ca pe o sursă de poveri ideologice dăunătoare care îngreunau eforturile companiei de a inova şi de a creşte.
    Însă Lachlan şi Rupert nu i-au împărtăşit credinţa. Când Roger Ailes, directorul executiv al Fox News, a fost înlăturat în 2016 pe fondul unui scandal de hărţuire sexuală, James a vrut să reformeze televiziunea de ştiri astfel încât aceasta să fie mai puţin partizană. El chiar a vehiculat ideea de a-l angaja pe David Rhodes, un executiv de la CBS. Propunerile sale n-au ajuns nicăieri. Lachlan şi Rupert s-au opus oricărei schimbări a ceea ce au considerat că este o formulă câştigătoare şi au decis să rămână cu modelul editorial incendiar al Fox.

    Însă James credea că a văzut cu ochii lui daunele pe care instrumente ca Fox News le fac companiei. El a fost chipul imperiului Murdoch în Marea Britanie în timpul unei încercări de a prelua British Sky Broadcasting în 2010, în care compania deţinea o participaţie minoritară.
    Atacul a fost spulberat de un scandal de nerespectare a dreptului la intimitate din 2011 care i-a forţat pe James şi pe tatăl său să se prezinte în faţa Parlamentului pentru a explica de ce angajaţii lor au intrat în mesageriile vocale ale unor cetăţeni, printre care o fată moartă la vârsta de 13 ani. Scandalul a forţat clanul Murdoch să renunţe la oferta pentru Sky.

    Cinci ani mai târziu, confruntată cu presiunile unor rivali digitali precum Netflix şi Amazon, familia a făcut o a doua şarjă pentru Sky. James a acţionat din nou din rolul de faţă publică a imperiului. Ofensiva s-a blocat într-un scandal umilitor.
    De data aceasta, scandalul priveşte cultura Fox News, în care acuzaţiile de hărţuire sexuală şi cheltuielile de milioane de dolari pe înţelegeri secrete au condus la plecarea lui Ailes, a moderatorului vedetă Bill O’Reilly şi a lui Bill Shine, un executiv care mai târziu s-a dus să lucreze pentru preşedintele Trump.

    Comportamentul lui Hannity, care s-a folosit de emisiunea sa pentru a răspândi teorii ale conspiraţiei despre moartea unui membru al personalului Comitetului Naţional Democrat cu numele de Seth Rich, a hrănit, de asemenea, îngrijorări în Marea Britanie cu privire la etica Fox Corporation.
    După luni de cercetări din partea autorităţilor de reglementare – şi încurcături în interiorul 21st Century Fox – guvernul britanic a dat o lovitură uriaşă clanului Murdoch anul trecut. Marea Britanie nu numai că a blocat oferta companiei pentru Sky, dar a şi decis că niciun membru al familiei Murdoch nu ar putea fi angajat la Sky în nicio calitate, inclusiv în board. La vremea aceea, James era preşedintele Sky. A fost o umilinţă profundă care l-a convins pe James o dată pentru totdeauna că imperiul familiei sale nu putea supravieţui propriei politici şi culturi. Lachlan a văzut-o în schimb ca pe o validare a credinţei sale că James, care nu a reuşit să achiziţioneze Sky, nu a fost omul potrivit pentru misiune.

    Oricum, plasarea unui flux de venituri mult mai necesar în afara controlului familiei a ajutat ca vânzarea 21st Century Fox să devină inevitabilă.
    Părerile lui James şi Lachlan erau profund împărţite în ceea ce priveşte posibilitatea vânzării 21st Century Fox către Disney. James a tras din greu pentru această afacere, care a fost finalizată luna trecută, iar Lachlan s-a opus ferm.

    Lachlan s-a opus gălăgios acordului deoarece a redus substanţial compania pentru care s-a întors din Australia cu scopul de a o conduce într-o bună zi, spun oameni apropiaţi de fratele său. S-a simţit atât de puternic, încât la un moment dat l-a avertizat pe tatăl său că nu va mai vorbi cu el dacă va insista cu afacerea nedorită. Murdoch tatăl a ignorat această ameninţare. (Lachlan a negat ameninţarea.)

