BusinessMagazin

Tag: măsuri fiscale

  • Avalanşa de măsuri fiscale anunţate de guvern a gâtuit spiritul antreprenorial. Numărul de firme nou-create este la cel mai redus nivel de după pandemie. Radu Georgescu, CFO al Network: Dacă auzi tot timpul că vor creşte taxele, mai greu iei decizia să începi o afacere

    Doar 147.000 de firme au fost create anul trecut în România, cu 5.000 mai puţine decât în 2022, acesta fiind cel mai redus nivel post-pandemie, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    „Este o combinaţie între creşterea taxelor şi contextul economic. Dacă auzi tot timpul că vor creşte taxele, mai greu iei decizia să începi o afacere. Mai mult, într-un context economic în creştere este mai uşor să începi o afacere, când este un context mai dificil cu inflaţie ridicată, cu scăderea puterii de cumpărare, dorinţa de a începe o nouă afacere este amânată. Este o perioadă de conservare a resurselor“, spune Radu Georgescu, managing partner al CFO Network, companie de servicii contabile şi de consultanţă financiară.

    Taxele şi impozitele au crescut de la 1 ianuarie 2024, însă toate anunţurile politicienilor cu privire la creşterea taxării au speriat mediul de business, în special pe cei care aveau în plan să îşi deschidă o microîntreprindere. Nu doar creşterile de taxe îi sperie pe micii antreprenori, ci mai ales lipsa informaţiilor clare şi predictabile.

    „Anul trecut am numărat peste 450 de modificări legislative în zona de antreprenoriat şi IMM. Este epuizant pentru un mic antreprenor. Nu neapărat un paragraf al unei legi noi mă îngrijorează, ceea ce este solicitant de gestionat este modul constant al modificărilor. Abia învăţăm o procedură, un proces că deja s-a şi schimbat. Este un efort epuizant pentru un antreprenor“, a spus la Afaceri de la zero Kinga Kelemen, o antreprenoare din Cluj care a creat brandul Lanelka, ce produce haine folosind materiale second-hand şi are o cifră de afaceri de 150.000 de lei.

    Pentru un business la început de drum, perioada de start aduce şi mai multe provocări până reuşeşte să îşi găsească locul în piaţă. Radu Georgescu spune că pentru micile businessuri, la început de drum, şansele de eşec sunt şi mai mari când economia devine instabilă faţă de companiile deja existente în piaţă.

    Temerea şi neîncrederea au fost principalii factori care au contribuit la decizia de amânare a deschiderii de noi companii, este de părere Inga Ţigăi, tax partner, head of tax & legal technology, KPMG în România.

    „După pandemie, lumea a trebuit să îşi recapete încrederea că poate să îşi întemeieze un business, că are o piaţă de desfacere, că nu va avea alţi factori externi care să stopeze această dezvoltare. Dacă eu m-aş hotărî să îmi fac un business, aş avea nevoie de 6-8 luni ca să îl pun pe picioare, să îmi dau seama, să studiez piata, să creez un produs minim viabil. Trebuie să avem în vedere aceşti factori cauzaţi de frica care au stopat apetitul pentru business“, spune Inga Ţîgai, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Numărul de companii înfiinţate în 2023 a fost tras în jos de SRL-uri, care au înregistrat cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Doar 96.000 de SRL-uri au fost deschise anul trecut. Pe de altă parte, numărul de PFA-uri este la un nivel record, peste 39.000 de astfel de entităţi au fost deschise în 2023, cel mai mare număr din ultimii ani, potrivit datelor Registrului Comerţului.

    Sectoarele economice care au mult mai puţine companii faţă de anul anterior au fost industria extractivă, industria prelucrătoare, sănătate şi asistenţă socială şi distribuţia apei. Alte sectoare au înregistrat stagnări sau creşteri foarte mici. Un singur sector economic a avut o creştere semnificativă anul trecut faţă de anul anterior, anume agricultura, care a adăugat cu 175% mai multe companii, până la 11.000 de firme noi.

  • Ciolacu: Se pierde 1 miliard de lei din cauza atacării la CCR a măsurilor fiscale

    Atacarea la CCR a proiectului cu măsuri fiscale asumat de Guvern în Parlament este un „atac” ipocrit, din cauza căruia România pierde 1 miliard de lei, spune premierul Marcel Ciolacu. 

    Ciolacu a fost întrebat, sâmbătă, dacă are probleme similare cu ministrul Finanţelor, care spunea că nu doarme noaptea din cauza deficitului bugetar.

    „Sunt foarte multe de acoperit din funcţia de prim-ministru. Ministrul de Finanţe este un om foarte, foarte responsabil şi încercăm împreună să găsim soluţiile cele mai bune. Până acum le-am găsit. Adevărat, cu acest atac ipocrit, din punctul meu de vedere, la CCR, s-au pierdut deja sume pe care ne bazam din reorganizare şi combaterea evaziunii”, a spus prmeierul.

    Potrivit acestuia, este vorba de aproximativ 1 miliard de lei.

    Întrebat ce va face dacă CCR va declara neconstituţional proiectul, Ciolacu a răspuns: „Vom vedea dacă se întâmplă acest lucru, o să grăbim, avem şi acest scenariu făcut”.

    USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legea măsurilor fiscale, prin angajarea răspunderii.

  • Dragu: Unele medicamente ar putea să dispară de pe piaţă, din cauza măsurilor fiscale

    Fostul ministru de Finanţe spune despre pachetul de măsuri fiscale că angajarea răspunderii Guvernului “se poate face pe o lege, nu pe un ghiveci de legi”. Ea se declară “foarte curioasă ce argumente va găsi Curtea Constituţională (CCR), încât să spele această lege a Guvernului Ciolacu”.

    Anca Dragu explică de ce este neconstituţional pachetul de măsuri fiscale, în opinia sa: “În primul rând, neconstituţională este maniera prin care a fost adoptat acest pachet, această angajare a răspunderii. Avem o decizie a CCR care explică articolul din Constituţie care reglementează această manieră de trecere a unor legi şi arată CCR că această procedură se poate aplica în situaţii de urgenţă. De asemenea, angajarea se poate face pe o lege, nu pe un ghiveci de legi, pe un pachet, că ei de fapt modifică acolo foarte multe legi, este mai degrabă un program de guvernare pe care ei îl transformă într-un fel de proiect de lege (…). Apoi, pe fond, se încalcă diferite alte legi, Codul Fiscal este cel mai important când vorbim despre fiscalitate, iar Codul Fiscal arată că creşterile de taxe şi impozite pot avea loc cu şase luni înainte decizia luată înainte de aplicare şi de la 1 ianuarie anul următor”.

    Vicepreşedinta USR spune ce aşteptări are de la CCR în cazul măsurilor fiscale: “Sunt foarte curioasă ce argumente va găsi Curtea Constituţională, încât să spele această lege a Guvernului Ciolacu (…). Nu e vorba de aşteptarea unei anume decizii, dar uitându-ne la componenţa Curţii şi văzând anumite decizii din ultima perioadă, care îmi pare foarte rău, dar nu par a fi extrem de coerente şi nici independente, atunci da, poate că se creează o anume senzaţie că această Curte va dori mai degrabă să spele legea Ciolacu”.

    Anca Dragu spune ce efecte va avea pachetul de măsuri fiscale: “Asupra economiei va avea un efect foarte rău, foarte rău. Fiecare om care munceşte cinstit va plăti mai mult către stat, dar nu va obţine nimic mai mult de la stat. Va plăti mai mult prin taxe şi impozite plătite direct şi aici mă refer la cei care se află în aceste trei categorii de salariaţi, în IT, în construcţii şi în agricultură şi industria alimentară. Apoi, vor fi plăţile mai mari, prin faptul că vor creşte preţurile (…). Apoi, impozitul pe cifra de afaceri, de fapt, pe venitul firmelor. Este foarte grav. Degeaba vântură această poveste că de fapt noi ne luptăm cu ăia care nu plătesc. Păi, ai ANAF, domnule, ai inspectori, ai Antifraudă. De ce nu se duc aceia după cei care nu plătesc, de ce trebuie să creştem toate aceste costuri, care vor însemna, atenţie, inflaţie şi penuria unor bunuri de pe piaţă? Această cifră de afaceri suplimentară pentru companiile din farma ar putea duce şi asta e foarte grav la dispariţia unor medicamente de pe piaţă”.

