BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Povestea unei inovaţii în biotehnologie, care a pornit de la dorinţa unui tânăr român de a trata o problemă de sănătate proprie

    NostraBiome, o companie de biotehnologie înfiinţată de un român, se conturează drept un potenţial lider în domeniul medicinei personalizate, concentrându-se pe utilizarea microbiomului pentru tratarea bolilor inflamatorii intestinale (IBD) şi a altor afecţiuni severe. Fondată pe baza unei soluţii dezvoltate iniţial pentru o nevoie personală, NostraBiome încearcă să aplice aceste descoperiri la nivel global.

    Ideea a evoluat destul de încet la început. De mai mulţi ani m-am gândit la o soluţie care să funcţioneze pentru mine, însă lucrurile s-au mişcat foarte încet, părea că nu o să găsesc o rezolvare.

    Pot spune că lucrez la acest concept de şase ani, dar el s-a materializat într-un produs funcţional doar în ultimii doi ani, mulţumită câtorva progrese şi evoluţii favorabile ale inteligenţei artificiale şi ale metodelor de secvenţiere ADN, împreună cu o mai bună înţelegere a informaţiilor biologice despre diferite tulpini bacteriene”, descrie Călin Popescu felul în care s-a conturat decizia de a transforma tratarea propriei afecţiuni – o boală inflamatorie a intestinelor – într-o idee de business.

    El a fost motivat astfel să transforme o soluţie personală într-o posibilă opţiune terapeutică pentru alţii. După ce a obţinut rezultate pozitive în gestionarea propriei stări de sănătate, a decis să testeze eficacitatea metodei sale pe un grup mai mare de pacienţi. „Am construit un studiu pre-clinic pe 27 de pacienţi cu boală inflamatorie severă, iar rezultatele au indicat îmbunătăţiri pentru toţi participanţii,” menţionează fondatorul NostraBiome. Acest rezultat l-a determinat să investească mai mult timp şi resurse în dezvoltarea tehnologiei, având în vedere potenţialul de aplicare la scară largă. „Văzând amploarea acestei afecţiuni la nivel global, am considerat că trebuie să explorăm în continuare această tehnologie,” adaugă el.

    Cifrele legate de aceste afecţiuni au confirmat decizia sa de lansare a unui business în domeniu: potrivit lui, în UE, în fiecare an se cheltuie în jur de 5 miliarde de euro pe terapii IBD, care funcţionează doar în 40% din cazuri: „Restul de pacienţi sunt nevoiţi să încerce continuu alte soluţii sau să aştepte ca alte soluţii să apară pe piaţă, iar în destul de multe cazuri să treacă prin complicaţii severe sau chiar operaţii de îndepărtare a colonului”.

    NostraBiome îşi bazează abordarea pe tehnologii avansate, combinând secvenţierea genetică cu analiza ADN-ului şi date serologice pentru a oferi o evaluare detaliată a fiecărui pacient. „Tehnologia ne permite să realizăm în câteva minute ceea ce ar necesita săptămâni de muncă pentru un specialist”, explică fondatorul. Această abordare integrată este menită să ofere o imagine completă asupra rolului microbiomului în sistemul imunitar. Călin Popescu adaugă că NostraBiome se diferenţiază prin capacitatea de a oferi soluţii personalizate, analizând microbiomul în contextul particularităţilor fiecărui pacient şi a afecţiunii tratate.

    Stabilit în Germania, Călin Popescu a decis să pună bazele NostraBiome în România, ceea ce a adus atât avantaje, cât şi provocări. Deşi spune că a vrut să contribuie la dezvoltarea industriei locale, acest lucru a limitat accesul la finanţare din partea fondurilor internaţionale: „Fondurile de investiţii din Europa şi SUA au ezitat să investească din cauza localizării noastre, însă am găsit deschidere la nivel local, în special din partea medicilor interesaţi să colaboreze”.

    Călin Popescu, fondator, NostraBiome: „Noi vrem ca NostraBiome să fie primul unicorn românesc de biotehnologie şi medtech”.

    „Soluţiile viitorului în medicină sunt strâns legate de hiperpersonalizare; lumea medicală a învăţat treptat că fiecare este atât de unic din punct de vedere chimic şi genetic, încât soluţiile terapeutice nu mai pot să funcţioneze generic, ele trebuie personalizate total. Totuşi, mă bucur să văd multă deschidere în România, să văd medici luminaţi, pionieri, inteligenţi, care vor binele pacientului şi care doresc să colaboreze cu noi”, adaugă Popescu.

    Pe termen mediu, NostraBiome îşi propune să devină un jucător important pe piaţa europeană, cu obiectivul de a deservi 5% din pacienţii cu IBD din Europa. „Vizăm extinderea aplicabilităţii tehnologiei noastre şi în alte domenii, cum ar fi terapia oncologică”, menţionează fondatorul. Compania a atras până în prezent investiţii de aproximativ 2 milioane de euro, iar planurile includ atragerea unor noi finanţări în 2025 pentru a susţine extinderea şi dezvoltarea continuă. NostraBiome a încheiat un parteneriat cu Verge, un fond de investiţii din Singapore, condus de un român stabilit în Canada, care a oferit sprijin în dezvoltarea proiectului. „Parteneriatul cu Verge a fost esenţial, având în vedere că alte fonduri de investiţii au refuzat să se implice din motive geografice”, subliniază fondatorul.

    NostraBiome îşi propune să devină un actor relevant în biotehnologie, combinând cercetarea avansată cu tehnologia de ultimă generaţie pentru a oferi soluţii personalizate în domeniul sănătăţii. Cu o strategie de dezvoltare bazată pe inovaţie şi parteneriate internaţionale, compania vizează extinderea atât pe plan european, cât şi global, în domenii emergente ale medicinei personalizate. „Noi vrem ca NostraBiome să fie primul unicorn românesc de biotehnologie şi medtech. Pe lângă IBD, mai dezvoltăm şi un produs pentru îmbunătăţirea răspunsului la terapia oncologică prin modularea microbiomului.”

    În viitor, Călin Popescu este de părere că biotehnologia va beneficia tot mai mult de complementaritatea evoluţiei AI şi a tehnologiei în general. „Noi credem mult în precision medicine şi în puterea încă nerecunoscută a microbiomului. Pe zona noastră de expertiză, sperăm să devenim lideri de piaţă în soluţii complementare pentru IBD bazate pe microbiom şi, în acelaşi timp, sperăm ca tehnologia noastră să dovedească clinic rolul uriaş al modificării microbiomului pentru creşterea răspunsului la terapia oncologică. Credem cu tărie că ceea ce facem va deschide noi capitole în ceea ce priveşte extinderea duratei vieţii şi descifrarea altor boli considerate autoimune.” El oferă şi un sfat antreprenorilor care vor să lanseze noi businessuri: „Cred că orice antreprenor trebuie să fie consecvent, să înveţe continuu, să fie curios şi să nu creadă niciodată că soluţia lui este cea mai bună, ci să o demonstreze. Să înveţe din orice eşec şi să dedice mult timp construirii unei echipe puternice. Să investească în sănătatea lor fizică şi mintală, să facă sport, să trăiască o viaţă echilibrată. Proiectele durabile necesită ani, iar tu, ca antreprenor, trebuie să fii în cea mai bună formă a ta pentru a avea randament şi pentru a rezista provocărilor acestui parcurs”.   

    Anterior înfiinţării NostraBiome, Călin Popescu a lansat mai multe companii din tehnologie, printre care VAHA, pe care a cofondat-o alături de o parteneră de afaceri din Germania. Compania, care vindea o oglindă de exerciţii fizice care ţine loc de antrenor personal, dar şi de dispozitivele de care utilizatorii ar putea avea nevoie de obicei într-o sală de sport, a fost vândută către o companie cu sediul în Londra axată pe vânzarea de suplimente nutritive (Bioniq). Potrivit lui Călin Popescu, valoarea investiţiilor în VAHA depăşiseră 50 de milioane de euro, fiind direcţionate  în produs, tehnologie, marketing şi expansiune. Mare parte a echipei avea ADN românesc, o parte dintre angajaţi aflându-se la Cluj.