    Opoziţia lui Lachlan a fost, de asemenea, alimentată parţial de suspiciunea lui că judecata fratelui său fusese întunecată de ambiţia personală, au explicat oameni apropiaţi de Lachlan. El a crezut că James era dispus să vândă 21st Century Fox pe mai puţin decât merita compania pentru că dorea ca înţelegerea să includă o poziţie pentru el la Disney.

    Afacerea a transformat Disney într-un colos media, iar un post acolo i-ar fi permis lui James să se poziţioneze ca succesor al directorului său executiv, Robert A. Iger. De asemenea, i-ar permite să scape din compania de familie, de povara ei politică şi de perspectiva de a lucra pentru Lachlan.

    Cei doi fraţi se înfruntau pentru orice. Când James a vrut să răspundă interdicţiei de călătorie emise de preşedintele Trump din 2017 cu o declaraţie care să îi liniştească pe angajaţii musulmani ai companiei, Lachlan s-a opus cu dârzenie. Când James a cumpărat conacul din Beverly Hills al tatălui lor pentru 30 de milioane de dolari, Lachlan, care şi-a dorit casa, a fost atât de supărat încât tatăl său i-a dat o parte din mobilierul antic pentru a-l calma. James a crezut că şi el a cumpărat mobilierul.de mult faptul că ambiţiile lui James ar putea interfera cu afacerea, încât a decis să îl asigure pe Iger că aceasta nu este condiţionată de angajarea fiului său de către Disney. În cele din urmă, vânzarea s-a realizat, însă James nu a obţinut un post acolo. Astăzi, cei doi fraţi abia dacă-şi mai vorbesc.

    După acordul Disney, angajamentul fiilor lui Murdoch faţă de ceea ce rămâne din imperiul media a fost pus sub semnul îndoielii.
    Afacerea Disney le-a adus tuturor o sumă enormă de bani: Murdoch senior a primit 4 miliarde de dolari, iar copiii săi au primit câte 2 miliarde de dolari. În calitate de directori executivi la 21st Century Fox, Lachlan şi James au primit în plus 20 de milioane de dolari sub forma acţiunilor Disney plus înţelegeri de genul paraşutelor de aur în valoare de 70 de milioane de dolari fiecare. Paraşutele de aur sunt acorduri între companie şi angajat, de obicei director de top, care dau dreptul acestuia la beneficii semnificative dacă este concediat

    Murdoch şi-a structurat firmele, 21th Century Fox şi News Corporation, astfel încât trustul familiei Murdoch să păstreze controlul asupra acestora pentru ei. Murdoch senior a păstrat jumătate din cele opt voturi ale trustului, iar restul de patru au fost împărţite celor patru copii adulţi. Aceştia au fost împiedicaţi să vândă aceste acţiuni unor persoane din afară. James a dat lovitura pe cont propriu la sfârşitul anului 2018. Pentru a-şi reteza complet legăturile cu compania, el şi surorile sale Elisabeth şi Prudence s-au oferit să-şi vândă acţiunile lui Lachlan.

    Murdoch a îmbrăţişat ideea şi l-a îndemnat pe Lachlan să cumpere ce îi oferă fraţii. După aceea, tatăl şi fiul aveau să deţină compania împreună. Bancherii au întocmit documentele pentru efectuarea vânzării, dar Lachlan s-a retras, spunând că tranzacţia nu este posibilă din punct de vedere financiar. Acest lucru a ridicat întrebări cu privire la angajamentul său faţă de companie

    Persoanele apropiate lui James au declarat că s-ar putea ca Lachlan să nu fi fost sigur că dorea să rămână la companie după încheierea înţelegerii cu Disney. Au mai spus că acesta poate chiar ar vrea să se întoarcă în Australia.