  • Citatul sătpămânii. Anca Dragu, senator şi fost ministru al finanţelor: Acest pachet cu măsuri fiscale este unul total greşit, este în neconcordanţă cu momentul, contextul economic în care se află România şi întreaga lume.

    Au voturile să treacă acest pachet în Parlament. Problema este că acest pachet cu măsuri fiscale este unul total greşit, este în neconcordanţă cu momentul, contextul economic în care se află România şi întreaga lume. Este cel mai mare derapaj bugetar din ultimii 30 de ani, de după Revoluţie

  • Cătălin Drulă: Avem o guvernare prin decret. Măsurile fiscale sunt neconstituţionale şi abuzive

    Cătălin Drulă susţine că „sunt decizii anterioare ale CCR care spun că un astfel de proiect-trenuleţ, cu foarte multe prevederi care afectează diverse acte normative nu poate fi trecut prin angajarea răspunderii”.

    „Un pachet legislativ de creştere a taxelor abuziv, neconstituţional şi antieconomic, în primul rând. Este un pachet care dacă va intra în vigoare şi noi sperăm să nu, de aceea îl contestăm la CCR şi avem argumente foarte bune acolo, un pachet care va lovi în economia românească, într-un moment care oricum este greu, se plâng antreprenorii de încetinirea comenzilor, de dificultăţi din ce în ce mai mari în activitatea pe care o au (…) şi în acest moment să vii peste noapte, abuziv, încălcând un întreg cadru legislativ, de la Constituţie, la legea responsabilităţii fiscal-bugetare, o lege din 2010, care dă cadrul macroeconomic, Codul Fiscal, prevederi de la care s-a făcut excepţie şi derogare prin ordonanţe de urgenţă, ceea ce în fapt ajunge să arate ca o guvernare prin decret. Adică ai un cadru legislativ care spune nu poţi schimba fiscalitatea cu mai puţin de şase luni înainte şi totuşi, domnul Ciolacu vrea să le ia de luna viitoare IT-iştilor banii, vrea să-i impoziteze şi să-i taxeze”, a spus Cătălin Drulă la RFI.

    Preşedintele USR arată că „de pe scaun este neconstituţional acest pachet. Printre multe alte argumente, sunt decizii anterioare ale CCR care spun că un astfel de proiect-trenuleţ, cum i se mai spune colocvial, adică cu foarte multe prevederi care afectează diverse acte normative nu poate fi trecut prin angajarea răspunderii, prin această procedură constituţională. Există decizii anterioare ale CCR. Prin urmare, numai negându-şi jurisprudenţa anterioară ar putea CCR să nu accepte sesizarea noastră. Noi sperăm că vor judeca drept şi patriotic, până la urmă, că este vorba de a apăra România de un abuz, este un abuz fiscal ceea ce face domnul Ciolacu şi credem că sunt toate şansele, în orice caz, atacul nostru este singura metodă eficientă în practică de a preveni intrarea în vigoare a acestor măsuri”.

    Cătălin Drulă mai crede că „e fără precedent lăcomia Guvernului la banii oamenilor. Sunt şi măsuri care intră în vigoare la 1 ianuarie, care deja este prea curând, nu sunt cele şase luni, dar foarte multe care sunt de luna următoare. Ei bine, îi stricăm planurile domnului Ciolacu şi măcar nu vor fi din noiembrie, dar eu am toată speranţa că se va găsi raţiune şi patriotism la CCR şi ceea ce este evident pentru orice expert în Drept constituţional este că acest pachet nu poate fi adoptat aşa (…). Eu vreau să sper că vor face ceea ce trebuie. Dacă mă uit la întâlnirea pe care a avut-o domnul preşedinte al CCR, Marian Enache, ieri, cu o delegaţie a Curţii Constituţionale din China, pentru un schimb de experienţă, asta ne-ar descuraja, dar sunt nouă judecători acolo, totuşi şi trebuie doar să găsească o majoritate din cinci, care să apere legea. Sunt şi considerente care ţin de dublă impozitare, de prevederi constituţionale privind justa aşezare a sarcinii fiscale, sunt foarte multe argumente, sunt pe 40 de pagini”.

  • Ce spune Iohannis, despre măsurile fiscale

    Este un pas în direcţia bună, a fost răspunsul preşedintelui Klaus Iohannis la o întrebare referitoare la eficienţa măsurilor fiscale anunţate de Guvern. 

    „Este un pas în direcţia bună, trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Că acum nu se vor rezolva toate probleme sistemice acumulate în 30 de ani este iarăşi un lucru care e uşor de înţeles. Dar paşi trebuie făcuţi, nu putem să continuăm să ne facem că bani publici sunt de multe ori cheltuiţi fără o eficienţă foarte mare, nu putem să închidem ochii la evaziunea fiscală şi nu putem să lăsăm anumite resurse care ar trebui să fie disponibile pentru bugetul local să nu fie folosite. Cum se face asta, sigur este o artă pe care trebuie să o descopere Guvernul şi să vină cu acele măsuri care rezolvă problema şi pe termen scurt, dar care rezolvă şi problemele sistemice”, a declarat preşedintele.

    El spune că proiectul poate fi amendat.

    „După părerea mea este un prim pas care se face şi după ce acest proiect va fi dezbătut va ajunge în Parlament, unde iarăşi sunt posibile îmbunătăţiri, adaptări şi aşa mai departe. Chiar şi în procedură de angajare a răspunderii sunt posibile amendamente dacă sunt găsite necesare. Să pornim de la premisa că unele probleme îşi găsesc acum o soluţie şi să mergem mai departe”, a adăugat Klaus Iohannis.

  • Boloş: Deficitul bugetar este de 42,53 miliarde de lei. Creează îngrijorări la nivelul CE

    „La sfârşitul acestui an, ţinta de deficit bugetar asumată de către România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam un deficit bugetar de 2,33% din PIB, pentru ca mai apoi în iunie am avut 2,34%, în iulie 2,44% şi în curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august. Deficitul pe care-l avem înregistrat este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde lei, ceea ce creează pe bună dreptate la nivelul CE îngrijorări din perspectiva evoluţiei deficitului bugetar şi a felului în care România va reuşi să îşi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat în relaţia cu CE”, a spus Marcel Boloş, răspunzând la o întrebare care se referea la motivele pentru care România trebuie să adopte măsurile fiscale.

    Conform acestuia, Comisia a solicitat la mijlocului anului în mod expres României „să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului şi pentru a reintra cu evoluţia în limitele asumate”.

    El a explicat că la nivelul CE sunt două regulamente în vigoare, unul pe politica de coeziune, unde la articolul 8 se menţionează foarte clar că atunci când un stat membru este în procedura de deficit bugetar excesiv, CE îşi rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene, iar cel de-al doilea regulament, specific PNRR, la articolul 10 spune că se suspendă şi desigur CE chiar poate să taie parţial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar.

    „În plus faţă de asta, procedura noastră de defecit bugetar excesiv era una oarecum corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar. (…) În caz contrar, înseamnă suspendarea fondurilor europene şi aici este şi un risc colateral, care este generat de finanţatorii instituţionali, care în astfel de momente îşi cresc costurile finanţărilor”, a adăugat Boloş.

    Întrebat câţi bani riscă România, el a spus: „Avem 46 de miliarde de euro în politica de coeziune şi mai avem 29,3 miliarde euro în OPNRR, deci discutăm de viitorul României. 75 de miliarde de euro, pe care nu ne permitem să îi avem suspendaţi. Este un moment în care toţi factorii decizionali şi toată scena politică trebuie să aibă înţelepciunea necesară ca să ieşim din acest impas care este cu un impact major asupra modernizării României”.

  • Fenechiu: mare parte din măsurile fiscale vehiculate pentru mediul de afaceri nu sunt agreate de PNL

    Daniel Fenechiu dă dreptate mediului de afaceri, care a criticat măsurile fiscale vehiculate în ultimele zile.

