Tag: Marius Ghenea

  • Vezi cine sunt cei mai mediatizati oameni din online-ul romanesc

    Potrivit analizei catitative realizate de MediaIQ, Marius Ghenea
    conduce topul oamenilor din onlineul romanesc cu 166 de mentiuni in
    sursele media din ultimele sase luni). Il urmeazA imediat Dragos
    Stanca, cu 136 de aparitii. Numarul mare de mentiuni inregistrate
    de acesta din urma este legat de scandalul provocat in jurul
    “stenogramele lui Sorin Ovidiu Vantu”. Aproximativ 30% din
    articolele in care se mentioneaza numele managerului F5X Media sunt
    corelate cu scandalul in care e implicat omul de afaceri si
    patronul trustului Realitatea Catavencu. Managerul eMag, Radu
    Apostolescu, detine cea de-a treia pozitie, cu 127 de aparitii,
    urmat de Orlando Nicoara, de la Media Pro Interactiv.

    MediaIQ a stabilita ceasta ierarhie pe baza numarului de
    mentionari (numarul de aparitii) in cele 780 de surse pe care le
    monitorizeaza in prezent, in ultimele sase luni. In calsament au
    mai fost inlcusi si antreprenori sau manageri care conduc afaceri
    in online-ul românesc, precum Sergiu Biris (Trilulilu), dar si
    bloggeri, precum Bobby Voicu sau Vali Petcu (zoso.ro). Criteriul
    folosit in ierarhizarea acestora a fost numarul de aparitii din
    presa româneasca.

    Estimarile Internet Advertising Board (IAB) România situeaza
    piata de online autohtona la o valoare de aproximativ 15 milioane
    de euro in 2009.

  • Marius Ghenea cumpara si PCGarage.ro

    Tranzactia completeaza astfel portofoliul de proprietati online
    desinut de Ghenea, Fit Distribution, compania prin care se
    desfasoara activitatile de retail si distributie IT&C,
    achizitionand la inceputul acestui an shopit.ro si 24pc.ro.

    Anterior, compania a cumparat si pachetul majoritar de actiuni
    al Gravity Design, care detine floridelux.ro si brazidecraciun.ro,
    Marius Ghenea anuntand la acel moment ca are in plan sa continue
    achizitiile in domeniul online. Suma platita tentru PCGarage.ro,
    detinut de omul de afaceri Gabriel Vasile, nu a fost insa
    dezvaluita.

  • Cum repornim economia

    BUSINESS MAGAZIN: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta?

    DRAGOS SIMION: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza.

    MARIUS GHENEA: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.

    DRAGOS SIMION
    : De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu.

    MARIAN PARVU: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei.

    RAZVAN PASOL: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune.

    MARIUS GHENEA: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale.

    BUSINESS MAGAZIN: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza?

    DRAGOS SIMION: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.

    ANCA BIDIAN
    : Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati.

    MIHAI SFINTESCU: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.

    ALINA DUMITRESCU: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.

  • Ghid practic: Cum ocolesti blocajul financiar

    Problema este ca toate companiile incearca sa-si amane cat mai mult propriile plati si sa incaseze banii de la clienti, daca se poate, chiar in avans. Blocajul financiar face insa rare cazurile cand asa ceva mai e posibil. Dar exista variante prin care o companie poate ocoli blocajul financiar chiar daca sectorul unde activeaza este afectat? Sau acest efect de domino este implacabil si daca un jucator din piata intra in incapacitate de plata va atrage implicit dupa el alte si alte companii?

    Problema este ca toate solutiile indicate de consultanti si analisti pot ajuta cate o companie, dar nu pe toate odata. Spre exemplu, folosind o explicatie simplista, daca o companie scurteaza termenul de plata pentru un partener de afaceri, acesta va scurta la randul sau termenul de plata pentru un alt partener. Acesta din urma, sau poate urmatorul, sau urmatorul dupa el va intra in incapacitate de plata si va atrage in blocaj si alti parteneri.

    Un alt exemplu: daca o companie devine din ce in ce mai selectiva, refuzand sa lucreze cu firme care au deja probleme financiare si nu mai prezinta garantii in ce priveste respectarea datelor de scadenta, atunci risca sa “omoare” un client si, odata cu el, sa-si faca siesi un rau. Si tocmai aici, cand vorbesc despre linia de demarcatie dintre strictete si solidaritate, consultantii sunt confuzi: pe de-o parte spun ca partenerii de afaceri trebuie sustinuti, de cealalta parte recomanda strictete si toleranta zero pentru firmele cu probleme, cele care prezinta riscuri de amanare a platilor sau chiar neplata. Or, acestea din urma sunt din ce in ce mai numeroase astazi.

    Marius Ghenea, antreprenor ce prefera sa investeasca in afaceri de la zero (startup- uri), avand opt companii in portofoliu, spune ca o companie cu pierderi si flux de numerar pozitiv este mai solida decat una cu profit, dar cu banii blocati si in imposibilitatea de a-si plati angajatii si datoriile curente. Afirmatia are in vedere faptul ca majoritatea firmelor romanesti isi desfasoara activitatea pe baza de surse imprumutate. Or, accesul greu la finantare, cresterea dobanzilor si majorarea ratelor ca efect al deprecierii leului au condus la o criza de lichiditate si deci la neplata datoriilor intre clienti si furnizori.