  • Atât medicina, cât şi antreprenoriatul, înseamnă oameni – Omenie

    …este filosofia pe care Dr. Lucian Russu şi-a construit atât profesia, cât şi afacerea. Medic specialist în dermato-venerologie, cu experienţă în Statele Unite, el a pus în urmă cu trei decenii bazele Bioderm, o clinică transformată ulterior în spital. poate visul american să devină realitate în domeniul românesc al sănătăţii?

     

    La 20 ani, Lucian Russu termina şcoala de asistenţi medicali Fundeni şi începea să lucreze în camera de gardă neurochirurgie a Spitalului Bagdasar, avându-l ca şef direct pe Prof. Constantin Arseni.  Ulterior, e emigrat în SUA (în anii ’80), iar după examenul de licenţă LPN (Licensed Practical Nurse), a început să lucreze în Pilgrim Psychiatric Center, New York; iar după obţinerea licenţei RN (Registered Nurse), a început să lucreze ca RN. „În timpul în care am profesat în SUA, am fost invitat de Dr. Charles B. Weber (şeful departamentului de dermatologie de la United States Military Academy West Point) să lucrez în departamentul de Dermatovenerologie din Keller Army Hospital, New York. A fost momentul în care am luat contact pentru prima dată şi am făcut trainingul pe laserul chirurgical CO2 Luxar, laser pe care l-am achiziţionat ulterior şi pentru clinică, iar experienţa de acolo am împărtăşit-o tuturor colegilor de aici”, rememorează experienţa care a avut un rol definitoriu în cariera sa de mai târziu. „Am descoperit atunci cât de complexă şi provocatoare este această specializare, cât de mult ne pot afecta calitatea vieţii condiţiile dermatologice, cât de multe probleme medicale se pot vedea pe piele şi cât de mult bine le pot face pacienţilor din acest rol.”

    Mai târziu, a absolvit Facultatea de Medicină „Carol Davila” şi a urmat specializarea de Medicina Familiei, continuând cu specializarea în Dermatovenerologie. Ideea antreprenoriatului i-a venit după Revoluţie, în momentul în care, împreună cu un grup de colegi, a înfiinţat Bio-Medica International, una din primele clinici medicale private din România, adunând în jurul lor un nucleu de mari medici români. Dintre ei, îi menţionează pe Prof. Călin Giurcăneanu, Dr. Ioana Chebac, Dr. Mircea Stăpânoiu, Prof. Dan Forsea, Prof. Vasile Luca, Prof. Gheorghe Bacalbaşa, Dr. Dorina Giurcăneanu, Prof. Dr. Manuela Russu, Prof. Dr. Mihai Alecu, Dr. Elena Naumescu, Prof. Dr. Ana Maria Forsea, Dr. Florentina Zaharia, Dr. Monica Agapie, Dr. Oana Jinga, Prof. Dr. Dan Cristian, Dr. Radu Dop, Dr. Nicolae Louchi, Dr. Bogdan Marţian etc.

    Concomitent, a pus bazele primului serviciu de ambulanţă anti-şoc din România (1998), precum şi rezervelor private din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca (1997), Spitalului „Sf. Ioan” (2001) şi Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu” (2003).

    „Ideea înfiinţării clinicii medicale din strada Mihai Eminescu în 1992 a apărut din dorinţa de a pune în practică o altfel de viziune care are în centru empatia pentru pacient şi un act medical realizat la nivel de excelenţă”, descrie medicul-antreprenor gândurile pe care le avea la momentul deschiderii Bioderm. Aceasta a fost urmată de inaugurarea clinicilor din Calea Floreasca (2005), Pipera (2005), Vasile Lascăr (2008), Nursing Home-ul One To One din Săftica (2007) şi Popeşti-Leordeni (2022). „Sub pandemia de coronavirus, când toate unităţile medicale au fost închise sau transformate pentru a acorda asistenţă persoanelor infectate cu COVID-19, Bioderm s-a transformat. Post-pandemie, are loc o reorganizare completă a tuturor serviciilor şi se decide restructurarea întregului grup medical”, descrie el o bornă importantă din evoluţia businessului. Concret, au transformat clinica de la Săftica  în unitate medicala cu paturi pentru Spitalizare de zi (32 de paturi) şi Ambulatoriu integrat (dermatologie, medicină internă, ecografie, recuperare medicală, stomatologie, genetică medicală) – cu o suprafaţa dedicată de 3.660 mp,  amplasată într-un parc, cu un colectiv care include o a treia generaţie de medici din familia Russu (reprezentată de Dr. Michael Russu – specialist dermatologie şi Dr. Emily Russu – rezident dermatologie).

    Lucian Russu adaugă că etapele cheie legate de dezvoltarea afacerii au ţinut mai ales de introducerea tehnologiilor moderne (laser şi imagistică), prin reinvestirea profitului obţinut. „Am introdus primul laser CO2 cu fibra optică din România, în 1992, primul dermatoscop digital din ţară, în 1999, schimbând complet paradigma în prevenţia şi screeningul cancerului de piele: de la lupă, la tehnologie ultraperformantă care a permis depistarea formaţiunilor cu risc malign în stadii incipiente şi salvarea a numeroase vieţi”, descrie el câteva dintre inovaţiile companiei.

    În luna martie a acestui an au marcat o altă etapă de dezvoltare, prin deschiderea Spitalului privat de dermatologie Bioderm din Săftica, Baloteşti (jud. Ilfov). Potrivit medicului, această unitate medicală dispune de tehnologie de ultimă generaţie în prevenţia cancerului de piele, peste 20 de lasere cu utilizări diferite, 32 de paturi, ambulatoriu de dermatovenerologie, medicină internă şi recuperare şi un bloc operator modern. Lansarea spitalului a fost însoţită de o altă premieră anul acesta, respectiv introducerea dermatoscopiei digitale asistate AI la Bioderm Hospital. „Inteligenţa artificială duce la un alt nivel screeningul cancerului de piele, oferind şi mai multă acurateţe şi viteză. Viteză în analiza cazului, viteză de reacţie, viteză care poate face diferenţa în melanom, cea mai agresivă formă a cancerului de piele. Este un nou pas înainte în misiunea pe care ne-am asumat-o încă din 1999, când am introdus în premieră dermatoscopia digitală în România”, explică el.

    Grupul Bioderm a ajuns în prezent la trei unităţi şi, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, generează afaceri anuale de 4,6 milioane de lei.

    Ce urmează? Medicul antreprenor a anunţat deja planuri ambiţioase de expansiune la nivel naţional, în oraşe precum Galaţi, Piteşti, Târgovişte, Focşani şi Constanţa. „O mare parte a pacienturii noastre provine din aceste oraşe şi în loc să punem pacientul pe drumuri, dorim să ducem tehnologia şi expertiza noastră în zonele respective”, explică el motivaţia alegerii acestor oraşe.

    Pe termen lung, vizează însă expansiunea internaţională:

    „Atât timp cât politica rămâne de reinvestire a profitului obţinut, în momentul în care vom realiza reţeaua naţională, credem ca şansele de extindere pe plan internaţional  vor fi foarte mari – printr-un model de centre modulare în Grecia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria”.   

     

    7 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dr. Lucian Russu, fondator Bioderm

     

    1. Aţi menţionat că prevenţia cancerului de piele este o misiune importantă pentru dvs. Cum reuşiţi să educaţi pacienţii cu privire la riscurile expunerii la soare şi la importanţa prevenţiei?

    Prin baza mare de date pe care o deţinem, prin campaniile de conştientizare realizate de noi sau împreună cu alţi parteneri, prin toate intervenţiile din presă, putem educa pacienţii arătându-le de unde porneşte cancerul incipient şi cum poate să evolueze. Nu exclud importanţa expunerii la soare în vederea întăririi sistemului imunitar şi fac diferenţierea clară între expunerea normală, benefică, la soare şi arsura solară şi riscul de cancer de piele.

    2. Cum contribuie tehnologia de ultimă generaţie la prevenţia, diagnosticul şi tratamentul cancerului de piele în cadrul spitalului Bioderm ?

