BusinessMagazin

Tag: Marcel Boloş

  • Boloş:Prima prioritate la rectificare, asigurarea fondurilor pentru creşterile salariale la bugetari

    Ministrul a spus că, după rectificare, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt de 743 miliarde lei.

    „Rectificarea buigetară pe partea de venituri a avut în vedere două influenţe importante, prima determinată de mai buna colectare a veniturilor la bugetul de stat cu suma de 10,4 miliarde lei, şi cea de-a doua, care rezultă din aprobarea Ordonanţei 107, privind amnistia fiscală, unde influenţele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei”, a spus Marcel Boloş.

    El a spus că aceste componente de venit împreună cu revizuirea ţintei de deficit bugetar de la 5 la 6,94% au permis alocări de fonduri necesare pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public.

    „Toate aceste influenţe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde de lei. Acesta a fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creşterile salariale aprobate de Guvern în primăvara acestui an ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public”, a explicat ministrul Finaţelor.

    Conform acestuia, a doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea a fost asigurarea fondurilor pentru domeniul sănătate, în special pentru CNAS, pentru funcţionarea spitalelor, majorările salariale din domeniu, dar şi pentru funcţionarea cabinetelor individuale.

    „Suma necasară suplimentar a fost de 11,3 miliarde lei, care a fost aprobată în cursul şedinţei de Guvern de astăzi”, a spus Boloş.

    Alte priorităţi ale Guvernului au fost asigurarea fondurilor necesare continuării investiţiilor din fonduri europene, dar şi susţinerea administraţiei publice locale.

  • Boloş, despre creşterea pragului de impozitare a pensiilor: Impactul bugetar este de 662 de milioane

    Impactul bugetar este de 662 de milioane de lei, a declarat miercuri ministrul Finanţelor Marcel Boloş, referindu-se la majorarea pragului de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei.

    „Impactul bugetar este de 662 de milioane de lei pe care îl avem din această facilitate pe care o acordăm pensionarilor şi nu periclitează sub nicio formă acest demers foarte important pentru pensionari, respectiv plata la timp a pensiilor pentru cei 3,8 milioane de pensionari”, a spus Boloş.

    „Nu avem o influenţă respectiv un impact major în anul 2024 în privinţa acestui plafon de venit pentru care este acordată scutirea”, a mai spus ministrul.

    Marcel Boloş a adăugat că ministerul a transferat 12,5 miliarde lei în conturile Casei Naţionale de Pensii şi că la 1 octombrie va fi transferată următoarea tranşă de 2,5 miliarde.

    „Nu se pune problema sub nicio formă ca în fiecare lună să nu ne onorăm această obligaţie”, a declarat Boloş.

  • Guran, vicepreşedinte PNL: Marcel Boloş se consultă doar cu premierul Ciolacu

    Virgil Guran comentează, la RFI, introducerea e-TVA, care a scos luni în stradă sute de manifestanţi în faţa Guvernului: „Cred eu că aici trebuie gândit mai bine în privinţa măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, pentru că uneori, aceste măsuri îngreunează activitatea economică şi îngreunează activitatea oamenilor de afaceri, care de fapt duc ţara înainte, prin taxe, impozite, prin dezvoltare”.

    Vicepreşedintele PNL crede că „Marcel Boloş se consultă doar cu Marcel Ciolacu şi premierul dă direcţia cu ce are de făcut şi într-adevăr, Marcel Ciolacu nu se consultă cu partidul şi de multe ori, acest lucru dăunează imaginii Partidului Naţional Liberal (…). Uneori, imaginea noastră nu este chiar bună, din cauza unor acţiuni ale ministrului Boloş”.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Boloş, noua schemă de ajutor de stat este foarte bună pentru industria farmaceutică. Mai rămâne să convingem funcţionarii din Ministerul Sanătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să nu mai urască medicamentele generice

    Pentru toti care inca nu sunt la curent cu noua schema a Ministerului Finantelor Publice privind stimularea investitiilor cu impact in economie sau pentru cei care injura Guvernul ca lasa pacientii fara medicamente mai sus este linkul noii scheme, poate decid unii sau altii sa construiasca o fabrica in Romania – asadar, in loc sa atace sau sa critice Guvernul prin campanii media foarte scumpe mai bine de aceeasi bani la care adauga ajutorul de stat din noua schema a lui Marcel Bolos se pun pe treaba si construiesc o fabrica de medicamente.

    Oricum, schema este un pas inainte fata de 807 si 959, prima data in istoria post-decembrista se garanteaza o directie strategica pentru industria farmaceutica printr-o intensitate mai mare a ajutorul de stat si prin punctarea seminificativa a activitatilor de tehnologizare si diversificare.

    Doua comentarii, cu specificitate.

    1. Era utila o valoare minima a investitiei mai mica de 50 de milioane Ron (fara TVA) – o valoare asa mare insemand de fapt o unitate noua de productie. Daca valoarea era mai mica atunci era posibila accesarea si pentru echipamente individuale – de exemplu, o masina de ambalare produse solide orale ultrarapida costa circa 15 milione Ron (fara TVA), nu va fi eligibila chiar daca veniturile rezultate s-ar incadra in restul prevederilor schemei. O linie de umplere produse injectabile costa sub 15 milioane Ron (fara TVA), din nou, aceeasi problema.

    2. Era utila o conditionare a investitiei, o intensitate mai mare data catre cei care vor investi in productia de medicamente strategice. Austria a dat bani tintit pentru antibiotice iar Franta pentru paracetamol. Astfel incat daca, sa spunem, vine un investitor pentru a fabrica sau doar impacheta imunoglobuline, chimioterapice, antidiabetice, injectabile de urgenta, etc., adica medicamente deficitare, intensitatea schemei de ajutor sa fie mai mare decat 40%. A mai dat Romania ajutor de stat pentru fabricarea unor produse pentru care deja exista capacitati de productie sau pentru unitati de impachetare produse orale care nu aduc valoare adaugata in sistemul sanitar. Conditionarea este un fel de “cine da banii de petrecere pune muzica”.

    Era utila si o schema de off-set intre investitiile industriale si taxa clawback, nici acum nu este tarziu pentru o astfel de abordare.

    Productia industriala din Romania si din Uniunea Europeana au picat in ultimii ani din cauza competitiei producatorilor asiatici si americani iar in urmatorii ani se va adauga complexitate din cauza perturbarilor lanturilor de aprovizionare. Toate tarile se vor bate pentru atragerea de investitii industriale in mancare, medicamente, energie si aparare, va conta cine muta foarte rapid.

    Noua schema, daca ar include cele doua observatii de mai sus ar fi aproape perfecta, dar chiar si asa sper ca cele mai importante companii locale si internationale sa aplice proiecte si banii sa se consume doar pentru fabricarea medicamentelor. Sigur, avem un deficit in formarea de specialisti in industria farmaceutica dar consortiile de invatamant dual vor intelege oportunitatea schemei tintite de ajutor si se vor pune pe treaba.

    Acum, cum spuneam in titlu, a mai ramas sa convingem Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sa inceteze sa urasca medicamentele generice, adica exact cele care ar putea fi fabricate in Romania. Nu este o observatie tip cultul personalitatii, insa, si am mai spus-o si anul trecut, daca nu erau Nicolae Ciuca, Marcel Ciolacu si Alexandru Rafila nimeni nu aducea niciodata atentia asupra acestui sector economic si probabil schema despre care vorbim aici nu ar fi existat nici acum. Teama mea cea mai mare este ca dupa ce Alexandru Rafila va pleca din pozitia pe care o detine functionarii de la Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate vor incepe din nou sa-si bata joc de producatorii industriali de medicamente din Romania si de medicamentele generice la modul general, asa cum au facut-o cu maxima eficienta pana in urma cu doi ani.