    „Întotdeauna, un Guvern responsabil trebuie să ţină cont de mediul de afaceri. De data asta, mediul de afaceri invocă anumite aspecte care sunt extrem de decente. Pe de o parte, invocă lipsa predictibilităţii, pentru că ar fi o modificare care s-ar face în mijlocul unui exerciţiu fiscal. Sunt anumite situaţii în care pe anumite zone s-au mai făcut modificări fiscale la începutul acestui an, cum ar fi de exemplu CASS-ul la liber-profesionişti. Pe de altă parte, mediul de afaceri invocă lipsa de dialog cu mediul de afaceri şi nu în ultimă instanţă, mediul de afaceri invocă faptul că nu este normal ca problemele unui stat gras, supraponderal, să fie rezolvate de mediul de afaceri. Din punctul ăsta de vedere, eu pot să vă spun că măsurile care au apărut în acel draft sunt nişte măsuri care nu au fost agreate, sunt nişte măsuri care au fost, din informaţiile care le am, individualizate la nivelul celor care au lucrat proiectul, ca şi posibile surse de venit pentru bugetul statului, că au avut loc o serie de discuţii atât între ministrul de Finanţe, domnul Boloş, cât şi primul-ministru al Guvernului, pe de altă parte, lideri importanţi şi din PNL şi din PSD au avut discuţii cu mediul de afaceri şi cu cei care ar face obiectul taxelor şi sperăm că săptămâna viitoare ele vor fi într-o oarecare măsură reaşezate într-o formă mai digerabilă. În mod cert, anumite modificări din zona fiscală vor exista”, a spus Fenechiu la RFI.

    Întrebat dacă o parte din aceste măsuri nu sunt agreate de PNL, acesta a răspuns: „O mare parte din ele nu, asta vă pot spune cu certitudine şi în acest sens ne-am manifestat. A ieşit Rareş Bogdan, care a vorbit în numele PNL despre poziţia partidului pe impozitul de 1% la proprietăţile de peste 500.000, de schimbarea regulilor la impozitul microîntreprinderilor. Eu am ieşit cu contribuţia de asigurări sociale a liber-profesioniştilor, practic, toate profesiile din România care plăteau CAS-ul şi până astăzi 10%, dar era plafonat la 24 de salarii minime pe economie. Ne-am trezit în situaţia în care practic, prin introducerea unui CASS calculat în sistem real, dar neplafonat, ne dublează sarcina fiscală (…). M-am ocupat de coordonarea profesiilor liberale, am avut o discuţie cu toate profesiile liberale care sunt în Uniunea Profesiilor Liberale din România (…), l-am invitat pe domnul ministru Boloş, care a avut amabilitatea să participe şi am agreat împreună chiar cu domnul ministru că nu se poate introduce o cotă de TVA neplafonat, urmând ca în discuţiile de săptămâna viitoare să stabilim un plafon rezonabil (…).Eu ce pot să vă spun pe zona de creşteri este că PNL îşi susţine punctul de vedere, acela că nu putem schimba regulile jocului în mijlocul anului şi că nu ne dorim creşteri de taxe şi impozite. Acuma, că există o ajustare generată de o necorelare a legii, astea sunt lucruri care în ultimă instanţă putem să le înţelegem, pentru că înţelegem că situaţia bugetar-fiscală a României nu este una deloc plăcută şi că este cât se poate de evident că având în faţă spectrul pierderii fondurilor europene şi riscul să fim obligaţi să reluăm colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional, cred că este bine să facem tot ce depinde de noi, ca să nu ajungem acolo”, a mai spus liberalul.

  • Oamenii de afaceri despre taxele guvernului Ciolacu: „Sufocă orice mic antreprenor! Ne lasă fără cuvinte şi fără putere! Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână!“

    ♦ Creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

    Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacţionează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situaţia de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe şi de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la şase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

    Totuşi, creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi – câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulţumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generaţie, cât şi unii cu ştate vechi.

    „Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem preţuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara ţării. Nu avem cum să creştem afacerile în aceste condiţii“, spune Mitru Crişan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajaţi. Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România“, adaugă Mitru Crişan.

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi, şi preşedintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.“

    Afirmaţiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producţia de miere de albine şi importul de cafea de specialitate.

    „Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluţii care să fie şi în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să îşi treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăţi, să ne putem susţine mai departea activitatea şi angajaţii.“

    Chiar şi antreprenorii prea mici pentru a fi afectaţi de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

    „Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

    În aceeaşi situaţie se află şi Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranţa e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

    „Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

    Totuşi, unii antreprenori nu sunt la fel de optimişti că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

    „Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele şi să renunţ la facilităţile CASS pentru agricultură şi industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

    „Am avut costuri mari de producţie a cerealelor, avem secetă şi preţurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poţi atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îţi e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poţi să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situaţie financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, aşa o face? Din păcate, legislaţia e strâmbă. Acum are loc o hoţie cu acte.“

    Dacă noi avem bugetari mai mulţi decât Polonia, ţară care are o populaţie dublă, de ce pui povara în spatele cocoşatului (mediul privat – n. red.)?, continuă antreprenorul.

    „Dacă ne-ar fi zis: ţara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam şi noi un efort.“

    Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri şi cea neagră, crede el.

    „Credeţi că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuşi, eu sunt în business de mulţi ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toţi. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entităţi din agricultură organizate astfel, care sunt şi cele mai subţiri, se vor închide.“

    Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbeşte şi Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creşterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

    „Efectele se vor vedea în creşterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei.“

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, adaugă că în condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

    Impozitul de 1% pentru cei ce deţin proprietăţi cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piaţă.“

    O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilităţi şi asociaţiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruieşte viaţăª şi altele.

    „Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt şi lung şi trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificaţi acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condiţiile în care ştim cu toţii că sunt foarte mulţi care nu o fac.“

    Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor şi în administraţie va crea haos şi erori semnificative, crede Tinu Sebeşanu.

    „Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare şi o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze şi mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri şi consumul. Economia reală nu mai poate susţine ineficienţa şi incompetenţa administraţiei.“

    La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp şi numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

    „Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care doreşte să atragă investiţii este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiţii şi să împiedice creşterea economică, având un efect devastator şi asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

    Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul ţării, activ în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, confirmă că nu priveşte cu ochi buni propunerile autorităţilor de modificări fiscale.

    „Ne-am fi dorit să avem predictibilitate şi ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile şi am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producţia de cereale şi oleaginoase şi creşterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare şi circa 1.500 de bovine de lapte şi carne.

    „Vă dau un exemplu: avem în desfăşurare anumite investiţii, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează nişte creşteri de taxe. Aşadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaţilor acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micşorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

    Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

    „Am avut inputuri scumpe pentru înfiinţarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundaţii în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafaţă de 600 de hectare, avem secetă, iar preţurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte şi fără putere.“

    Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme şi angajaţi concediaţi.

    „Va fi dificil să suportăm modificarea legislaţiei de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

    Companiile şi-au făcut strategia, bugetele şi planurile pe baza situaţiei de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

    „Noi am făcut nişte modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilităţile fiscale din prezent şi ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiţi să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din judeţul Cluj.

    Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producţie, dar şi retail, companiile având un total de aproape 450 de angajaţi.

    “Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.“

    Dacă se elimină această facilitate, şi Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbeşte de închiderea unor secţii de producţie. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

    „Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

     

    Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilităţi, vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii (de producţie – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

     

    Tinu Sebeşanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creşterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

     

    Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

     

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.

     

    Mitru Crişan, acţionar al producătorului de lactate Teletext, ce deţine brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România. Distrugem şi industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine şi importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

     

    Lucian Azoiţei, fondatorul Forty Management: O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor.

     

    Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.

     

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via: În condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

     

    Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare.

  • Blestemul moşiei lui Oprişan şi trădările, sau cum a ajuns PSD să se îngroape singur

    De la triumful de la alegerile parlamentare din octombrie 2016, când a înregistrat cel mai mare scor din istoria partidului – 46%, PSD este într-o cădere politică blestemată: a pierdut alegerile europarlamentare din 2019, Dragnea este la puşcărie, a pierdut pentru a patra oară consecutiv preşedinţia României în faţa unui Iohannis care nu i-a băgat deloc în seamă, a pierdut guvernarea la finalul lui 2019 deşi aveau majoritate în Parlament, iar acum au pierdut alegerile locale, Capitala, feuda lui Marian Oprişan la Vrancea şi se îndreaptă spre alegerile parlamentare din decembrie ca să fie trimişi oficial în opoziţie.

    Din mai 2012, când Victor Ponta a venit la Palatul Victoria având în spate alianţa USL formată din PSD şi PNL, şi până la finalul lui 2019 (cu excepţia anului 2015-2016, când a fost guvernarea tehnocrată Cioloş, tot cu voturile PSD), când a plecat guvernarea Dăncilă, România a avut cea mai bună perioadă economică din istorie :

    – PIB-ul aproape s-a dublat, de la 596 miliarde de lei la 1.053 miliarde de lei, iar în euro a crescut cu 70%, de la 133 de miliarde de euro la 223 de miliarde de euro;

    – Cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 miliarde de lei la 1.696 miliarde de lei, respectiv de la 250 de miliarde de euro la 360 de miliarde de euro, adică cu aproape 50%;

    – Profitul obţinut de companii a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012 la nu mai puţin de 143 de  miliarde de lei în 2019, deci de aproape trei ori;

    – Numărul companiilor a crescut de la 651.000 la 731.000, iar companiile cu afaceri de peste 0 au crescut de la 455.000 la 545.000 în 2019;

    – Salariul minim a crescut cu 120%, de la 550 de lei la aproape 1.300 de lei, cu aproape 140%;

    – Salariul mediu a crescut cu 110%, de la 1.500 de lei la 3.300 de lei net;

    – Inflaţia a crescut în 8 ani cu numai 16%;

    – Cursul leu/euro a crescut cu numai 7% în 8 ani, cu mult sub rata inflaţiei;

    – Numărul angajaţilor din companii a crescut cu 200.000, de la 4,058 milioane la 4,2 milioane în 2019 ;

    – Cred că numărul angajaţilor de la stat a crescut cu peste 100.000;

    – Dobânzile la lei au scăzut de la 6% la 2,5%, cu o perioadă când ROBOR-ul a ajuns chiar şi la 0,68%;

    – Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%;

    – Salariile din sistemul medical s-au mărit substanţial, iar medicii nu şi-au pierdut coabitarea cu sectorul privat, ceea ce le-a mărit pachetul salarial extrarodinar;

    – Salariul din construcţii s-a dublat;

    -TVA a scăzut de la 24% la 19%, iar TVA la alimente de la 24% la 9%, iar acest lucru a contribuit şi la explozia reţelelor de comerţ moderne, care scot din piaţă reţelele româneşti independente;

    – Programul Start-Up Nation a dus al apariţia a peste 40.000 de afaceri care au primit 200.000 de lei, un capital de început;

    – PFA-urile – persoane fizice autorizate – au beneficiat de cel mai generos pachet de impozitare;

    – Peste 1 milion de metri pătraţi de spaţii moderne de birouri s-au construit pe autorizaţiile administraţiei PSD (cu excepţia Clujului şi a Timişoarei);

    – Sute de mii de apartamente noi, în care stau corporatişti dar nu numai, au răsărit pe aurorizaţiile de construcţie în cea mai mare parte date de PSD .

    Dacă vorbeşti cu antreprenorii români care au afaceri mai mari, cu branduri renumite, pentru ei Victor Ponta a fost cel mai bun prim-ministru. Că l-a trădat caracterul, asta-i altă problemă.

    Pentru Bursă, mandatul lui Ponta ca premier a fost ca o mană cerească, după ani de secetă, pentru că a listat Romgaz şi Electrica, companii mari, bune plătitoare de dividende.

    Dar nu ştiu prea mulţi investitori de la Bursă care să fi votat PSD, aşa cum nu ştiu prea mulţi care au devenit antreprenori datorită Start-Up Nation şi au luat 200.000 de lei, să pună ştampila pe PSD.  

    În ciuda retoricii PSD, multinaţionalele au avut viaţă bună, extrem de profitabilă în această guvernare, singura lor problemă fiind creşterea salariului minim pe economie.

    De altfel, nu cred că jumătate din cei care au beneficiat de aproape triplarea salariului minim pe economie au votat cu PSD.

    PNL nu prea este fanul acestei măsuri de creştere a salariului minim pe economie. Iar majorarea din acest an, dată de guvernarea PNL, a fost destul de disputată.

    Nu prea am auzit de IT-işti care să fie fani ai PSD, deşi, în ciuda retoricii, guvernarea PSD nu s-a atins de facilităţile lor fiscale.

    Nici nu mai ştiu cu cât a crescut punctul de pensie, de care au beneficiat 5 milioane de români, cât sunt pensionarii.

    La alegerile locale din 2020, desfăşurate în plină criză Covid-19, PNL a fost marele câştigător.

    Deşi PSD s-a bătut în Parlament pentru creşterea pensiilor cu 40% şi dublarea alocaţiilor copiilor, la care adăugăm şi creşterea salariilor profesorilor, numărul celor care au pus ştampila pe PSD a fost mult prea mic.

    De peste un deceniu, PSD încearcă să se apropie de zona de dreapta, de centru-dreapta, de zona urbană, şi de aceea au dat aceste reduceri de taxe, facilităţi fiscale, bineînţeles nu din banii lor, din banii bugetului.

    Dar electoratul urban, care a ieşit la vot depăşind electoratul rural, a votat cu PNL şi USR/PLUS.

    Bineînţeles că în toţi aceşti ani procesele lui Dragnea au şters cu buretele toată perioada de creştere economică şi de business atunci când s-a pus problema votului.

    PNL, un partid care a intrat în moarte clinică după alegerile din 2016, a ajuns în numai patru ani să fie principalul partid politic, avându-l în frunte pe preşedintele Iohannis, care a tocat metodic, germanic, PSD-ul.

    Fără să se vadă niciun rezultat din “România educată”, Iohannis a avut câştig de cauză în faţa electoratului.

    Ludovic Orban, un politician pe care nimeni nu paria când a preluat acum câţiva ani conducerea PNL, a ajuns să înregistreze cu acest partid cele mai bune rezultate din istorie.

    Cred că pesediştii se întreabă în fiecare zi cu ce au greşit, de ce toată această apropiere fiscală de zona urbană, de corporatişti, de antreprenorii români, de multinaţionale, de PFA-uri, de medici, nu are niciun rezultat, ci dimpotrivă.

    Moşia lui Oprişan, un baron local care a lucrat numai la stat, icoanele Gabrielei Firea, procesele lui Dragnea, faţa lui Paul Stănescu, IQ-ul Vioricăi Dăncilă, interlopii – la propriu şi la figurat – din jurul partidului, cefele groase din Parlament au fost mai importante decât pachetele de facilităţi fiscale oferite de PSD  atunci când a fost vorba unde să se pună ştampila.

    Ca să nu mai vorbim de trădările specifice din PSD, cum nu sunt la niciun al partid, şi care au îngropat PSD.

    PDL, care a fost la guvernare între 2005 şi 2007 şi apoi între 2009 şi 2012,  s-a topit în PNL în 2014, spre disperarea lui Băsescu, după ce în 2012 PNL era aliatul PSD  în celebra alianţă USL. PDL trebuie să găsească o soluţie pentru viitor, asta dacă nu se va dezintegra între timp.

    Acum să vedem cum se va reinventa PSD în anii de opoziţie, sau cum se va topi într-o altă alianţă.

    Nu ştiu ce va face PSD în opoziţie, cum vrea să-i vadă Klaus Iohannis, dacă se va topi într-o altă alianţă, dar dacă toate aceste facilităţi fiscale nu i-au adus votul, poate se gândesc la altceva.

    Peste 10-15 ani, când decreţeii vor ieşi la pensie, cea mai mare parte dintre ei votând cu PNL, PDL, USR, tema principală de campanie va fi punctul de pensie, nu taxele mici pentru companii.

    Dar până una alta, apartamentul lui Nicuşor Dan a învins moşia feudală a lui Marian Oprişan.