Tag: Marius Ghenea

  • Reacţii dure după ce guvernul a blocat crearea de fonduri de investiţii în IT cu bani din PNRR

    Marius Ghenea, Catalyst: Pe ministru îl contrazice o lume întreagă. Alexandru Lăpuşan, Zitec: Este o lipsă crasă de viziune.

    Anunţul că guvernul s-a răzgândit şi nu mai susţine înfiinţarea de noi fonduri de capital de risc, din cele 400 mil. euro disponibile din PNRR, şi care să investească în IT a venit de la ministrul investiţiilor Marcel Boloş.

    Într-un interviu pentru publicaţia Startup Café, publicat pe 11 martie, Boloş a declarat că guvernul a decis ca doar „anumite domenii importante pentru România“ să fie sprijinite, respectiv „industria alimentară, industria prelucrătoare, toate zonele cu activitate de producţie“, dar nu şi IT-ul şi energia verde.

  • Cuvântul scris, cartea trebuie să fie cel mai bun testament al meu, mai mult decât afacerile la care am participat şi pe care le-am vândut

    Dacă Ţiriac, Patriciu, Copos, Cataramă, Badea, Păunescu, Adamescu, Pădure (cine îşi mai aminteşte de el), Erbaşu (tatăl), Niculae sunt primii capitalişti ai României, dar care şi-au bazat ascensiunea şi pe trecut, Marius Ghenea face parte din prima generaţie a  antreprenorilor (o denumire mai pozitivă decât om de afaceri sau patron). El, dar şi alţii care erau extrem de tineri în 1990, cei mai mulţi studenţi, au deschis o poartă pentru cei care au răsărit şi înflorit după anul 2000, de exemplu Iulian Stanciu, de la eMag.

    Întrucât anii trec implacabil, iar memoria şterge tot timpul trecutul pentru a nota prezentul, afacerea Flamingo, de asamblare de calculatoare, dezvoltată în anii ’90, începe să se uite, mai ales că nu mai este în viaţă.

    Unul dintre fondatorii Flamingo a fost Marius Ghenea, care a plecat din companie în 2001 (nici acum nu se ştie prea bine de ce), cu câţiva ani înainte ca această afacere să dea faliment.

    De atunci, el şi-a asumat misiunea de a da mai departe ce a învăţat, găsind timp să fie şi profesor pentru toţi cei care voiau şi vor să devină antreprenori, dar şi investitor, de data asta în afacerile altora, un rol pe care îl îndeplineşte cu succes, având în vedere investiţiile pe care le-a realizat prin fondul Catalyst (de exemplu investiţia în Elefant, cel mai cunoscut nume).

    În urmă cu 10 ani, în martie 2011, Marius Ghenea a lansat o carte – „Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunităţi şi succes în afaceri”. După lansarea de succes, unde şi Business Magazin a avut o mică contribuţie, participând la distribuţia cărţii, Marius Ghenea a reeditat-o, considerând că piaţa continuă să aibă nevoie de o asemenea carte, de un asemenea conţinut.

    Este o carte ca un curs de antreprenoriat predat la facultate. La evenimentul de lansare, i-am spus lui Marius Ghenea că poate aş fi preferat să citesc o carte cu poveşti spectaculoase, cu dezvăluiri inedite din viaţa lui de antreprenor şi investitor, începând cu Flamingo şi până la ultima afacere, din care a făcut un exit, cu o companie de jocuri dezvoltată de George Lemnaru, care a fost preluată de o divizie a gigantului chinezesc Tencent. Replica lui a fost că poveştile, chiar dacă sunt mai uşor de citit, câteodată ne duc pe un drum greşit, pentru că nicio afacere nu seamănă cu alta şi nicio decizie nu este la fel. Mai mult decât atât, el a spus că afacerile sunt legate de confidenţialitate, un lucru la care ţine foarte mult, şi de aceea multe lucruri nu pot fi spuse acum. Dar se va gândi şi la o asemenea carte.

    Răsfoind cartea, cineva care vrea să înceapă o afacere sau care deja este într-o afacere poate găsi extrem de multe lucruri interesante din viaţa practică, care îl pot ajuta să evite anumite greşeli. Putem cita câteva exemple:

    — – cumpără totul în barter;

    —- concentrează-te pe funcţionalitate, nu pe formă;

    – foloseşte voluntari şi interni ca forţă de muncă pentru a-ţi reduce costurile cu salariile;

    -— foloseşte puterea extraordinară a internetului pentru a reduce costurile de promovare;

    -— încasează cât mai multe avansuri;

    —- promovează-ţi afacerea din gură în gură;

    —- concentrează pe cash-flow, nu pe profitabilitate;

    —- bazează-te pe cei trei P în obţinerea de resurse financiare – părinţi, prieteni şi alţi proşti -, care este cea mai rapidă finanţare şi cea mai lipsită de birocraţie (aveţi grijă să nu luaţi bani decât de la 3 P care îşi permit să-i piardă).

    El încheie cartea cu „cele cinci greşeli antreprenoriale fatale, pe care vă sfătuiesc să le evitaţi cu orice preţ: alegerea greşită a echipei; intrarea într-o afacere fără oportunităţi; evitarea luării deciziilor sau procrastinarea; ignorarea rezultatelor; convingerea că şansa nu are niciun rol în succesul antreprenorial“.

    Dar înainte de acest final, el menţionează câteva erori specific româneşti, cum ar fi lipsa de preocupare pentru dezvoltarea continuă a resurselor umane ale afacerii, adică antreprenorul român continuă să fie un fel de director de vânzări-marketing-logistică-operaţiuni al propriei companii, în loc să angajeze oameni potriviţi la locul potrivit şi apoi să investească în formarea şi dezvoltarea lor continuă. Antreprenorii români spun: La cât costă managerii azi, cu salarii, taxe, maşini şi toate celelalte, mai bine le fac eu singur pe toate, că oricum mă pricep mai bine şi păstrez tot eu salariile lor ca profit în firmă.

    Deşi Marius Ghenea este un investitor în serie – pune bani în companiile altora, ajută la creştere şi apoi îşi vinde acţiunile -, el spune că testamentul lui nu este legat de aceste afaceri, ci de cuvântul scris, care rămâne peste ani, şi de aceea o carte, cartea pe care a scris-o, este mult mai valoroasă.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Care este noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din IT. După succesul avut cu propriul business, a început să investească în alte companii româneşti. Care sunt criteriile la care se uită el înainte de a acorda finanţări de milioane de euro

    Acum aproape un deceniu, când mulţi dintre antreprenorii şi managerii de fonduri de investiţii tech de astăzi încă lucrau în multinaţionale, un fond de investiţii – 3TS Capital Partners, făcea un pariu neobişnuit pentru acele vremuri: 10 milioane de euro disponibili pentru companii de IT&C cu potenţial. acum, într-o nouă lume, în care fostul angajat Microsoft Daniel Dines conduce un start-up de 35 de miliarde de dolari din New York şi alte câteva fonduri locale au zilnic discuţii despre cum să pună în piaţă zeci de milioane de euro pentru start-up-uri, 3TS vine cu un nou pariu pe industria tech: 50 milioane de euro pentru companiile care au deja rezultate bune.

    După o perioadă de pauză de aproximativ cinci ani, Catalyst România, printre primele fonduri de investiţii în start-up-uri tech şi de media de pe plan local, a revenit în forţă cu un buget ţintă de investiţii de 50 milioane de euro pentru finanţarea companiilor care deja au tracţiune pe piaţă – au clienţi şi generează deja venituri. Susţinut de către fondul regional 3TS Capital Partners, Catalyst România a investit în perioada 2013-2016 peste 10 milioane de euro în zece start-up-uri româneşti de tehnologie, printre cele mai cunoscute numărându-se SmartDreamers, SmartBill, Vola.ro. Elefant.ro sau Vector Watch.

    Până în prezent, Catalyst România a strâns 30 de milioane de euro de la investitori privaţi şi de la Fondul European de Investiţii (FEI) pentru noul fond dedicat finanţării companiilor din tehnologie, media şi telecom şi continuă discuţiile pentru a ajunge la suma totală de 50  de milioane de euro. „Deja suntem acum la al doilea closing şi discutăm cu încă şi mai mulţi asemenea investitori, evident şi cu investitori instituţionali. În primul closing deja avem ca şi investitor important EIF – Fondul European de Investiţii, care a făcut un angajament de 15 milioane de euro în fondul nostru, şi, în acelaşi timp, în această perioadă, până la closingul final, discutăm în România cu bănci, asset managers şi fonduri de pensii, care cu toţii ar fi interesaţi să investească în măsura în care găsim posibilitatea să acomodăm condiţiile pe care le au ei şi care uneori sunt mai restrictive în ceea ce priveşte investiţiile, mai ales fondurile de pensii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Marius Ghenea, Managing Partner pentru Fondul Catalyst România II.

    În fond au mai pus bani şi antreprenori locali – cum ar fi fondatorii companiei Fan Courier, dar şi Radu Georgescu de la Gecad sau Radu Hasan, fondatorul SmartBill. De notat este că Hasan a primit bani de la primul fond Catalyst pentru compania sa, vândută între timp către norvegienii de la Visma Software. „Noi suntem în această situaţie foarte frumoasă şi deocamdată unică în România pentru că suntem primul administrator de fonduri care a ajuns la a doua generaţie de fond – am avut Catalyst România I şi acum am lansat în luna decembrie Catalyst România cu fond II. Vom capitaliza toată experienţa pe care o avem din primul fond”, a punctat cunoscutul antreprenor local. „Investitori în fondul nou sunt, aşa cum era probabil de aşteptat, antreprenori români care au deja succes – fie au făcut exituri şi au sume de bani disponibile, fie au dezvoltat companii mari care din câştigurile, profiturile anuale care pot fi repartizate în dividende pot să coinvestească alături de noi, şi atunci au venit ca investitori în al doilea fond. Un exemplu interesant şi un trio extraordinar este cel al fondatorilor de la Fan Courier, toţi cei trei din Fan – Felix, Adrian şi Neculai“, a completat el. În cadrul primului fond, Catalyst România a investit peste 10 milioane de euro în start-up-uri de tehnologie de pe plan local care activează în zona de comerţ electronic, soluţii cloud de tipul software as a service (SaaS), agenţii de turism online şi hardware (dispozitive wearable – ceasuri inteligente). Printre start-up-urile susţinute de Catalyst în prima fază s-au numărat SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, Avocat.net, 123contactform, SmartBill (vândut către Visma Software), Marketizator (actualul Omniconvert) şi Vector Watch (vândut către Fitbit, achiziţionat ulterior de Google). Toate investiţiile realizate au fost de tipul cash-in – majorare de capital, perioada de investiţii tipică fiind cuprinsă între 3 şi 5 ani.

    Cu noul fond, Catalyst are în plan să investească în 15 – 16 companii, care de data aceasta nu vor fi doar din România, ci şi din alte ţări din regiune. „Investiţiile în companii vor fi ceva mai mari şi numărul de companii va fi ceva mai mare, ceea ce asigură o diversificare mai bună. Geografic vorbind, tot România va fi centrul nostru de interes, dar avem posibilitatea să investim şi în ţările din regiune – Ungaria, Serbia, Moldova, Ucraina, poate şi în alte ţări din Balcanii de Vest. În ceea ce ne priveşte, ne axăm pe piaţa din România unde vedem suficiente oportunităţi“.

    În general, investiţiile realizate de Catalyst România au o valoare cuprinsă între 1-3 milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării şi a creşterii în etapa de early-stage, însă echipa ia în considerare şi investiţii mai mari prin crearea de parteneriate cu alţi coinvestitori, fie business angels sau alte fonduri de venture capital şi private equity.

