Tag: măsuri fiscale

  • Blestemul moşiei lui Oprişan şi trădările, sau cum a ajuns PSD să se îngroape singur

    De la triumful de la alegerile parlamentare din octombrie 2016, când a înregistrat cel mai mare scor din istoria partidului – 46%, PSD este într-o cădere politică blestemată: a pierdut alegerile europarlamentare din 2019, Dragnea este la puşcărie, a pierdut pentru a patra oară consecutiv preşedinţia României în faţa unui Iohannis care nu i-a băgat deloc în seamă, a pierdut guvernarea la finalul lui 2019 deşi aveau majoritate în Parlament, iar acum au pierdut alegerile locale, Capitala, feuda lui Marian Oprişan la Vrancea şi se îndreaptă spre alegerile parlamentare din decembrie ca să fie trimişi oficial în opoziţie.

    Din mai 2012, când Victor Ponta a venit la Palatul Victoria având în spate alianţa USL formată din PSD şi PNL, şi până la finalul lui 2019 (cu excepţia anului 2015-2016, când a fost guvernarea tehnocrată Cioloş, tot cu voturile PSD), când a plecat guvernarea Dăncilă, România a avut cea mai bună perioadă economică din istorie :

    – PIB-ul aproape s-a dublat, de la 596 miliarde de lei la 1.053 miliarde de lei, iar în euro a crescut cu 70%, de la 133 de miliarde de euro la 223 de miliarde de euro;

    – Cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 miliarde de lei la 1.696 miliarde de lei, respectiv de la 250 de miliarde de euro la 360 de miliarde de euro, adică cu aproape 50%;

    – Profitul obţinut de companii a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012 la nu mai puţin de 143 de  miliarde de lei în 2019, deci de aproape trei ori;

    – Numărul companiilor a crescut de la 651.000 la 731.000, iar companiile cu afaceri de peste 0 au crescut de la 455.000 la 545.000 în 2019;

    – Salariul minim a crescut cu 120%, de la 550 de lei la aproape 1.300 de lei, cu aproape 140%;

    – Salariul mediu a crescut cu 110%, de la 1.500 de lei la 3.300 de lei net;

    – Inflaţia a crescut în 8 ani cu numai 16%;

    – Cursul leu/euro a crescut cu numai 7% în 8 ani, cu mult sub rata inflaţiei;

    – Numărul angajaţilor din companii a crescut cu 200.000, de la 4,058 milioane la 4,2 milioane în 2019 ;

    – Cred că numărul angajaţilor de la stat a crescut cu peste 100.000;

    – Dobânzile la lei au scăzut de la 6% la 2,5%, cu o perioadă când ROBOR-ul a ajuns chiar şi la 0,68%;

    – Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%;

    – Salariile din sistemul medical s-au mărit substanţial, iar medicii nu şi-au pierdut coabitarea cu sectorul privat, ceea ce le-a mărit pachetul salarial extrarodinar;

    – Salariul din construcţii s-a dublat;

    -TVA a scăzut de la 24% la 19%, iar TVA la alimente de la 24% la 9%, iar acest lucru a contribuit şi la explozia reţelelor de comerţ moderne, care scot din piaţă reţelele româneşti independente;

    – Programul Start-Up Nation a dus al apariţia a peste 40.000 de afaceri care au primit 200.000 de lei, un capital de început;

    – PFA-urile – persoane fizice autorizate – au beneficiat de cel mai generos pachet de impozitare;

    – Peste 1 milion de metri pătraţi de spaţii moderne de birouri s-au construit pe autorizaţiile administraţiei PSD (cu excepţia Clujului şi a Timişoarei);

    – Sute de mii de apartamente noi, în care stau corporatişti dar nu numai, au răsărit pe aurorizaţiile de construcţie în cea mai mare parte date de PSD .

    Dacă vorbeşti cu antreprenorii români care au afaceri mai mari, cu branduri renumite, pentru ei Victor Ponta a fost cel mai bun prim-ministru. Că l-a trădat caracterul, asta-i altă problemă.

    Pentru Bursă, mandatul lui Ponta ca premier a fost ca o mană cerească, după ani de secetă, pentru că a listat Romgaz şi Electrica, companii mari, bune plătitoare de dividende.

    Dar nu ştiu prea mulţi investitori de la Bursă care să fi votat PSD, aşa cum nu ştiu prea mulţi care au devenit antreprenori datorită Start-Up Nation şi au luat 200.000 de lei, să pună ştampila pe PSD.  

    În ciuda retoricii PSD, multinaţionalele au avut viaţă bună, extrem de profitabilă în această guvernare, singura lor problemă fiind creşterea salariului minim pe economie.

    De altfel, nu cred că jumătate din cei care au beneficiat de aproape triplarea salariului minim pe economie au votat cu PSD.

    PNL nu prea este fanul acestei măsuri de creştere a salariului minim pe economie. Iar majorarea din acest an, dată de guvernarea PNL, a fost destul de disputată.

    Nu prea am auzit de IT-işti care să fie fani ai PSD, deşi, în ciuda retoricii, guvernarea PSD nu s-a atins de facilităţile lor fiscale.

    Nici nu mai ştiu cu cât a crescut punctul de pensie, de care au beneficiat 5 milioane de români, cât sunt pensionarii.

    La alegerile locale din 2020, desfăşurate în plină criză Covid-19, PNL a fost marele câştigător.

    Deşi PSD s-a bătut în Parlament pentru creşterea pensiilor cu 40% şi dublarea alocaţiilor copiilor, la care adăugăm şi creşterea salariilor profesorilor, numărul celor care au pus ştampila pe PSD a fost mult prea mic.

    De peste un deceniu, PSD încearcă să se apropie de zona de dreapta, de centru-dreapta, de zona urbană, şi de aceea au dat aceste reduceri de taxe, facilităţi fiscale, bineînţeles nu din banii lor, din banii bugetului.

    Dar electoratul urban, care a ieşit la vot depăşind electoratul rural, a votat cu PNL şi USR/PLUS.

    Bineînţeles că în toţi aceşti ani procesele lui Dragnea au şters cu buretele toată perioada de creştere economică şi de business atunci când s-a pus problema votului.

    PNL, un partid care a intrat în moarte clinică după alegerile din 2016, a ajuns în numai patru ani să fie principalul partid politic, avându-l în frunte pe preşedintele Iohannis, care a tocat metodic, germanic, PSD-ul.

    Fără să se vadă niciun rezultat din “România educată”, Iohannis a avut câştig de cauză în faţa electoratului.

    Ludovic Orban, un politician pe care nimeni nu paria când a preluat acum câţiva ani conducerea PNL, a ajuns să înregistreze cu acest partid cele mai bune rezultate din istorie.

    Cred că pesediştii se întreabă în fiecare zi cu ce au greşit, de ce toată această apropiere fiscală de zona urbană, de corporatişti, de antreprenorii români, de multinaţionale, de PFA-uri, de medici, nu are niciun rezultat, ci dimpotrivă.

    Moşia lui Oprişan, un baron local care a lucrat numai la stat, icoanele Gabrielei Firea, procesele lui Dragnea, faţa lui Paul Stănescu, IQ-ul Vioricăi Dăncilă, interlopii – la propriu şi la figurat – din jurul partidului, cefele groase din Parlament au fost mai importante decât pachetele de facilităţi fiscale oferite de PSD  atunci când a fost vorba unde să se pună ştampila.

    Ca să nu mai vorbim de trădările specifice din PSD, cum nu sunt la niciun al partid, şi care au îngropat PSD.

    PDL, care a fost la guvernare între 2005 şi 2007 şi apoi între 2009 şi 2012,  s-a topit în PNL în 2014, spre disperarea lui Băsescu, după ce în 2012 PNL era aliatul PSD  în celebra alianţă USL. PDL trebuie să găsească o soluţie pentru viitor, asta dacă nu se va dezintegra între timp.

    Acum să vedem cum se va reinventa PSD în anii de opoziţie, sau cum se va topi într-o altă alianţă.

    Nu ştiu ce va face PSD în opoziţie, cum vrea să-i vadă Klaus Iohannis, dacă se va topi într-o altă alianţă, dar dacă toate aceste facilităţi fiscale nu i-au adus votul, poate se gândesc la altceva.

    Peste 10-15 ani, când decreţeii vor ieşi la pensie, cea mai mare parte dintre ei votând cu PNL, PDL, USR, tema principală de campanie va fi punctul de pensie, nu taxele mici pentru companii.

    Dar până una alta, apartamentul lui Nicuşor Dan a învins moşia feudală a lui Marian Oprişan.

  • Relaxarea fiscală propusă prin noul Cod Fiscal va cauza un GOL BUGETAR de 37 miliarde lei în patru ani

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).

    Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.

    Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

    Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

    Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

    Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).

    Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.

  • Ponta: Mâine avem şedinţă specială de Guvern pentru aprobarea pachetului de măsuri fiscale

    “Am aprobat politic liniile principale privind bugetul pe 2013. Domnii Chiţoiu şi Voinea vor finaliza la minister toate elementele tehnice, iar astă seară avem finalizat pachetul de măsuri fiscale. Mâine avem şedinţă de Guvern specială, de la ora 15.00, pentru aprobarea acestor măsuri premergătoare Legii bugetului, apoi eu am întâlnirea oficială cu FMI. Miercuri, în şedinţa de Guvern vom avea bugetul, astfel ca miercuri seară sau joi dimineaţă să plece la Parlament”, a anunţat, luni, premierul, după şedinţa USL.

    El a precizat că parametrii principali referitori la deficit, creştere economică, reduceri de cheltuieli, venituri suplimentare sunt agreaţi în principiu cu partenerii internaţionali.

    La rândul său, vicepremierul Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor, a prezentat pachetul de măsuri fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro