Organizaţia nonguvernamentală (ONG) pentru apărarea drepturilor omului cu sediul la New York a anunţat că se află în posesia unei liste nominale cu 248 de persoane ucise în două sate, în provincia de coastă Tartous, pe 2 şi 3 mai.
Însă ONG-ul a apreciat că numărul este probabil mult mai mare, calificând acest masacru drept “una dintre execuţiile sumare cele mai mari de la începutul conflictului în Siria”, în urmă cu doi ani şi jumătate.
Raportul este publicat în momentul în care comunitatea internaţională discută despre un plan vizând să plaseze arsenalul chimic sirian sub control internaţional, în urma unui presupus atac cu gaze toxice în care au fost ucişe sute de civili, inclusiv copii, pe 21 august, lângă Damasc.
Cel puţin 43 de manifestanţi au fost ucişi, unii prin împuşcare, potrivit AFP, dar şi doi membri ai forţelor de securitate, afirmă Ministerul de Interne.
Mişcarea Fraţii Musulmani, din care provine fostul şef de stat islamist, afirmă că în “masacru” au fost ucise “peste 250 de persoane” în rândul manifestanţilor pro-Morsi.
“În raport cu urmările produse şi care se puteau produce, cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor în cadrul colectivităţii faţă de numărul mare de persoane supuse acţiunii de ucidere, cu împrejurarea că inculpatul era salariat al unei instituţii publice (Ministerul Administraţiei şi Internelor – n.r.) însărcinată printre altele cu apărarea vieţii şi integrităţii corporale a tuturor persoanelor, precum şi cu periculozitatea deosebită a inculpatului, care deşi avea neînţelegeri cu soţia, a înţeles să-şi îndrepte acţiunea criminală şi asupra altor persoane absolut nevinovate aflate întâmplător în incinta salonului (…), tribunalul apreciază că se impune aplicarea faţă de inculpat a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b C.p. pe o durată de 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, singura pedeapsă în măsură să asigure atingerea scopului preventiv”, arată Tribunalul Bucureşti (TB), în motivare.
Instanţa a reţinut, în ceea ce priveşte infracţiunile de omor, că Vlădan “a acţionat cu intenţie directă, în condiţiile în care a prevăzut rezultatul faptelor sale, uciderea persoanelor aflate în Salonul (…), şi a urmărit acest rezultat”.
Potrivit postului, Lanza se considera în competiţie directă cu Breivik, condamnat pentru uciderea a 77 de persoane în iulie 2011, în Norvegia. Acesta a ucis opt persoane într-un atac cu bombă în centrul capitalei Oslo, după care s-a dus pe Insula Utoya, unde a ucis alte 69 de persoane, majoritatea tineri care participau la o tabără de vară. Doi oficiali informaţi în legătură cu investigaţia asupra masacrului comis la Newtown (Connecticut) afirmă că Lanza vrea să depăşească acest bilanţ şi a atacat Şcoala primară Sandy Hook, considerând-o drept o “ţintă uşoară” cu “cel mai mare grup de persoane”.
Probele arată, potrivit surselor citate de CBS, că Lanza ar fi acţionat tot potrivit unor fantezii legate de jocuri video atunci când a ucis 20 de copii şi şase femei la şcoală. Pentru Lanza, aceste morţi reprezentau, aparent, un fel de “scor”. Însă atacul a încetat mai repede decât plănuia el. Spre deosebire de Breivik, care s-a predat, Lanza s-a sinucis în timp ce poliţia se apropia. De asemenea, înainte să se sinucidă, acesta a tras focuri de armă în direcţia poliţiştilor, în parcarea şcolii.
“Regimul sirian a comis un nou masacru marţi, omorând 106 persoane, inclusiv femei şi copii, în cursul unui asalt” care a durat 24 de ore, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul în M.Britanie, care se sprijină pe o reţea de militanţi şi medici din Siria.
Potrivit presei americane, poliţia care a studiat cazul n-a ajuns la nicio concluzie privind motivele sângerosului atac sau despre felul cum şi-a ales victimele. Fratele lui a declarat poliţiei că Adam suferea de o “tulburare de personalitate” şi că era autist, în timp ce vecinii l-au descris ca pe un tip “ciudat” ori “foarte inteligent, dar cam retras”.
Vineri dimineaţă, Adam Lanza, care locuia cu mama lui, Nancy Lanza, a împuşcat-o mai întâi pe ea, apoi s-a dus la şcoala Sandy Hook, folosind maşina ei şi având asupra sa cel puţin trei arme de foc, între care o puşcă, toate cumpărate legal. A intrat în şcoală şi a deschis focul asupra a două clase de elevi. Şase adulţi şi 18 copii au murit pe loc, iar încă doi copii au murit ulterior la spital. Lanza a fost găsit şi el mort într-una dintre sălile de clasă, verdictul poliţiei fiind sinuciderea. Nu e clară încă legătura dintre Nancy Lanza şi faptul că fiul ei s-a dus la şcoală – unele articole de presă au informat că ea era profesoară acolo, altele doar că ar fi avut la un moment dat o slujbă la Sandy Hook.
Imediat după atac, preşedintele Barack Obama a ţinut un discurs televizat în care a deplâns actul de violenţă gratuită comis asupra copiilor şi a promis “măsuri relevante” de limitare a dreptului de posesie a armelor – un subiect care revine în actualitate cu fiecare nouă tragedie provocată în America de câte un dezaxat posesor de armă. Nu mai departe de luna iulie, James Eagan Holmes, 24 de ani, a împuşcat 12 oameni şi a rănit 58 într-un cimena din Colorado, după ce şi-a procurat legal armele din magazin. În 2007, Seung-Hui Cho, pe atunci în vârstă de 23 de ani, a omorât 32 de oameni şi a rănit 17 la Universitatea Politehnică din Virginia, folosind tot arme pe care le-a cumpărat legal. Până acum însă, dreptul de posesie a armelor a rămas sfânt în SUA, graţie susţinerii constante din partea Partidului Republican.
Din păcate, astfel de tragedii au nu doar un impact asupra politicienilor care vor să schimbe sau să nu schimbe legi, ci şi asupra teoreticienilor conspiraţiei care adulmecă o nouă ocazie de a ieşi în faţă. Alex Jones, de la site-ul Infowars, un cunoscut promotor al teoriilor conspiraţiei, nu s-a sfiit să apară imediat cu explicaţia bizară că regimul lui Barack Obama n-a fost străin de producerea unui astfel de atentat imediat după alegerile din SUA, ca să aibă un pretext de a impune rapid interzicerea portului de armă, înainte ca ONU să ceară oficial, la anul, generalizarea interdicţiei portului de armă pentru populaţia civilă. “Guvernul vrea ca oamenii să nu aibă cu ce se apăra, să rămână neajutoraţi în faţa agresiunii lui”, a tunat Jones. Dovada? Evident, niciuna; singura “probă” pentru Jones a fost să se uite la televizor şi să-şi dea cu părerea că Obama doar se preface că plânge pentru copiii ucişi.
Francois Hollande, preşedintele Franţei, a început să vorbească despre o posibilă intervenţie militară sub egida ONU contra regimului condus de Bashar al-Assad şi până şi Rusia a ridicat tonul la adresa aliatului său Assad. Nici Rusia, nici China nu s-au arătat însă dispuse să aprobe o intervenţie militară ori înăsprirea sancţiunilor faţă de Siria, nici măcar după ce o serie de ţări, între care SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania i-au expulzat pe reprezentanţii diplomatici ai Siriei în semn de protest faţă de incidentul de la Hula şi faţă de continuarea violenţelor faţă de civili.
Joi, întrebat de ziarişti ce părere are de ideea ministrului Andrei Marga de a-l expulza pe ambasadorul Siriei din România, urmând exemplul altor state, premierul Victor Ponta a spus că “e corectă propunerea domniei sale, ambasadorul trebuie să fie expulzat şi retras şi al nostru de acolo, dar în acelaşi timp trebuie s-avem grijă să păstrăm la Damasc personal tehnic în zona consulară, pentru că acolo avem câteva mii de români, foarte multe femei căsătorite în Siria, copii”.
“La nivel politic, decizia e perfect corectă şi trebuie să o luăm, dar la nivelul protecţiei pe care noi trebuie să o oferim cetăţenilor români şi de origine română care trăiesc în Siria – şi nu-i vorba de 50, 100 de oameni, e vorba de mii de oameni şi, în special, repet, femei şi copii – neapărat, trebuie să păstrăm la Damasc, să avem grijă de acei români care sunt pe acolo”, a spus Ponta. “Noi trebuie să le asigurăm protecţie într-o ţară în care, după cum vedeţi, nu mai vorbim aici de simple ameninţări, vorbim, pur şi simplu, de oameni ucişi, de război civil şi lucrul ăsta e foarte grav. Aşa încât, politic, e perfect, e corectă decizia ministrului de externe. La nivelul protecţiei pentru cetăţenii români trebuie să avem grijă să lăsăm, totuşi, la Damasc personalul necesar.”
Ulterior, tribunalul i-a cerut să scurteze lectura declaraţiei sale, a cărei retorică a fost diminuată, potrivit lui.
“Tinerii Partidului Laburist sunt naivi şi îndoctrinaţi, ei nu sunt nişte copii nevinovaţi, ci militanţi politici”, afirmă Breivik, care a ucis 69 de persoane, majoritatea adolescenţi, pe insula Utoeya, unde avea loc o tabără de vară a Tineretului laburist.
“Uciderea a 70 de persoane poate împiedica un război civil”, a adăugat el.
Locuitorii au descoperit cadavrele după ce rebelii au preluat controlul asupra acestei baze, care adăpostea trupele de elită ale Brigăzii 32, comandate de Khamis, unul dintre fiii lui Kadhafi, în districtul Salaheddine din sudul capitalei. “Sunt şocat, nu mi-aş fi imaginat niciodată că voi vedea aşa ceva în Libia”, a declarat un martor al descoperirii macabre, doctorul Salim Rajub, precizând că este vorba, probabil, despre victimele unui masacru comis marţi.
“Ancheta a fost prelungita cu sase luni”, a spus el. Avionul
Tu-154 prezidential, cu 96 de persoane la bord – opt membri ai
echipajului si 88 de pasageri, printre care se aflau presedintele
Lech Kaczynski, sotia sa si numerosi demnitari – s-a prabusit la 10
aprilie in apropierea aeroportului de la Smolensk. Rusia si Polonia
desfasoara anchete separate pentru stabilirea cauzelor
accidentului, iar partea rusa a predat procuraturii poloneze o
parte dintre dosarele anchetei.