    În cadrul Spitalului Bioderm nu folosim o singură tehnologie, ci folosim tehnologii combinate de imagistică pentru a ne apropia de cel mai bun rezultat dermatologic. De la aparatul mobil Skeen, dotat cu AI şi salvarea datelor în cloud, cu care ne putem deplasa oriunde pentru o evaluare, până la sistemul de dermatoscopie full body (ATBM) care ne permite să evaluăm mai ales pacienţii cu foarte multe aluniţe şi să avem un istoric complet al evoluţiei acestora. Colaborarea noastră cu FotoFinder – Germania, lider mondial în acest moment în dermatoscopie digitală, duce la noi perfecţionări în domeniu. Ca rutină de prevenţie, recomandăm pacienţilor o evaluare înainte de expunerea la soare, şi o evaluare medicală post-concediu, după expunerea la soare. În cazul în care se constată anumite riscuri maligne, medicul poate recomanda o intervenţie pentru excizia leziunii. Pentru a putea oferi tot ce este mai bun pacienţilor noştri – dreptul la Sănătate – conform Constituţiei României şi legislaţiei în vigoare, am reuşit să intrăm în contract cu Casa de asigurări de sănătate Ilfov şi pe zona de spitalizare de zi, ambulatoriul clinic fiind deja prins în contract pe toate centrele funcţionale.

    3. Ce impact credeţi că vor avea schimbările climatice şi obiceiurile de bronzare asupra incidenţei cancerului de piele în viitor şi ce măsuri ar trebui luate pentru a combate aceste probleme?

    Impact negativ fără îndoială. Vom vedea mai multe arsuri solare, mai multe cancere de piele şi vom avea nevoie de mai multe tehnici de acomodare înainte de expunerea la soare, controale dermatologice înainte şi după concedii cu expunere solară mare, şi impunerea unor reguli mai clare în funcţie de fototip. Este nevoie de un program naţional de prevenţie a cancerului de piele.

    4. Care sunt cele mai mari provocări pe care le-aţi întâmpinat de-a lungul carierei dvs. şi cum le-aţi depăşit?

    Cele mai mari provocări au fost reticenţa celor care nu înţelegeau sistemul medical privat, birocraţia excesivă, lipsa de predictibilitate în mediul de business şi pandemia – toate depăşite cu tenacitate (zodia o fi de vină).

    5. Ce calităţi consideraţi esenţiale pentru un lider în domeniul medical?

    Empatie, onestitate, profesionalism şi dedicare.

    6. Cum reuşiţi să inspiraţi şi să motivaţi echipa medicală să ofere servicii de cea mai înaltă calitate?

    Fără competitivitate, nu există loc în sistemul privat. Oferindu-le un cadru în care ei să poată oferi un act medical de calitate, un cadru în care să se simtă mândri să profeseze, ascultându-le feedbackul şi recomandările, fiind onest cu ei.

    7. Ce sfaturi aţi oferi altor medici care doresc să urmeze o cale similară de leadership şi antreprenoriat în domeniul medical?

    Să se asocieze, să colaboreze. Atât medicina, cât şi antreprenoriatul înseamnă oameni – Omenie.

    Medicina este o vocaţie şi devine un business profesionist atunci când pacientul/clientul este mulţumit de serviciile tale.

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Cristina Chiosea s-a întors în România după ce a studiat în străinătate şi a pornit cabinetul de muzicoterapie Form Music Therapy, pe care în viitor vrea să îl integreze într-o clinică poprire

    ♦ Muzicoterapia este o disciplină ştiinţifică orientată spre practică, strâns legată de medicină, psihologie şi muzică ♦ Şedinţele de terapie muzicală sunt gândite pentru copii sau adolescenţi care au diverse cerinţe speciale, cum ar fi tulburări de spectru autist, tulburări de dezvoltare, neurologice sau de atenţie, dar se adresează şi adulţilor care vin cu problemele din viaţa cotidiană ♦ O şedinţă individuală de muzicoterapie costă 180 de lei.

    Cristina Chiosea, muzician şi muzicoterapeut, a plecat la studii în afară după ce a absolvit Liceul de Muzică Dinu Lipatti din Bucureşti. După un deceniu, ea s-a întors în ţară şi a decis să-şi valorifice experienţa şi cunoştinţele, iar în 2020 a creat cabinetul de muzicoterapie Form Music Therapy.

    „Proiectul a început în anul 2020 cu paşi mici. Atunci a fost momentul în care pentru mine s-au aşezat lucrurile. M-am întors în România după ce am locuit în străinătate zece ani, timp în care mi-am adunat informaţii, valori şi principii. Atunci când am decis că este momentul să le dau o formă, am pus bazele cabinetului Form Music Therapy. (…) În Austria am descoperit nuanţele terapeutice ale muzicii, când am lucrat cu un val de refugiaţi din Siria – nu ştiam limba lor, aşa că ne-am întâlnit şi ne-am înţeles prin muzică. După ce am terminat studiile în Austria, am plecat în Belgia, unde m-am format în muzicoterapie şi ulterior am urmat un master în acelaşi domeniu la Berlin”, a povestit ea. Muzicoterapia, explică Cristina Chiosea, este o disciplină ştiinţifică orientată spre practică, strâns legată de medicină, psihologie şi muzică. Mai mult, este o formă de psihoterapie nonverbală şi de utilizare sistematică a muzicii într-o relaţie terapeutică.

    Primul pas în deschiderea afacerii a fost alegerea unui spaţiu. Fondatoarea Form Music Therapy a pornit cu 20.000 de euro, bani care au fost investiţi treptat, iar mare parte din ei au mers către amenajarea cabinetului şi către achiziţia de instrumente muzicale.

    Un sprijin important pe care Cristina Chiosea l-a avut a venit din Stup, hub-ul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de antreprenorii aflaţi la început de drum.

    „Am aflat despre Stup din online şi mi-a atras atenţia ideea de comunitate, networking şi adăpost pentru antreprenorii care au atâtea întrebări la început de drum. Pe mine m-a adus în Stup curiozitatea şi nevoia de a înţelege cum pot cel mai bine să mă adresez publicului meu”, a mai spus antreprenoarea.

    Şedinţele de terapie muzicală, explică ea, sunt gândite pentru copii sau adolescenţi care au diverse cerinţe speciale, cum ar fi tulburări de spectru autist, tulburări de dezvoltare, neurologice sau de atenţie. De asemenea, ele se adresează şi adulţilor care vin cu problemele din viaţa cotidiană, precum burnout, oboseală, extenuare şi lipsă de timp pentru ei înşişi.

    Sesiunile de muzicoterapie pentru copii şi adolescenţi sunt individuale, iar pentru adulţi sunt gândite sesiuni de grup de drumming şi improvizaţie.

    Cabinetul Form Music Therapy este situat în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Romexpo. Clienţii află despre el, în mare parte, prin recomandări şi din online. „Am ajuns la circa 20 de clienţi. Jumătate dintre ei sunt adulţi şi jumătate sunt copii şi adolescenţi”, a mai adăugat fondatoarea.

    O şedinţă individuală de muzicoterapie costă 180 de lei, iar un abonament cu patru întâlniri individuale pe lună ajunge la 700 de lei. Abonamentul cu patru şedinţe de grup costă 400 de lei.

    În viitor, Cristina Chiosea îşi doreşte să extindă echipa cabinetului cu alţi muzicoterapeuţi, dar şi cu alţi practicieni, cum ar fi logopezi sau art-terapeuţi.

    „În cinci ani văd cabinetul meu de muzicoterapie ca fiind parte dintr-o clinică, aşa cum am văzut în clinicile din Viena. Mi-aş dori ca în viitor clienţii care vin la muzicoterapie să poată să meargă o uşă mai la stânga şi să găsească un logoped. Mi-aş dori ca acea clinică să fie a mea”, a mai spus ea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.


     

     

  • Care sunt bolile a căror incidenţă va creşte în viitor şi cine sunt persoanele cu cele mai mari riscuri? Avertisment din paetea unui expert american venit în România

    Bolile cronice vor marca activitatea din spitale în viitor, crede medicul Kenneth Alexander, care lucrează într-un spital de copii din Florida şi este profesor la universitatea de medicină din acelaşi stat din America, ţara de unde deseori se dă „ora exactă” în medicină şi farma. El a venit în România pentru a le vorbi medicilor şi rezidenţilor din Bucureşti şi Cluj despre ce pot face pentru a creşte nivelul de vaccinare, bolile cauzate de infecţii fiind una dintre ariile sale de specializare. Într-o discuţie cu Business Magazin, medicul de peste Ocean vorbeşte despre ce va influenţa lumea medicală în viitor, cum pot învăţa medicii să comunice pe înţelesul pacienţilor. Avem vaccinuri, medicamente pentru infecţiile pe care nu le putem evita. Ce putem evita este să ne creăm singuri bolile cronice, spune specialistul.