    Cristian Ionescu, country manager al Coface Romania, firma specializata in asigurari de credite comerciale, afirma, intr-o prezentare organizata de Mediafax, ca 90% dintre tranzactiile comerciale sunt platite cu o intarziere medie de 90-120 de zile. Pentru multe companii, intarzierile acestea s-au dovedit deja prea lungi. Coface Romania estima recent ca numarul companiilor care au intrat in faliment in 2008 a depasit 14.000, mai mult decat dublu fata de 2007, iar in primul trimestru al acestui an, numarul dosarelor deschise pentru procedura de faliment a ajuns la 4.000, in crestere cu 84% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Dupa Marius Ghenea, orice companie ar trebui sa se concentreze in aceasta perioada pe fluxurile de numerar (cash-flow) ca element vital pentru buna functionare a companiei. “Astfel, obiectivele de profitabilitate pot trece in plan secund”, spune antreprenorul. Evident, aceasta este o abordare tactica legata de criza, deoarece pe termen mediu si lung, orice companie ar trebui sa-si propuna sa fie profitabila.

    Pentru a maximiza intrarile si a minimiza iesirile de numerar, Ghenea e de parere ca o firma trebuie sa-si creasca vanzarile si sa scada costurile. Suna simplu, dar nu este. Vanzarile nu trebuie accelerate cu orice pret; daca este redus in mod nejustificat adaosul, pe termen mediu si lung companii si sectoare intregi pot avea de suferit. Reducerea costurilor este si ea problematica, comenteaza Ghenea, pentru ca o masura de micsorare a costurilor poate genera cheltuieli imediate importante; de exemplu, disponibilizarile pot atrage imediat costuri compensatorii, deci “o ardere” de lichiditati nedorita.

    Ioana Constantinescu, director general al firmei Chimtotal, considera la randul ei ca exista strategii de evitare a problemelor de lichiditate. Un lucru esential este urmarirea zilnica a fluxului de numerar, mai ales al celui previzionat. “Astfel ar trebui sa reusim sa avem termene de plata cat mai exacte atat pentru incasari, cat si pentru plati.” Compania, distribuitor de substante si materii prime pentru industria cosmetica si a mobilei, a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 700.000 de euro. Acum, platile intarzie cu aproximativ doua saptamani fata de termenele stabilite, iar Constantinescu primeste din ce in ce mai multe cereri de reesalonare a platilor, mai ales pentru sumele consistente. Insa cel putin pentru unele produse, firma nu este dispusa sa accepte intarzierile de plata. Explicatia este ca, desi pentru moment balanta dintre incasari si plati este destul de echilibrata, si valoric si ca termene de plata, exista oricand riscul, inclusiv pentru o companie profitabila, ca din cauza unor intarzieri in lant sa intre in incapacitate de plata.

  • FiT Distribution a anuntat preluarea ShopIT.ro

    „Achizitia magazinului online ShopIT.ro reprezinta inca o etapa de dezvoltare a diviziei online a companiei FiT Distribution, dupa achizitia de la începutul acestui an a domeniului 24PC.ro. Toate acestea demonstrează consecventa planului nostru strategic de consolidare a industriei anuntat inca de la sfarsitul anului 2008. Aceasta strategie de consolidare este cea mai potrivită metoda de a creste in mod sustinut, chiar si intr-o perioadă de criză prin care trece acum intreaga economie" a spus Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution.

    "Astfel, pe de o parte, fiecare achizitie reprezinta o posibilitate de a reduce costurile de operare la nivelul grupului de comert online, prin realizarea sinergiilor între diversele magazine online si, pe de alta parte, este o oportunitate de a creste in continuare cota de piata”, a completat acesta. ShopIT.ro a realizat in ultimul an vanzari de aproximativ 4 milioane de dolari, iar ca numar de clienti a avut aproape 40.000.
     

  • Ghenea se muta pe offline

    “Magazinul Floridelux.ro deschis pe 1 martie in Baneasa Shopping City se doreste a fi o vitrina traditionala prin care sa oferim o imagine palpabila a tuturor produselor, iar din punct de vedere strategic, acest lucru adauga un plus de valoare brand-ului www.floridelux.ro”, declara Marius Ghenea, presedinte Gravity Design, compania care mai detine, pe langa site-ul destinat vanzarii de flori si site-ul sezonier www.brazidecraciun.ro, precum si alte site-uri conexe cum ar fi www.coroane.ro, www.dsmcosmetic.ro.

    Marius Dosinescu, directorul general al companiei argumenteza decizia de deschidere a unui magazin traditional prin lipsa de incredere a clientilor in achizitia de flori de pe internet, fara a le putea vedea inainte. “Investitia totala angajata s-a ridicat la aproximativ 30.000 de euro”, adauga Marius Dosinescu. In 2008, magazinul online Floridelux.ro a atins vânzari de aproximativ 120.000 de euro, in crestere cu 30% comparativ cu anul anterior. Pentru anul in curs, asteptarile de business exprimate de Ghenea se ridica la 500.000 de euro.

    Pentru 2009, compania estimeaza ca piata de flori online poate ajunge la 1,2 milioane euro, in crestere cu 50% fata de 2008. Potrivit reprezentantilor companiei, exista un potential urias al acestei piete, luând in considerare faptul ca doar 5% din comertul cu flori se desfasoara online in prezent, fata de 95% offline. De asemenea, daca in primul semestru al anului 2009, ponderile vanzarilor catre persoanele fizice, respectiv juridice, in totalul clientilor au fost egale, in a doua parte a anului se asteapta un procent de 70% companii si 30% persoane fizice, potrivit companiei.

    Cititi aici mai multe despre planurile lui Marius Ghenea de a investi in online.
     

  • Marius Ghenea si-a triplat banii din tigle in sapte luni

    Ghenea, 39 de ani, unul dintre fondatorii retailerului de produse electronice Flamingo, se afla in negocieri avansate pentru vanzarea producatorului de tigle metalice VikingProfil din Ploiesti catre grupul polonez Pruszynski, unul dintre cei mai mari jucatori de profil din Polonia, in cadrul unei tranzactii estimate la circa 4-6 mil. euro, potrivit unor surse din piata.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro