BusinessMagazin

Tag: Marcel Boloş

  • Boloş: Nu sunt de acord ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi beneficii suplimentare

    Nu sunt de acord ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi beneficii suplimentare, la care omul de rând nu ajunge nici să spere, a transmis ministrul Finanţelor Marcel Boloş, aflat vineri în vizită la două trezorerii din Capitală.

    Marcel Boloş spune, într-o postare pe Facebook, că a ajuns vineri la două trezorerii din Bucureşti.

    „În câteva minute holul s-a umplut de oameni, cu care am reuşit să stau de vorbă. Am putut să mă aflu în mijlocul lor şi să văd cum lucrează, să înţeleg provocările cu care se confruntă şi să împărtăşim câteva zâmbete pe parcurs”, scrie ministrul.

    Acesta i-a asigurat că toţi îşi primesc salariile şi că niciunul nu va trebui să dea examen pentru a-şi păstra postul.

    „Două aspecte au fost de mare interes şi am vrut să fie clare:
    1. Toţi îşi primesc salariile şi nu vor fi probleme cu plăţile.
    2. Niciun angajat nu va fi în situaţia să dea examen pentru a-şi păstra postul.
    Un lucru cu care le-am spus însă că nu sunt de acord şi pe care îl voi susţine în continuare este ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi diferite beneficii suplimentare, la care omul de rând nu ajunge nici să spere”, susţine Boloş.

    El este convins însă că este necesară reducerea de cheltuieli.

    „Ei, fiind inima financiară a ţării, ştiu mai bine decât orice altă instituţie cât de necesară este reforma aparatului central, reducerea de cheltuieli şi încadrarea în deficitul bugetar asumat”, a mai spus ministrul Finanţelor.

    Angajaţii de la direcţiile financiare din mai multe judeţe din ţară protestează, vineri, nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare.

  • Boloş, despre ieftinirea alimentelor: Să fim atenţi ca această ieftinire să apară pe tot lanţul

    „Legat de ieftinirea preţului la produsele alimentare care sunt luate în discuţie şi urmează a fi dezbătute la nivelul Guvernului, contextul actual este acela în care populaţia aşteaptă aceste măsuri din partea Guvernului şi a coaliţiei de guvernare. Am asistat la o creştere a preţurilor la produsele alimentare şi, în general, a preţurilor în perioada de criză. Ele au crescut atât pe componenta de utilităţi publice, dar şi în zona aceasta de produse alimentare. După cum ştim, proiectul care este acum în dezbatere publică, legat de ieftinirea la produsele alimentare a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii şi a fost explicat în cadrul coaliţiei de guvernare. El are ca şi obiectiv final ieftinirea preţului la produsele alimentare prin această plafonare a marjelor de adaos comercial, la nivel de procesator cu 20%, la nivel de distibuitor cu 5% şi la nivel de vânzător final cu 20%”, a declarat joi Marcel Boloş.

    Conform acestuia, proiectul este aşteptat de către toţi românii şi urmează să fie implementat pe o perioadă de 3 luni.

    „Sunt aşteptate ieftiniri considerabile ale preţurilor la aceste produse alimentare. Desigur, aici trebuie să fim atenţi ca această ieftinire să apară pe tot lanţul, de la procesator până la vânzătorul final şi distribuitor, pentru a putea fi implementat aşa cum a fost discutat şi susţinut de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi lista pe care deja o avem anexată la proiectul de ordonanţă aflat în dezbatere publică cuprinde o serie de produse alimentare de bază pe care le folosesc toţi românii”, a mai spus ministrul.

    El a spus că după perioada de trei luni va fi făcută o analiză.

    „Sigur, perioada de implementare, aşa cum am precizat, este de trei luni de zile, după aceea se va face o analiză a impactului pe care aceste măsuri le-au avut în ceea ce priveşte preţul la produsele alimentare şi apoi se vor lua deciziile următoare în ceea ce priveşte consecinţele pe care le-a produs măsurile luate la nivel de procesator, distribuitor şi vânzător final de produse alimentare.
    Acesta este subiectul discutat la nivelul Partidului Naţional Liberal. (…) Acuma este de văzut dacă după cele trei luni de zile, dacă preţurile s-au ieftinit, dacă preţurile au rămas tot la fel. O măsură care în alte state ale Uniunii Europene au produs şi au avut efecte pe anumite categorii de riscuri. Este prematur să discutăm continuarea. Eu spun că trebuie să vedem modul în care va produce efecte şi în funcţie de asta să luăm pe mai departe măsurile corespunzătoare continuării”, a adăugat ministrul Finanţelor.

  • Boloş anunţă modificările care îi privesc pe beneficiarii cardului de energie

    Potrivit ministrului Boloş, sunt peste 550.000 de beneficiari ai cardului de energie care nu au nomenclator stradal. Este vorba despre situaţii întâlnite în mediul rural, în care locuitorii apar la aceeaşi adresă. Ca urmare, beneficiarii vor fi stabiliţi printr-un sistem de declaraţii pe propria răspundere şi cu ajutorul informaţiilor culese pe teren de angajaţii Poştei Române.

    „De luni, 16 ianuarie, până pe 1 februarie, vor fi distribuite aceste declaraţii în localităţile rurale… Astfel reuşim să clarificăm calitatea de beneficiar al cardului de energie”, a spus Marcel Boloş.

    În cazul beneficiarilor care au colocatari, aceştia se vor adresa Primăriei din raza de domiciliu pentru întocmirea unei anchete sociale.

    „Dacă are colocatari, fie îi radiază din evidenţe, fie se adresează Primăriei”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene modalitatea în care va fi stabilită situaţia localtivă.

    În ceea ce priveşte lemnele de foc cumpărate pentru sezonul de frig, a fost stabilit un sistem de decontare.

    „Dacă au documente justificative, respectiv factură şi documentul de plată, intră în sistemul de decontare şi pot ridica în numerar de la poştaş sau de la oficiile poştale sumele pe care le-au cheltuit. Un mecanism în favoarea beneficiarilor care permite decontarea sumelor achitate în numerar”, a precizat ministrul Boloş.

    Toate modificările au fost făcute prin decizii ale Guvernului în urma şedinţei de miercuri.

  • Al doilea oraş din România care ajunge la 1 milion de locuitori. ”Nu vom mai avea totul concentrat în Bucureşti”

    Construcţia metroului din Cluj va transforma radical centrul regional şi va permite creşterea de aproape trei ori a populaţiei oraşului în condiţiile în care oamenii se vor deplasa mai uşor şi mai rapid dintr-un capăt în celălălt.

    „PNRR include şi investiţii în metrou, o componentă importantă pentru cel din Bucureşti dar şi pentru Cluj. Clujul va fi primul oraş din România care are sarcina dificilă de a implementa proiectul de metrou, care va face din Cluj o localitate cu un potenţial de peste 1 milion de locuitori, astfel încât să nu mai avem totul concentrat la Bucureşti“, a spus Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul evenimentului Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, eveniment realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

    Zona metropolitană a Clujului are circa 410.000 de lo­cuitori, însă din cauza reliefului oraşul are o zonă li­mi­tată unde se poate extinde, iar creşterea populaţiei pune o presiune tot mai mare pe transportul în comun şi pe infrastructura rutieră. Concordia a lansat studiul Viito­rul Transportului, realizat de la Deloitte, ce repre­zintă prima foaie de parcurs pentru atingerea obiecti­velor pentru a respecta cerinţele planului Fit for 55 şi reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

    Primăria Cluj a decis suspendarea temporară a proiectului metroului pentru a actualiza indicatorii licitaţiei, în condiţiile în care costurile materialelor de construcţii au crescut foarte mult în 2022 din cauza inflaţiei şi conflictului din Ucraina.

  • Boloş, despre prima cerere de plată din PNRR: Nu am emoţii. România şi-a îndeplinit obligaţiile

    Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş a declarat că nu are „niciun fel de emoţie” legată de aprobarea primei cereri de plată din PNRR depuse de România.

    „Împreună cu CE am avut discuţiile pentru închiderea jaloanelor şi documentele pe care le-a solicitat Comisia pentru ca aceste jaloane să fie închise. Autoritatea de Audit a făcut acele recomandări suplimentare faţă de CE şi, aşa cum am precizat, dacă CE va considera că mai sunt necesare informaţii şi alte documente, acest drept îl au până la momentul în care se va face plata către România a sumei pe care am solicitat-o”, a declarat Marcel Boloş.

    Conform acestuia, cererea de plată a fost depusă în 31 mai, iar CE poate cere informaţii şi documente suplimentare timp de 60 de zile.

    Marcel Boloş a precizat că este vorba de o sumă de 3 miliarde de euro, din care se deduce prefinanţarea.

    Ministrul a fost întrebat dacă are emoţii în ceea ce priveşte aprobarea plăţii.

    „Nu am niciun fel de emoţie, devreme ce am convenit cu CE o modalitate de stingere a jaloanelor, sigur că lucrurile pot să fie îmbunătăţite şi informaţiile, documentele suplimentare pot fi solicitate. Nu am niciun fel de emoţie, România şi-a îndeplnit obligaţiile la termen”, a adăugat Boloş.

  • Boloş, despre angajările la MIPE: Buget de 3 ori mai mare, creştere a numărului de personal de 30%

    Marcel Boloş a spus că, potrivit structurii organizatorice aprobate de Guvern, numărul de posturi la minister va fi de 1.943.

    „Dacă în perioada de programare 2014-2020 am avut un buget de 24 de miliarde de euro pe care l-am gestionat cu 1.407 funcţionari, acum bugetul pe care îl gestionează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de 96 de miliarde de euro. Asta înseamnă de trei ori creştere a bugetului şi am propus o creştere a numărului de personal implicat în gestionarea bugetului pe care l-am menţionat, respectiv numărul de posturi în cadrul structurii organizatorice aprobate de către Guvern este de 1.943. E de fapt numărul de posturi cu care vom gestiona cele 96 de miliarde de euro. Deci un buget de trei ori mai mare şi o creştere a numărului de personal cu aproximativ 30%”, a declarat Marcel Boloş la finalul şedinţei de Guvern de luni.

    Acesta a mai spus că sistemele de management şi control sunt obligatorii.

    „Cerinţele acestea care ţin de politica de coeziune, dar şi de PNRR impun ca fiecare din bugetele menţionate să aibă la bază un sistem de management şi control, respectiv dacă fiecare program operaţional are un sistem de management şi control, la fel şi PNRR are de asemenea un sistem de management şi control specific, încât funcţiile care privesc sistemul de management şi control de la evaluare, proiecte, nereguli, verificare achiziţii publice, toate acestea trebuie să fie asigurate prin operaţionalizarea structurilor organizatorice, în caz contrar, România riscă ca plăţile sau programele operaţionale sau, de ce nu, chiar întreruperea programelor operaţionale. E dreptul Comisiei de a solicita acest lucru, în situaţia în care aceste sisteme de management şi control nu funcţionează conform cerinţelor şi standardelor UE”, a precizat ministrul.

    El a amintit că PNRR nu are cofinanţare.

    „Să nu uităm că PNRR nu are cofinanţare. Deci, asta presupune că 100% din cheltuieli se decontează de la CE, spre deosebire de politica de coeziune, unde 15% trebuie să pui cofinanţare. Ori, din acest punct de vedere statul român cheltuie cu aceste structuri organizatorice pe care le are în cadrul PNRR o sumă nesemnificativ de mică raportat la 29 de miliarde de euro, mi se pare că este un efort foarte mic în raport de avantajele foarte mari pe care le avem”, a adăugat Marcel Boloş.

  • Marcel Boloş, despre renegocierea PNRR: din toamnă se va pune problema

    „Probabil că undeva din toamnă se va pune problema acestei renegocieri, este un proces de durată… Nu se poate merge doar cu o singură măsură va trebui sa avem un pachet integrat, să avem motivele pentru care susţinem renegocierea”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

    Ministrul Boloş a oferit drept exemple pentru justificarea renegocierii creşterea preţurilor la materialele de construcţii şi inflaţia care afectează veniturile pensionarilor.

    „Eu am prezentat comisiei faptul că avem o rată a inflaţiei care este pe trend crescător şi nu este vina României”, a explicat Boloş.

    Prin PNRR, România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro.

  • Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş: Studenţii pot primi granturi de până la 100.000 de euro pentru a îşi deschide afaceri

    Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, a anunţat că studenţii care vor să îşi deschidă o afacere pot primi granturi cu o valoare între 40.000 şi 100.000 de euro, din fonduri europene.

    ”Sper ca la sfârşitul acestui apel de proiecte să prindă viaţă peste 900 de startup-uri şi 5.000 de locuri de muncă. Putem să avem o posibilă contractare de până la 150 mil. euro, în funcţie de succesul pe care îl va avea această măsură. Apelul de proiecte presupune ca pentru acele afaceri pe care le vom selecta să putem acorda granturi între 40.000 şi 100.000 de euro”, a declarat ministrul Fondurilor Europene în cadrul unei conferinţe.

    Proiectul Innotech-Student prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din numeroase domenii care sunt inovatoare şi aduc o valoare adăugată reală. Apelul de proiecte va fi lansat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman şi va avea o alocare de 20 milioane euro.

    Banii vor fi acordaţi în două tranşe – 75% la înfiinţarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul iniţial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanţate şi salariile angajaţilor firmelor înfiinţate.

    Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporţional cu numărul de locuri de muncă create.