În rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani, rata şomajului s-a situat la 64,2% în februarie, faţă de 59,3% în ianuarie, potivit cotidianului elen Kathimerini.
Pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. În ianuarie, şomajul s-a situat la 26,7%, cifră revizuită faţă de nivelul anunţat anterior.
Grecia a redus salariul minim pentru persoane sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajarea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Numărul total al persoanelor fără loc de muncă a crescut la 6,2 milioane, chiar dacă ritmul avansului s-a mai temperat în ultimele trei luni, a anunţat biroul de statistică din Spania, citat de BBC.
Datele privind şomajul evidenţiază eforturile ţării de a ieşi dintr-o criză economică care durează deja de cinci ani.
Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, va prezenta vineri un plan de măsuri care au ca scop oprirea recesiunii celei de-a patra mari economii din zona euro, notează BBC.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Curtea Constituţională a Portugaliei a respins mai multe măsuri de austeritate din programul de bailout de 78 de miliarde de euro aflat în derulare de aproape 2 ani, printre care eliminarea unuia dintre cele 14 salarii pe care angajaţii publici le primesc într-un an şi reducerea cu 6,4% a pensiilor foştilor salariaţi ai statului.
În România, în 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un plan al guvernului de a reduce cu 15% pensiile. Salariile angajaţilor publici au fost atunci diminuate cu 25%, iar pentru a acoperi deficitul de finanţare, guvernul a majorat TVA.
Reducerea pensiilor a fost declarată neconstituţională şi în Slovenia anul acesta. Acelaşi lucru s-a întâmplat în Grecia în 2012, dar aici ar fi urmat a cincea reducere într-un interval scurt de timp.
În Portugalia, pe lângă eliminarea unui salariu de vacanţă şi tăierea pensiilor, comisia de 13 judecători ai Curţii Constituţionale a mai declarat ca fiind neconstituţionale diminuarea ajutoarelor acordate şomerilor şi persoanelor bolnave, potrivit Deutsche Welle.
Primul sondaj, realizat de compania Marc pe un eşantion format din peste 1.000 de persoane în toată ţara, arată că 63,5 la sută dintre persoanele intervievate “vor menţinerea ţării” în zona euro.
În schimb, 29,8 la sută se declară în favoarea “revenirii la drahmă” şi 6,7 la sută nu au răspuns anchetei publicate în cotidianul Ethnos.
Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după ce Parlamentul cipriot a aprobat restructurarea controversată a băncilor insulei, impusă de zona euro şi FMI în schimbul împrumuturilor pentru evitarea falimentului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După Curtea franceză de Conturi, trei miniştri ai Cabinetului de la Paris au pus la îndoială, astăzi, capacitatea Franţei de a atinge, în 2013, ţinta de creştere economică pe care s-a construit bugetul general consolidat, deci şi pe cea de deficit public. Cei trei au lăsat să se înţeleagă, în intervenţii separate, că Franţa va renunţa la obiectivul său de a reduce deficitul public la 3% începând cu acest an – un obiectiv calificat drept imposibil marţi de Curtea franceză de Conturi din cauza creşterii economice insuficiente. Chiar preşedintele Franţei, Francois Hollande, anunţase că, în următoarele zile, va exista o reevaluare a ţintelor macroeconomice. Franţa a avut un deficit bugetar de 5,2% în 2011, de 4,8% în 2012 şi urma să intre în ţinta de 3% anul acesta. În 2014, deficitul era prevăzut să coboare la 2,2% din PIB, în 2015 la 1,3% din PIB în 2016, la 0,6% din PIB, iar în 2017 la 0,3% dinPIB. Datoria publică de 89,9% din PIB în 2012 urma să crească în acest an la 91,3% din PIB ca să coboară apoi, an de an, până la 82,9% din PIB în 2017. Însă acest scenariu este pus la îndoială întrucât prognoza de creştere economică de 0,8% anul acesta, pe care s-a fundamentat bugetul pe 2013, nu mai pare să fie posibilă, majoritarea analiştilor văzând o creştere de maximum 0,3%, iar această scădere pune în discuţie veniturile statului şi deficitul bugetar.
Printre acuzaţi figurează şeful institutului – Elstat, Andreas Georgiou, un veteran cu o experienţă de 20 de ani la FMI, instituţie care în lumina efectelor pe care austeritatea le are asupra societăţii şi economiilor şi-a schimbat atitudinea şi recomandă acum mai mult stimul economic şi mai puţine reduceri de cheltuieli. Alături de şeful Elstat, procurorii urmăresc penal alţi doi experţi statistici ai institutului. Cei trei ar putea fi acuzaţi şi de corupţie şi fals în declaraţii, potrivit unei surse judiciare, care a precizat că aceştia riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare. Ei au respins acuzaţiile, scrie Financial Times. Decizia procurorilor, care pune sub semnul îndoielii validitatea celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, de 172 miliarde euro, urmează unei anchete de 15 luni declanşate în urma unor acuzaţii făcute în 2011 de o profesoară de statistică, Zoe Georganta, după ce aceasta a fost concediată de la Elstat. Ea susţine că Georgiou şi echipa lui au folosit metode imprecise pentru a mări estimarea deficitului bugetar din 2009 de la 12% din PIB la 15,8% din PIB, nivel record în zona euro.
Economistul ING Romania, Nicolae Chidesciuc, a scris intr-o nota
transmisa investitorilor vineri ca decizia de reducere a slariilor
din administratia publica si a ajutoarelor sociale va afecta ritmul
de crestere a Produsului Intern Brut.
Cititi mai multe pe www.zf.ro