    Deşi Catalyst România s-a numărat printre pionierii de pe plan local în ceea ce priveşte fondurile de investiţii dedicate start-up-urilor de tehnologie, fiind o bună perioadă singurul astfel de fond, în ultimii 2-3 ani efervescenţa în această zonă a crescut semnificativ pe piaţa românească. Astfel, în ultimii ani în România au apărut o serie de fonduri de investiţii printre care se numără Early Game Ventures, GapMinder, ROCA X, Simple Capital sau Smart Impact Capital. Acestea au făcut numeroase investiţii în start-up-uri româneşti de tehnologie, până acum axându-se mai mult pe faza de seed, tichetele medii fiind de câteva sute de mii de euro.

    Cum arată însă compania ideală pentru a lua bani de la noul fond? Trebuie să aibă venituri de nişte ani şi să crească rapid, a explicat Marius Ghenea. „Ca stadiu de business ne uităm la companii care au deja venituri în gama o jumătate de milion de euro şi care au 2-3 ani de istorie, de activitate operaţională. Este ceva foarte important pentru că uneori se percepe greşit acest nivel de investiţii – noi nu investim niciodată în companii care nu au deja tracţiune pe venituri şi pe clienţi, deci niciodată în companii care sunt înainte de faza de generare de venituri sau în faza de prototip. Investim numai în companii care sunt deja pe piaţă şi care au deja nişte rezultate pe piaţă şi în acelaşi companii tinere, nu neapărat cu ani foarte mulţi de existenţă, companii care fie au un ritm de creştere foarte mare fie posibilitatea de a genera un asemenea ritm de creştere dacă primesc infuzii de capital, iar ritmul de creştere necesar este undeva la minim 40-50% pe an, la care ni se pare interesant să investim într-o asemenea companie. Evident ne interesează echipe excelente, în primul rând ne uităm la oameni şi la echipe aşa cum eu întotdeauna am făcut ca investitor şi ca business angel şi de asemenea ca antreprenor.“

    Marius Ghenea este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, numărându-se şi printre pionerii celor care au început apoi să investească în companii din România în urma succesului avut cu propriile businessuri. Primul proiect care l-a adus în prim-plan pe Marius Ghenea a fost Flamingo Computers, iar mai apoi, acesta a fost urmat de  PC Garage.



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Firmele lui Marius Ghenea au vândut online de 25 mil. euro

    “În cazul nostru, cifre de vânzări online au fost realizate în 2013 atât prin PC Garage SRL, cât şi prin FIT Distribution SRL, aşa că totalul vânzărilor noastre online este mai mare decât cifra separată a PC Garage”, a declarat omul de afaceri.

    PC Garage este firma care operează magazinele online IT&C ale grupului, cum sunt pcgarage.ro sau pcfun.ro, în timp ce obiectul principal de activitate al Fit Distribution este distribuţia de echipamente IT&C.

    Luând în calcul datele de la Fi­nanţe, PC Garage este pe locul al treilea pe piaţă, cu afaceri de 20,4 mil. euro, după Cel.ro – 24,6 mil. euro şi eMag – 188,1 mil. euro. Adăugând şi vânzările online realizate de Fit Distribution, businessul de retail online al grupului intră în competiţia pentru locul al doilea, afirmă Marius Ghenea.

     

  • Marius Ghenea, fost profesor de engleză şi ghid turistic, a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români

    Grupul de magazine FIT (PC Garage, Garage Mall, PC Fun, ElectroFun), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală IT&C, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro, în creştere cu peste 28% faţă de anul anterior, iar compania ţinteşte în 2012 o creştere de 20% pentru principalele direcţii de business.

    Ghenea a fost mai întâi profesor de engleză la un liceu din Craiova, apoi ghid turistic, iar după ce s-a mutat la Bucureşti a lucrat ca inginer la Renel. Din 1994 a pus bazele Flamingo Computers, alături de Dragoş Cincă şi Varol Islam, pe care o conduce timp de opt ani, până în 2002, când deschide FIT Distribution.

    Recent, Ghenea a fost selectat membru al consiliului de administraţie al TAROM, în primul board privat care administrează o companie de stat.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Participă la concursul BUSINESS Magazin şi poţi câştiga “Antreprenoriat”, cartea lui Marius Ghenea (3)

    Etapa a III-a – Gavrilas Asinefta este fericitul/a câştigător/are a best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Cât a investit compania Renault în Centrul tehnic de testări de la Titu?- este “166 de milioane de euro.”



    Etapa a II-a – Ionela Cristea este fericita câştigătoare a best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Care sunt acţiunile recomandate pentru cei dispuşi să-şi asume mai multe riscuri la bursă în 2012? ?- este “acţiunile producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş (AZO) sau titlurile producătorului de ţevi din PVC Teraplast (TRP).”



    Etapa I – Cătălin Luncan este fericitul câştigător al best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?- este Grecia şi Portugalia.

  • Participă la concursul BUSINESS Magazin şi poţi câştiga “Antreprenoriat”, cartea lui Marius Ghenea (2)

    Etapa II

    Întrebarea zilei de astăzi este:

    Care sunt acţiunile recomandate pentru cei dispuşi să-şi asume mai multe riscuri la bursă în 2012?

    Aflaţi răspunsul în materialele BUSINESS Magazin publicate săptămâna aceasta.

    Răspunsurile pot fi trimise până joi, 12 ianuarie, pe adresa redactia@businessmagazin.ro, iar câştigătorul va fi desemnat miercuri în urma tragerii la sorţi. Nu uitaţi să ne daţi Like!



    Etapa I – Cătălin Luncan este fericitul câştigător al best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?- este Grecia şi Portugalia.

  • Participă la concursul BUSINESS Magazin şi poţi câştiga “Antreprenoriat”, cartea lui Marius Ghenea (1)

    Etapa I

    Întrebarea zilei de astăzi este:

    Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?

    Aflaţi răspunsul în materialele BUSINESS Magazin publicate săptămâna aceasta.

    Răspunsurile pot fi trimise până marţi, 10 ianuarie, pe adresa redactia@businessmagazin.ro, iar câştigătorul va fi desemnat miercuri în urma tragerii la sorţi. Nu uitaţi să ne daţi Like!

    UPDATE:

    Cătălin Luncan este fericitul câştigător al best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?- este Grecia şi Portugalia.

  • EXCLUSIV BM – Piata de comert online va ajunge la 1 mld. euro in trei ani – VIDEO

    Principalele motoare de crestere vor fi site-urile de cupoane de
    reduceri.

    Potrivit Studiului de Comert Electronic din 2010 realizat de mai
    multi consultanti din e-commerce si prezentat in cadrul
    evenimentului “Comertul online, castigator in criza”, realizat de
    revista BUSINESS Magazin in parteneriat cu Raiffeisen Bank, Visa,
    Netopia System si Gecad Epayment, valoarea medie a unei cumparaturi
    facute online in Romania a crescut fata de anul 2008.

    O comanda medie in segmentul de imbracaminte/incaltaminte a
    crescut de la 177 de lei, cat a fost in 2008 la 232 de lei in 2010,
    la fel si in segmentul de produse cosmetice/farmaceutice, care a
    crescut de la 117 lei in 2008 la 149 lei in 2010, precum si in
    segmentul articole pentru copii: de la 56 lei in 2008 la 87 lei in
    2010. Desi valoarea tranzactiilor, in general, a fost in crestere
    in ultimii ani, segmentul IT a scazut cu aproape 50%, de la 1.214
    de lei in anul 2008, la 651 de lei in 2010.

    Piata online de comert in segmentul electronice, electrice si IT
    este de aproximativ 250 de milioane de euro, dar daca luam in
    calcul si serviciile si toate segmentele pietei de comert, valoarea
    totala ajunge aproape de un miliard de euro.

  • Cand managerii romani se apuca de scris carti

    La inceputul saptamanii trecute, Marius Ghenea si-a facut oficial intrarea in lumea autorilor de carti. Antreprenorul in serie si investitorul in afaceri aflate la inceput este la prima astfel de experienta. “Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri”, cum se numeste cartea sa, a vazut in cele din urma lumina tiparului si va fi de acum gasita atat in librarii, cat si pe internet, domeniu in care sunt derulate astazi cele mai multe dintre afacerile lui Ghenea.

    In esenta, volumul este dedicat antreprenorilor si se vrea a fi o lectura educativa. “Fiecare capitol poate oferi informatii utile oricarui antreprenor sau tanar care se gandeste sa porneasca pe acest drum, pentru ca parcurge tot demersul antreprenorial de la A la Z”, sustine omul de afaceri. Structura cartii porneste cu o introducere de istorie antreprenoriala, primul capitol se ocupa cu drumul de la idee la oportunitate de afaceri reala si apoi de structurarea planului de afaceri, urmatorul capitol discuta diversele surse de finantare si apoi este pus in discutie managementul cresterii si finalul afacerii prin exit sau strategii de succesiune. Iar in ultima parte sunt cateva capitole dedicate miturilor si stereotipurilor despre antreprenori, dar si celor mai mari greseli pe care le pot face acestia.

    Managerii romani si cartile lor (GALERIE FOTO)

    Pentru Ghenea, sa scrie o carte a fost o experienta destul de dificila, pentru ca a facut-o in putinul timp liber ramas dupa munca. “Mi s-a intamplat de multe ori sa stau cu ‘foaia alba’ in fata, adica ecranul alb al calculatorului si sa nu gasesc cuvintele cele mai potrivite sau sa scriu ceva si apoi sa sterg totul si s-o iau de la capat”, povesteste el, sugerandu-le oamenilor de afaceri care se gandesc sa scrie o carte ca ar trebui in primul rand sa se asigure ca au suficient timp la dispozitie.

    Ghenea a inceput de fapt cartea in urma cu doi ani, in aceeasi perioada cand a debutat ca profesor de antreprenoriat la programul Executive MBA al CEU Business School. A trebuit sa alcatuiasca o programa pentru curs care sa nu tina cont doar de considerentele teoretice, ci si de realitatile antreprenoriale din Romania. “Asa mi-a venit pentru prima data ideea sa scriu o carte, drept suport de curs”, povesteste el.

    A avut insa o experienta vasta pe care si-a putut baza volumul. A inceput el insusi ca antreprenor in 1994, cand infiinta compania de retail de computere si IT Flamingo impreuna cu doi colegi de facultate. A condus afacerea timp de opt ani, a vandut participatia si a preluat conducerea lantului de retail de electronice si electrocasnice Flanco, pozitie ocupata timp de trei ani, dupa care se implica in propriile afaceri din domeniul online. Prin compania Fit Distribution, Ghenea a pornit magazinul online de electronice si IT PCFun.ro si promoveaza investitii in proiecte de tip business angel, implicandu-se si in varii cursuri de antreprenoriat. “Am constatat ca, mai ales in Romania, este o nevoie extraordinara de educatie antreprenoriala, iar o carte scrisa de un antreprenor roman in serie si profesor de antreprenoriat, ca un manual de instructiuni, poate fi un element in cresterea acestei educatii”, sustine Ghenea.

    Tot experienta antreprenoriala a motivat-o si pe Mihaela Nicola sa se apuce de scris. Este doamna “pe tocuri” sau doamna “cu manusi”, care stie tot ce misca in lumea publicitatii. Intr-o descriere mai explicita, Mihaela Nicola, seful The Group, este una dintre cele mai puternice prezente din industria comunicarii din Romania. De la carma companiei pe care a fondat-o impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, Nicola a ajuns sa cunoasca lumea publicitatii ca pe propriul buzunar. Din acest motiv a si predat pentru o perioada la Facultatea de Comunicare, profesoratul fiind, de altfel, o etapa la care ajung multi dintre profesionistii cu experienta si cu rabdarea necesara de a le preda tinerilor. Se intampla cu mai bine de zece ani in urma, cand piata de publicitate inca nu era atat de bine segmentata, iar specialistii si mai ales teoreticienii invatau si ei, tot din mers, care sunt secretele si specificitatile industriei.