    „Dacă ne uităm la bolile din trecut, vedem că erau mai ales acute, legate de infecţii. Acum, ne îndreptăm spre o perioadă a bolilor cronice, care sunt consecinţa obezităţii, a diabetului. Este o vorbă că bolile infecţioase vin spre tine, dar pe cele cronice le creezi tu. Se lucrează la vaccinuri împotriva cancerului de prostată, de plămâni. În acest timp, oamenii pot să adopte un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, să mănânce mai puţine grăsimi. Iar prin aceste lucruri pot să îşi îmbunătăţească speranţa de viaţă substanţial”, crede dr. Kenneth Alexander. El este şeful diviziei de boli infecţioase din cadrul Nemours Children’s Hospital, Florida, şi totodată profesor la Universitatea de Medicină din Orlando, Florida. A fost atras de medicină încă de când era copil, tatăl său fiind medic veterinar. „Pe măsură ce societatea devine mai bogată, cred că vom vedea din ce în ce mai multe boli cronice, ceea ce va costa sistemul de sănătate mai mult. Cred că sistemul medical câştigător va fi cel care va închiria cele mai multe paturi de spital către Amazon ca spaţii de depozitare. Altfel spus, vom avea paturi de spital libere şi vom ajuta oamenii în propriile case, şcoli, locuri de muncă, ceea ce va fi mult mai eficient financiar”, a mai spus specialistul. El are pregătire de chimist şi de medic, făcând inclusiv un doctorat. În zona de cercetare a mers spre bolile infecţioase, iar apoi s-a specializat în cele care afectează copiii. A lucrat inclusiv cu dr. Sam Katz, unul dintre inventatorii vaccinului antirujeolă, pe care îl consideră de altfel mentor. Aşa a ajuns să se ocupe mai mult de zona de comunicare medicală, un spaţiu puţin abordat de medici. Iar prima nevoie de comunicare a venit în 2006, odată cu aprobarea vaccinului anti-HPV în SUA. „Am observat că, deşi vaccinul făcea bine, oamenii nu îşi vaccinau copiii. Mi-am dat seama că profesioniştii medicali comunicau în forma greşită. În cazul vaccinului anti-HPV, provocarea a fost că oamenii tind să creadă că acest virus este unul cu transmitere sexuală şi pierd din vedere că vorbim de fapt despre prevenţia cancerului. Circa 5% din toate cancerele din lume sunt cauzate de HPV. Avem în mână posibilitatea de a preveni aceste boli. Cancerul cervical este al doilea ucigaş pentru femei în multe părţi ale lumii. În Brazilia, de exemplu, este pe primul loc”, spune dr. Kenneth Alexander.

    Cifrele arată nevoia

    Cancerul de sân reprezintă în România principala cauză de mortalitate de cancer la femei, arată datele publice. Mai mult, suntem pe primul loc în UE la mortalitatea pe cancerul de col uterin, dar doar 3,4% din femei cu vârsta între 25 şi 64 de ani au beneficiat de screening în cadrul programului naţional în 2020, potrivit datelor de la Statistică. Doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual pe cancer de col uterin, în timp ce în Austria şi Suedia 80% din femei fac sceening, potrivit Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP). În România sunt 6,29 milioane de femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

    Centura de siguranţă

    „Despre asta este prevenţia: pui centura de siguranţă nu pentru că ai un accident de circulaţie, ci pentru că ai putea avea unul. Oamenii ştiu că prevenţia este mereu mai eficientă din perspectiva costurilor decât tratamentul”, mai crede medicul Kenneth Alexander. El face o comparaţie între vaccinuri şi afişele cu răufăcători. Poliţiştii vor şti cum arată un răufăcător dacă văd afişul, ceea ce nu înseamnă că vor confunda o poză cu o persoană. Similar, sistemul imunitar primeşte „poza” virusului, prin vaccin, şi se va lupta cu acesta dacă la un moment dat virusul va ajunge în organism. „Oamenii trebuie să pună întrebări, dar să nu uităm că vaccinurile salvează vieţi. Estimările sunt că vaccinurile existente până acum salvează între 10 şi 20 de milioane de vieţi an de an. Variola este o imagine între carte. Mulţi oameni nu au văzut cum arată rujeola, nu ştiu ce este tusea convulsivă, oreionul, poliomielita”, a mai spus specialistul american. El susţine că inclusiv sistemul american, cu vaccin anti-HPV din 2006, nu a reuşit să imunizeze decât puţin peste jumătate dintre fetele şi băieţii care pot primi doza. În alte ţări, precum Australia, Canada, Scoţia, procentul de imunizare este de peste 90%. În România a existat o campanie de vaccinare anti-HPV în urmă cu 15 ani, reluată anul trecut de către autorităţi. Vaccinul anti-HPV, care oferă protecţie în cazul cancerului de col uterin, este compensat cu 50% din decembrie 2023 pentru pacienţii români asiguraţi, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot face vaccinul ca metodă de prevenţie împotriva mai multor tipuri de cancer. Pentru fetele şi băieţii sub 18 ani, imunizarea este gratuită. Dintre cele peste 43.000 de femei care au fost diagnosticate cu cancer în 2020, circa 8% au fost cancere de col uterin. „Experţii în comunicare spun că noi, doctorii, vorbim prea mult şi nu spunem lucrurile importante. Ce putem face este să spunem mamelor, părinţilor că atunci când fiicele lor ajung la 12 ani, le protejăm prin vaccinare împotriva a şase tipuri diferite de cancer. Iar apoi ne oprim pentru că părinţii vor vrea să facă ce este mai bine pentru copiii lor”, crede medicul american. Una dintre bunele practici este să folosim sistemul educaţional, şcolile, pentru a imuniza copiii, aşa cum se practică în multe state la nivel mondial. Medicul dă exemplul unui afiş din campania naţională din Australia cu o femeie şi fiica ei, iar fata sprijină capul pe umărul mamei, cu mesajul „În sfârşit, o veste bună despre cancer”.

    Mai greu de comunicat astăzi

    „Pe de-o parte, oamenii nu mai vor să audă de vaccinuri după perioada Covid. O altă provocare este social media de astăzi, oamenii cred că tot ce este pe internet este bun. Este o provocare să vorbesc despre vaccinuri astăzi, dar mai ales pentru că am setat standarde foarte înalte când vorbim despre ştiinţă.  Dacă ai în faţă o persoană împotriva vaccinării, începi prin a stabili că toată lumea vrea să facă ce e bine. Apoi, trebuie să vezi ce frică generează această atitudine. Te conectezi cu persoana respectivă înainte de a o corecta. Apoi, răspunzi îngrijorărilor pe care le ridică”, spune Kenneth Alexander. 

  • Fady Chreih, CEO, Regina Maria: „Am construit infrastructură medicală digitală în «ţara dosarului cu şin㻓

    Într-o eră în care digitalizarea nu ocoleşte niciun domeniu, reţeaua privată de sănătate Regina Maria a dezvoltat o infrastructură completă, în care a integrat şi dosarul medical 100% digital. Acesta este doar un exemplu din seria de soluţii tehnologice avansate şi de inteligenţă artificială prin care Regina Maria şi-a propus nu doar să îşi optimizeze propriile procese interne, ci să faciliteze diagnosticarea mai rapidă a pacienţilor, asumându-şi astfel rolul de pionier al digitalizării în domeniul sănătăţii.

     

    „Privim de mai mulţi ani digitalizarea ca pe o prioritate strategică în dezvoltarea reţelei noastre de sănătate, considerând-o esenţială pentru asigurarea calităţii medicale la cele mai înalte standarde. Această perspectivă este cea care ne-a ghidat şi ne-a determinat să devenim un pionier al adoptării tehnologiilor digitale şi al Inteligenţei Artificiale în domeniul medical din România, având, astăzi, multiple iniţiative şi soluţii digitale care vin în sprijinul pacienţilor noştri”, descrie Fady Chreih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, viziunea lui asupra uneia dintre principalele direcţii pe care au decis să se concentreze.

    Digitalizarea reprezintă un pilon important în evoluţia companiei şi, în esenţă, şi-au propus ca prin aceasta să atingă trei obiective principale: îmbunătăţirea experienţei pacientului şi inovarea procesului prin care acesta interacţionează cu medicii (de exemplu, prin Clinica Virtuală, dosarul digital, Notele Medicilor, aplicaţia de mobil Regina Maria), asigurarea calităţii medicale la standarde internaţionale (pe care o obţin, de pildă, prin integrarea AI-ului în interpretările imagistice şi de laborator, cât şi în cadrul altor acte medicale), aşa cum sunt intervenţiile chirurgicale robotice, alături de îmbunătăţirea şi fluidizarea proceselor lor interne – acest al treilea obiectiv deservindu-le, în final, indirect, pe primele două.  În ceea ce priveşte investiţiile pe care le realizează în direcţia digitalizării, acestea sunt constante şi vizează acele soluţii care răspund nevoilor curente ale pacienţilor, fie direct sau chiar indirect. De exemplu, au implementat recent, în cadrul clinicilor Regina Maria, alături de start-up-ul românesc Parol, un soft de Inteligenţă Artificială care generează, în timp real, rapoartele medicale în urma vizitelor pacienţilor. „Prin «preluarea» acestui aspect administrativ şi îmbunătăţirea acurateţei înregistrărilor, softul ajută, astfel, medicii să aloce mai mult timp pacienţilor în cadrul vizitei, contribuind la consolidarea relaţiei dintre cei doi. Este doar unul dintre exemplele în care o nouă soluţie digitală implementată în cadrul Regina Maria urmăreşte, ca obiectiv final, susţinerea calităţii medicale”, explică Fady Chreih.

    Anual, milioane de euro din bugetul reţelei de sănătate sunt îndreptate către menţinerea soluţiilor existente şi dezvoltarea altora noi. „Astăzi, suntem lideri în digitalizarea medicală din România şi am construit infrastructură medicală digitală în «ţara dosarului cu şină»”, sumarizează executivul reuşitele de până acum de sub umbrela digitalizării.

     

    Ecosistemul medical  din buzunar

    „Prin soluţiile digitale dezvoltate, dăm mai multă putere pacientului atunci când vorbim despre actul medical”, descrie CEO-ul Regina Maria efectele soluţiilor digitale, care sunt vizibile mai ales asupra pacienţilor. Prin intermediul acestora, ei au acces rapid, simplificat, integrat la îngrijirea de care au nevoie, deţinând controlul asupra propriei sănătăţi. „Simultan, digitalizarea susţine medicina de calitate, care se aliniază standardelor occidentale. Astfel, digitalizarea ne ajută să scalăm serviciile noastre şi determină pacienţii să fie mai informaţi şi să ia decizii asumate cu privire la sănătatea lor”, adaugă el. Până acum, aplicaţia mobilă Regina Maria a ajuns la peste 1,6 milioane de conturi de utilizatori şi reprezintă astfel una dintre cele mai populare aplicaţii mobile medicale din regiune: „Şi, simplu spus, prin intermediul ei, un întreg ecosistem medical digital încape în buzunar”. Prin intermediul acestei aplicaţii, pacienţii au posibilitatea să îşi facă o programare la specializarea medicală de care au nevoie, să acceseze o consultaţie la un medic preferat de ei în sistem de telemedicină, să acorde recenzii şi feedback, să acceseze un asistent virtual care identifică simptome astfel încât să fie îndrumat către medicul potrivit, să acceseze complet întregul istoric medical al său în format digital. „Pe scurt, aplicaţia Regina Maria integrează, într-un singur loc, serviciile digitale dezvoltate pentru a sprijini pacientul, ceea ce le face extrem de uşor de folosit”, crede Fady Chreih. De asemenea, aplicaţia vine şi cu o componentă de educare, în sensul că aceasta include funcţionalităţi legate de utilitatea deţinerii unui abonament medical – abonaţii văd, în contul lor din aplicaţie, cât economisesc, prin intermediul abonamentului. O altă aplicabilitate cu efecte directe asupra timpului pacienţilor este dosarul medical complet digitalizat. Acesta este esenţial în cadrul consultaţiilor, pentru urmărirea evoluţiei diverselor afecţiuni, prin oferirea de recomandări terapeutice potrivite şi nu numai. „Ceea ce am urmărit prin dosarul medical complet digitalizat a fost nu doar ca pacienţii să aibă acces la istoricul lor medical, reprezentat de rezultatele analizelor, tratamentele şi scrisorile de recomandare primite, în formă 100% electronică, ci şi să poată folosi uşor aceste informaţii în orice context medical au nevoie de ele”, explică Fady Chreih. Soluţiile lor digitale au fost rapid adoptate de pacienţi – 1,5 milioane de programări s-au realizat în Clinica Virtuală a reţelei, iar accesările lunare ale Asistentului Virtual sunt în continuă creştere. „Instrumentul, bazat pe inteligenţă artificială, cu o bază de peste 720 de afecţiuni medicale, este gândit să-l ghideze pe pacient către specialitatea medicală cea mai potrivită, în funcţie de simptomele pe care le are. Astfel, traseul pacientului în reţea este optimizat şi cresc şansele ca acesta să ajungă direct şi mai rapid la specialitatea necesară.” Fady Chreih observă că, datorită acestor instrumente digitale, pacientul Regina Maria este mai informat şi mai conştient de rolul pe care îl joacă atunci când vine vorba despre sănătatea proprie. „Este şi un pacient care a învăţat să se aştepte la accesibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte actul medical şi va solicita pe mai departe acest lucru când vine vorba de îngrijirea sa şi a celor dragi. Alături de promovarea unui comportament preventiv, pe care o reuşim prin intermediul abonamentelor medicale, prin ecosistemul medical digital pe care l-am dezvoltat, sprijinim dezvoltarea unei adevărate culturi a sănătăţii în România.”   

     

    „A.I. este pasul următor din medicină, iar viitorul este deja aici”

    Inteligenţa artificială nu ocoleşte nici domeniul sănătăţii şi, din punctul de vedere al CEO-ului Regina Maria, aceasta se va reflecta şi în calitatea medicală: „Cred că suntem cu toţii de acord că AI este pasul următor din medicină, fără de care nu mai putem vorbi de calitatea medicală la cele mai înalte standarde, iar viitorul este deja aici”.

    În cadrul Regina Maria, au început să integreze Inteligenţa Artificială în ultimii doi ani, într-o perioadă care este, de fapt, una încă de învăţare pentru domeniul medical din România, potrivit lui Fady Chreih. „Am pornit de la implementarea Inteligenţei Artificiale pentru a sprijini munca doctorilor din imagistică şi laboratoare, în paralel dezvoltând atât iniţiative interne, pentru automatizarea şi fluidizarea fluxurilor de lucru la nivel organizaţional, cât şi soluţii ce pot fi utilizate direct de pacienţi, aşa cum este Asistentul Virtual, instrument bazat pe inteligenţă artificială care ghidează pacientul către specializarea medicală cea mai potrivită pe baza simptomelor.” De altfel, Regina Maria este, potrivit declaraţiilor  lui Fady Chreih, primul furnizor medical care a introdus inteligenţa artificială în laborator şi imagistică şi, prin urmare, primii care au adus pacienţilor români timpi mult mai rapizi şi o acurateţe mult mai mare în interpretarea rezultatelor analizelor şi investigaţiilor. „Am pornit prin a introduce AI pentru interpretarea rezultatelor CT şi radiografiilor, iar cel mai nou proiect bazat pe un algoritm de AI pe care l-am integrat ajută la detectarea, localizarea, identificarea şi caracterizarea zonelor suspecte de cancer de sân pe mamografii”, detaliază el.

    În prezent, toate cele 28 de centre de imagistică Regina Maria folosesc inteligenţa artificială, iar cel mai mare laborator al reţelei este primul acreditat RENAR pentru integrarea inteligenţei artificiale în sistemul de management al calităţii, ceea ce înseamnă o şi mai bună acurateţe a rezultatelor, prin reducerea eventualelor erori umane. „Practic, AI-ul acordă un sprijin important muncii medicilor şi, în final, vorbim de beneficii extraordinare pentru pacienţi, care pot fi siguri că rezultatele primite au cel mai înalt grad de acurateţe.”

     

    „Să rămânem în urmă din punct de vedere digital nu a fost şi nu va fi niciodată o opţiune”

    Când vine vorba de provocări, Fady Chreih observă că acestea sunt universale, indiferent de domeniul de activitate. „Investiţiile financiare iniţiale mari, de exemplu, dar şi rezistenţa la schimbare, securitatea datelor sau integrarea sistemelor existente reprezintă situaţii de care se loveşte orice organizaţie care implementează soluţii digitale. Însă, indiferent de cât de mari pot părea aceste obstacole, trebuie să realizezi că, dacă nu le vei depăşi, costul final va fi mult mai mare. Pentru noi, ca reţea care asigură românilor calitate medicală la standarde occidentale, să rămânem în urmă din punct de vedere digital nu a fost şi nu va fi niciodată o opţiune”, subliniază el. Ca exemplu în ce priveşte felul în care prioritizează digitalizarea, oferă lansarea Clinicii Virtuale în 10 zile, în perioada pandemiei.

    „Am dovedit, de fiecare dată, că facem faţă cu succes provocărilor şi că suntem gata oricând să ne adaptăm pentru a răspunde nevoilor pacienţilor.” În 2020, când pandemia de COVID-19 a schimbat, brusc, regulile jocului, trebuia să  se asigure de sănătatea pacienţilor, concomitent reducând interacţiunile sociale directe. Necesarul de îngrijire medicală nu scăzuse, ba din contră, în timp ce orice consultaţie faţă în faţă trebuia atent evaluată, pentru ca riscurile acesteia pentru pacient să nu depăşească beneficiile. Au realizat astfel că este nevoie să găsească o soluţie şi au lansat, alături de partenerii de la Microsoft, Clinica Virtuală. Prin intermediul acesteia, pacienţii aveau în continuare acces la consultaţii medicale, fără a fi nevoiţi să se expună riscului prin deplasarea ce ar fi fost impusă de o consultaţie faţă în faţă. „Astăzi, Clinica Virtuală rămâne parte integrantă din ecosistemul nostru digital şi este în continuare utilizată de pacienţii din întreaga ţară pentru a accesa serviciile medicale de care au nevoie, indiferent de unde se află.”

    Ce aduce viitorul în domeniul medical şi ce planuri are Regina Maria în continuare?

    Din punctul de vedere al lui Fady Chreih, AI va juca un rol crucial în următorii 5 – 10 ani atunci când vorbim de sănătate, mai cu seamă pentru că sistemele de inteligenţă artificială au incredibilul avantaj al scalării şi, datorită acestui fapt, al democratizării accesului la servicii medicale de înaltă calitate. „Extrapolând, a lucra cu un software AI nu înseamnă a colabora cu echivalentul unui singur profesionist medical, ci cu sute de mii de profesionişti medicali înalt specializaţi, care pot fi «consultaţi» oriunde este nevoie de ei. Digitalizarea este astăzi parte din normal, iar lucrurile evoluează atât de repede încât devine destul de greu de prezis cum va arăta concret peisajul serviciilor din domeniul sănătăţii peste un deceniu sau două. Cert este că tehnologia merge înainte, iar noi vom ţine pasul cu ea, în acelaşi ritm alert, prin investiţii strategice în instrumentele digitale care aduc plusvaloare pacientului.”   ■

     

     

    Ce cuprinde ecosistemul digital al Regina Maria?

     

    Proiectele digitale accesate direct de pacienţii reţelei:

    • Aplicaţia de mobil Regina Maria

    • Dosarul medical 100% digital al pacientului

    • Clinica Virtuală

    • Asistentul Virtual pe bază AI

    • Notele Medicilor, prin care pacienţii acordă feedback

     

    La nivel intern:

    • proiecte de digitalizare prin care sunt eficientizate diverse fluxuri şi procese organizaţionale

     

    La nivel medical:

    • integrarea Inteligenţei Artificiale şi  a celor mai noi tehnologii (de exemplu, algoritmul de inteligenţă artificială XVision pentru citirea radiografiilor de torace şi a examinărilor CT de torace, respectiv dispozitivul software „Lunit INSIGHT MMG” de detectare/diagnostic asistat de computer (CADe/x), bazat pe un algoritm de inteligenţă artificială, menite să ajute la detectarea, localizarea, identificarea şi caracterizarea zonelor suspecte de cancer de sân pe mamografii)

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Fady Chreih:

    1. Cum sunt integrate tehnologiile emergente, cum ar fi realitatea virtuală sau blockchainul, în cadrul Reţelei de Sănătate Regina Maria?

    Suntem în permanenţă interesaţi de tehnologiile emergente şi de impactul pe care îl au acestea atât în medicină, cât şi în optimizarea fluxurilor interne organizaţionale. În momentul de faţă, nu folosim direct realitatea virtuală în cadrul reţelei, însă cu siguranţă vedem această tehnologie jucând un rol important în medicina viitorului. O percepem ca pe o extensie naturală a telemedicinei. Prin urmare, nu excludem ca, pe viitor, Clinica Virtuală şi în general activitatea  Regina Maria să se extindă şi în spaţii digitale imersive.   

    2. Care sunt principalele feedbackuri şi sugestii primite de la pacienţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor digitale oferite de Regina Maria?

    Foarte mulţi pacienţi vin către noi spunându-ne cât de mult apreciază simplificarea accesului la medic şi toate avantajele care derivă din acest ecosistem digital. Într-o ţară unde te poţi simţi copleşit atunci când ai nevoie să găseşti un specialist pentru problema ta, noi punem la dispoziţie toate instrumentele nu doar pentru a reuşi acest lucru, ci şi pentru a ajunge la el în cel mai scurt timp. Bineînţeles, există permanent loc de mai bine. Integrăm permanent feedbackul primit în sistemele noastre, asigurându-ne că le îmbunătăţim în permanenţă.

    3. Cum sunt implicaţi medicii şi personalul medical în procesul de digitalizare şi implementare a noilor tehnologii în cadrul Regina Maria?

    Din fericire, medicii noştri au aderat întotdeauna rapid la schimbările aduse de digitalizare. De exemplu, pentru specialiştii din laborator şi cei din imagistică, Inteligenţa Artificială a devenit un adevărat „coleg” de muncă care îi ajută în interpretarea rezultatelor mai rapid şi mai eficient. Doctorii care consultă pacienţi în regim de telemedicină au întâmpinat mereu cu deschidere şi o atitudine pozitivă utilizarea acestui mediu diferit de comunicare cu pacientul. Este clar că fără sprijinul şi susţinerea colegilor noştri medici, nu am fi putut ajunge foarte departe şi ne bucurăm să vedem că mereu am avut o viziune comună, aceea de a folosi tehnologia pentru un act medical de cea mai înaltă calitate. 

    4. Cum este gestionată tranziţia şi adaptarea pacienţilor la noile tehnologii şi servicii digitale oferite de Regina Maria?

    Oferim permanent sprijin pacienţilor noştri printr-un call center care răspunde tuturor întrebărilor lor, alături de un chatbot care să îi ghideze în căutarea soluţiilor de care au nevoie. Bineînţeles, nu toţi pacienţii sunt deschişi acestor canale alternative, astfel că păstrăm deschise căile tradiţionale de comunicare, prin call center şi personal la recepţiile fizice din în fiecare unitate REGINA MARIA. Digitalizarea este o prioritate, însă aceasta nu înseamnă pierderea interacţiunii umane.

    5. Care sunt lecţiile învăţate din procesul de digitalizare şi implementare a tehnologiilor în cadrul Reţelei de Sănătate Regina Maria?

    Că putem mai mult şi mai bine. Fiecare proiect implementat cu succes a demonstrat importanţa de a fi cât mai flexibili şi cât mai deschişi inovaţiei şi experimentelor, validându-ne modul de lucru. Orice schimbare adusă de digitalizare vine nu doar cu enorme beneficii, ci şi cu anumite riscuri – de a întâmpina rezistenţă din partea utilizatorului final, de a nu fi realizat în timpul propus sau chiar de a aduce erori cu impact asupra reputaţiei. Am învăţat că, pentru a evolua, trebuie să ne asumăm aceste riscuri.    

  • Câţi medici de laborator avem? Analizele pacienţilor trec prin mâinile a 2.000 de specialişti, „vânaţi“ de toate companiile din sănătate

    ♦ Judeţele mari, cu centre universitare, trec de 100 de medici de laborator, în timp ce în alte zone sunt doar câteva zeci de medici în laboratoare ♦ Bucureştiul are peste 400 de astfel de medici.

    Analizele de laborator au devenit din ce în ce mai importante în ultimii ani în rândul marilor operatori privaţi de sănătate, care au mizat pe deschiderea laboratoarelor şi a centrelor de recoltare.

    Resursa umană a devenit astfel insuficientă în faţa dezvoltării accelerate a pieţei medicale, iar jucătorii privaţi împart cu statul un număr limitat de doar 2.000 de medici specializaţi în medicina de laborator, potrivit datelor Colegiului Medicilor din România. Cei mai mulţi medici de laborator sunt în Bucu­reşti, unu din cinci specialişti alegând să lucreze în Capitală. Din urmă, dar la o diferenţă semnificativă, vin judeţele mari care au şi universităţi puternice de medicină – Cluj, Dolj, Iaşi, Timiş, cu circa 100-150 de medici fiecare. Această polarizare a doctorilor în marile centre universitare este una dintre problemele sistemului medical din România, în contextul în care zone întregi rămân neacoperite de asistenţă medicală, de la cea de bază, medicină de familie, până la restul specializărilor.

    Sunt judeţe întregi unde nu sunt nici măcar 10 medici de laborator pentru întreaga populaţie a regiunii respective, cum este cazul judeţelor Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa. Medicina de laborator este însă o ramură importantă în „bazinul“ de medici, fiind în top zece specialităţi după numărul de medici. Din totalul de aproape 54.000 de medici, cei de laborator acoperă circa 4%, din calculul ZF făcut pe baza datelor de la Colegiul Medicilor.

    Rolul medicilor de laborator în stabilirea unui diagnostic este important, ei având cunoştinţe de bio­chimie, microbiologie, hematologie, genetică, imu­no­logie. Rezidenţiatul în medicina de laborator du­rează patru ani. Medicul de laborator efectuează, vali­dează şi verifică testele de laborator.

    Salariul variază, în medie, între 1.400 şi 2.000 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.

    „Există un număr limitat de profesionişti în domeniul laboratorului clinic sau în domeniu medical – asistente medicale şi un număr în creştere de companii din domeniul medical care accesează această resursă limitată. Din acest motiv există dificultăţi în a recruta, menţine şi educa personalul“, spunea recent, într-un interviu pentru ZF, Laurenţiu Luca, directorul general al Synevo România. Synevo este cea mai mare reţea de puncte de recoltare şi laboratoare medicale şi face parte din grupul suedez Medicover.

    Cifrele de afaceri aduse de divizia de laborator în rândul marilor operatori privaţi variază între 10 şi 20%, iar companiile mari din fruntea clasamentului fac anual 10-15 milioane de teste. Totuşi, accesul la decontare este greu pentru pacienţi, care sunt nevoiţi să aştepte o lună – două pentru a prinde un loc pentru a realiza analizele de bază în baza contrribuţiei plătite la sănătate.

  • Ce spun privaţii din sistemul de sănătate. Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie. Nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate

    ♦ Zilele Enayati Medical City este un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City ♦ „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi.“

    Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie la nivel naţional pentru a creşte accesul pacienţilor la servicii. Nu poţi face perfor­manţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate, este una din concluziile speakerilor din sistemul privat de sănătate prezenţi în prima zi a evenimentului „Zilele Enayati Medical City“, un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Prima zi a acestui forum a adus la masa discuţiilor reprezentanţi din mediul privat, Medlife, Gral Medical, Affidea, grupul medical Nord, Monza, Amethyst şi alţii dar şi profesori doctori şi inclusiv Confederaţia Concordia, ce reuneşte unele dintre cele mai puternice companii şi organizaţii patronale din România.

    „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi. La noi acum este one man show, dar poate găsim puncte mai multe între noi. Trebuie să vedem ce avem de făcut şi să existe o colaborare la nivelul nostru“, a spus Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Medicul cardiolog Wargha Enayati, care a ajuns în România în plin regim comunist, în urmă cu 40 de ani, deschidea în 1995 Centrul Medical Unirea, un cabinet de cardiologie, într-un bloc pe Splaiul Unirii, din ceea ce avea să devină ulterior reţeaua Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private. În 2015, după 20 de ani în fruntea reţelei pe care a fondat-o pe piaţa locală, a ieşit din acţionariatul Regina Maria după ce şi-a vândut acţiunile unui fond de investiţii.

    „Cred că în România sunt câteva companii mari care au făcut o schimbare în medicină. Cunosc foarte bine piaţa din jurul României, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Republica Moldova, Slovenia, cunosc toţi marii operatori privaţi de sănătate de acolo iar în România primii trei jucători fac mai mult decât oricare dintre aceste ţări cu întregul sistem privat la un loc. Sistemul privat din România este de departe cel mai dezvoltat, dublu faţă de oricare vecin. Mă refer doar la primii trei jucători de la noi, nu la tot sistemul“, a spus Mihai Marcu, preşedintele Medlife. El a precizat că dezvoltarea a venit pe fondul concurenţei din mediul privat, al investi­ţiilor în roboţi, echipamente de laborator, radioterapie în oncologie, segmente în care sistemul privat a investit mult.

    „A investit şi cel public, dar haotic şi sunt echipamente nefolosite. (…) Trebuie să folosim orice oportunitate să spunem care sunt nevoile sistemului, din păcate nu prea suntem băgaţi în seamă de guvernanţi, de Ministerul Sănătăţii.“

    El a mai subliniat că dacă România nu va avea cinci spitale publice regionale cu adevărat relevante în care să se trateze pacienţii crede că se va răsfrânge acest lucru în calitatea vieţii. „Avem nevoie de acest lucru, se întâmplă în toate oraşele civilizate. Sistemele publice din Vest au spitale universitare absolut uriaşe, nu am putea să stăm fără spitale de urgenţă, sunt şi acum, dar trebuie întărite şi trebuie întărit învăţământul din sănătate.“

    Pe de altă parte, Robert Şerban, proprietar al Gral Medical, specializat în servicii pe oncologie, spune că în opinia lui sistemul public şi privat trebuie să lucreze împreună, privaţii reuşesc să acopere o nevoie, iar sistemul de stat trebuie să acopere o altă parte din nevoia publicului. „Dacă nu se înţelege că sănătatea este o prioritate şi nu se gândeşte la nivel de strategie o să fie o problemă, noi am reuşit să acoperim ce nu a reuşit să acopere în partea de strategie sistemul public. De asta a fost dezvoltarea pe partea de laborator şi radioterapie. Este o zonă în plină dezvoltare pentru că incidenţa pe cancer creşte foarte mult“.

    Şi Luca Militello de la grupul Monza a subliniat că nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate.

    „Medicina se face prin cultură, prin informare, prin schimbul de idei. Am mers bine până înainte de COVID chiar şi în timpul pandemiei, când am tratat pacienţi cu boală COVID-19. Deci un exemplu de cum pot colabora privatul cu statul“.

    Competiţia este esenţială în piaţă, a precizat Ada Palea de la Grupul Medical Nord.

    „Ne dorim să aducem plusvaloare în sistemul medical. Pacientul român are o lipsă de încredere în sistemul medical, nu poate fi ignorată, nu vine din cauza lipsei de tehnologie sau a lipsei de profesionişti, vine din interacţiunea pe care o are cu sistemul medical“.

    În România există o tensiune între sistemul public şi sistemul privat dată de creşterea exponenţială a sistemului privat, este nevoie de o clarificare mai devreme sau mai târziu în ceea ce priveşte finanţarea şi complementaritatea, clarificarea asta este bine să fie aşezată şi nu dezorganizată, pentru că ea va avea loc şi cu toţii am prefera ca ea să se întâmple structurat, a spus Radu Burnete, directorul executiv la Confederaţia Concordia. Sistemul de sănătate poate să vină alături de alte sectoare în cadrul Concordia, dar în primul rând trebuie să aibă propriul “club”, potrivit lui. „Mesajul este că dacă nu faceţi propriul club şi nu puneţi resursele pentru a avea această discuţie cu sistemul public va fi greu să vă faceţi ascultaţi şi să rezolvaţi aceste probleme. O dată ce aveţi clubul puteţi să veniţi alături, pentru că ceea ce faceţi este de folos întregii economii. România are cel mai mare număr de oameni ce ies din câmpul iar cei care rămân sunt cu multe probleme, mai puţini productivi“, a mai subliniat el.

  • Medicina de familie, în criză. Numărul de medici de familie a scăzut cu 10% într-un deceniu. Medic: „Eu sunt la pensie deja. Înainte aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut“

    ♦ Medicii de familie au responsabilitatea de a tria afecţiunile minore, astfel încât spitalele să nu fie aglomerate ♦ În ultimul deceniu însă, interesul pentru această specializare a scăzut ♦ Sunt cu 1.300 de medici mai puţin în 2022 faţă de 2012 ♦ Sunt localităţi întregi la sate fără cabinete, iar mulţi medici sunt la vârsta pensionării sau continuă să lucreze chiar şi după această vârstă.

    Începutul de an i-a adus pe mai mulţi medici de familie din ţară în stradă să protesteze împotriva proiectului prin care Casa Naţională de Asigurări voia să scadă tarifele decontate cabinetelor. După ce medicii au ameninţat că vor consulta doar în privat, CNAS a promis că nu va scădea tarifele până la jumătatea lui 2024. Care este situaţia medicinei de familie din România?

    La nivel naţional sunt puţin peste 12.400 de medici de familie, din datele Statisticii pentru anul 2022. Comparativ cu acum zece ani, acest domeniu a pierdut peste 1.300 de medici, în contextul în care o parte fie a ieşit natural din sistem, ajungând la vârsta pensionării, fie a plecat din ţară. Iar lipsa de medici continuă să fie una acută, în contextul în care specializarea nu este una căutată în rândul tinerilor. În acest context, mulţi medici ajung la vârsta pensionării şi fie continuă să lucreze, fie ies din sistemul medical.

    Este şi cazul medicului Mihaela Popescu, doctor de familie din Bucureşti, care deşi a ieşit la pensie de trei ani, continuă să consulte şi să menţină cabinetul. „Eu sunt la pensie deja, fac trei ani anul acesta. Lucrez în continuare pentru că pensia este foarte mică. Cred că sunt tineri care preferă să plece în afară. Eu aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut la uşa mea, deci probabil că interesul lor a scăzut destul de mult. Este multă muncă, multă birocraţie şi preferă alte specialităţi“, a spus medicul Mihaela Popescu pentru ZF.

    Ea are în jur de 1.100 de pacienţi, iar în urma incertitudinii din piaţă, spune că oamenii au început să aglomereze cabinetul, de teamă că nu vor mai primi servicii decontate.

    „Mi-e greu să spun că voi închide activitatea pentru că mă gândesc că pacienţii nu au ce să facă. Oricum au intrat în vrie şi vin la cabinet pentru că se tem că din februarie nu mai bene­ficiază de compensare. Este o stare de anxietate care nu face bine nimănui. Sper ca lucrurile să se rezolve“, a mai spus Mihaela Popescu.

    La nivel de judeţe, cei mai mulţi me­dici de familie sunt în Bucureşti şi în ma­rile centre universitare – Timiş, Iaşi, Dolj, Cluj. Aproape 17% din tota­lul me­dicilor de familie sunt în Capitală. La polul opus, sunt şase ju­deţe cu cica 100 de medici de familie – Sălaj, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea.

    „Medicina de familie este ultima şi cea mai importantă linie de apărare înaintea prăbuşirii sistemului sanitar, care funcţionează tot mai greu, atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi din cauza managementului care lasă de dorit. Degeaba s-au dublat cheltuielile cu sănătatea în ultimii cinci ani şi degeaba vor mai creşte investiţiile în sănătate dacă linia de apărare formată din medicina de familie este lăsată să moară“, susţine Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medica­mente cu fabrică locală.

  • Ce medicamente noi au aprobat americanii în 2023? Bolile de sânge, neurologice şi oncologice au fost cel mai bine acoperite

    Americanii au aprobat în anul 2023 un număr record de medicamente noi în comparaţie cu ultimii cinci ani, după ce 55 de produse au primit undă verde de la FDA (Food and Drug Administration), agenţia Statelor Unite din domeniul medical şi una dintre cele mai importante instituţii din domeniul farmaceutic la nivel mondial.

    Spre exemplu, în 2022 au fost aprobate 37 de noi medicamente, iar în 2021 un număr de 51 de produse au trecut de criteriile FDA. Medicamentele inovative înseamnă deseori noi opţiuni de tatament pentru pacienţi şi, totodată, arată şi progresul în medicină, după cum se explică chiar pe site-ul FDA. Pentrru a ajunge la pacienţi, noile molecule descoperite trec printr-o serie de studii clinice pentru a le demonstra eficienţa terapeutică.

    Cele 55 de noi medicamente din lista FDA din 2023 acoperă un număr total de 13 afecţiuni medicale, de la cardiologie, oncologie la psihiatrie şi oftalmologie.

    Cele mai multe produse aprobate în 2023 de către agenţia americană sunt din sfera bolilor de sânge (hematologie), unde 11 noi produse au primit aprobare, afecţiunile oncologice şi neurologice, fiecare cu câte opt noi medicamente. Apetitul companiilor farmaceutice care dezvoltă medicamente inovative pentru anumite zone medicale, cum ar fi spre exemplu oncologia şi hematologia, oferă deseori o imagine asupra tendinţelor în medicină.

    În rândul companiilor, giganţi farma americani, cu prezenţă la nivel mondial, inclusiv în România, prin subsidiare, au primit acceptul de la FDA pentru moleculele descoperite. Printre aceştia se numără Pfizer, Sanofi, Novartis, Janssen, Astrazeneca, BMS.

  • Soluţia ca medicii rezidenţi să rămână în România: introducerea educaţiei financiare şi a celei antreprenoriale în şcoli

    O soluŢie care ar ajuta la retenţia medicilor rezidenţi în România este introducerea educaţiei financiare şi a celei antreprenoriale în şcoli, indiferent de profil, în contextul în care acum aceste descipline se predau în licee sau universităţi cu profil economic, este de părere dr. Răzvan-Petru Nastasă, preşedinte al Societăţii Multidisci­plinare a Medicilor Rezidenţi (SMMR).

    „Un lucru care ar putea să ajute medicii rezidenţi să rămână în România ar fi să facem educaţie financiară şi antreprenorială. Primim frecvent întrebări cum să deschizi un business, cum să obţii fonduri etc”, a spus Răzvan-Petru Nastasă, preşedinte al SMMR, prezent în cadrul conferinţei ZF/ BT Health – Sănătatea în prim-plan.

    Aproape 23.000 de medici au avut intenţia de a pleca din ţară pentru a lucra în străinătate din 2010 până în 2022, potrivit datelor Colegiului Medicilor din România (CMR). De altfel, numai anul trecut au plecat peste 1.000 de medici din ţară.

    „Acum avem un proiect de educaţie antreprenorială pentru medicii rezidenţi”, a menţionat Nastasă, sublini­ind că problema principală pentru care colegii săi aleg să părăsească ţara este lipsa educaţiei sau nivelul scăzut al resurselor pe care le au la dispoziţie.

    Spre exemplu, el susţine că dacă un medic se pregătea pentru radiologie, până acum câţiva ani nu avea compe­tenţe în CT şi RMN, chiar dacă termina rezidenţiatul. „Acum are, pentru că s-au mai schimbat lucrurile”, a adăugat el.

    Apoi, acesta crede că în România există o problemă de mentalitate şi de percepţie despre medicii de familie şi nu doar din partea pacienţilor, ci şi a medicilor. „Ca medic, nu vrei să faci medicină de familie ca să dai doar bilete de trimitere, ci vrei să faci şi altceva, de aceea nu se alege medicina de familie. De asemenea, medicină de familie se face în anul 6 la facultate, ceea ce arată că e mai puţin importantă pentru ţară”, a mai spus Răzvan-Petru Nastasă.