  • Boloş: Decizia Fitch reconfirmă faptul că Guvernul României a adoptat măsurile corecte şi necesare

    „Decizia agenţiei de rating Fitch reconfirmă faptul că Guvernul României a adoptat măsurile corecte şi necesare pentru a combate efectele socio-economice ale crizelor multiple din ultimii ani, dar şi pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice”, susţine ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

    Acesta adaugă că Ministerul Finanţelor va susţine în continuare implementarea unor măsuri care să asigure parcurgerea unui proces de consolidare fiscal-bugetară pe termen mediu, precum şi a celor care să garanteze creşterea economică sustenabilă a României.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Finaţelor, în evaluare agenţiei de rating este menţionată atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în perioada recentă, cât şi stabilitatea politică de care s-a bucurat ţara noastră începând cu finalul anului 2021. Totodată, agenţia subliniază nivelul datoriei publice inferior ţărilor din aceeaşi categorie de rating, sectorul bancar bine capitalizat, precum şi trendul descendent al inflaţiei din ţara noastră.

    În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 3% în anii 2024 şi 2025, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

    Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de fluxurile de capital ale Uniunii Europene care susţin convergenţa reală, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating (“BBB”).

    „Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar care ar susţine şi o scădere fermă a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut pe termen mediu, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă. Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt neconsolidarea fiscală pe termen mediu, ceea ce ar duce la o creştere semnificativă a raportului datorie publică/PIB şi materializarea unor efecte negative asupra credibilităţii politicilor publice, stabilităţii macroeconomice şi lichidităţii externe, care ar rezulta din deficitele gemene (fiscal şi de cont curent) excesiv de mari”, arată Ministerul Finanţelor într-un comunicat.

  • Citatul săptămânii. Marcel Boloş, ministrul finanţelor: În 2024 nu este în discuţie creşterea de impozite şi taxe. Anul 2024 este cu zero impozite şi taxe, să fie clar.

    În 2024 nu este în discuţie creşterea de impozite şi taxe. Anul 2024 este cu zero impozite şi taxe, să fie clar. E respectul minim, decenţa minimă pentru mediul de afaceri şi nici nu ar fi corect şi cinstit. (…) Nu cred că este o noutate pentru nimeni jalonul 207 (din PNRR – n. red.), care spune în mod clar  că trebuie să implementăm o reformă a sistemului de impozite şi taxe, dar s-a spus de fiecare dată exact acelaşi lucru: este în discuţie începând cu anul 2025.

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, în cadrul primelor declaraţii de presă din 2024


     

     

  • Boloş, despre e-Factura: Au fost preluate în sistem 2.775.421 de facturi

    Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a anunţat că până luni au fost preluate în sistemul e-Factura peste 2,7 milioane de facturi.

    „Până în momentul de faţă au fost preluate în sistem 2.775.421 de facturi, cu o valoare de 16 miliarde de lei. Maximul l-am atins în ziua de vineri: 675.000 de facturi”, a spus ministrul Finanţelor.

    Acesta speră ca în cursul acestei săptămâni să se ajungă la un million de facturi preluate pe zi.

    Marcel Boloş susţine că în prezent funcţionează, în paralel, cele două sisteme de raportare a facturilor, dar că după 1 iulie raportarea în sistemul e-Factura devine obligatorie.

    După această dată, neraportarea în modulul e-Factura constituie contravenţie. „Pentru microîntreprinderi avem faptă contravenţională sancţionată între1.000 de lei până la 2.500 de lei, la întreprinderile mijlocii amenda este între 2.500 – 5.000 de lei şi la întreprinderile mari 5.000 de lei până la 10.000 de lei”, a spus ministrul Finanţelor.

  • Boloş: După Bobotează voi cere revocarea din funcţie a câtorva conducători de instituţii

    După Bobotează voi cere revocarea din funcţie a câtorva conducători din cadrul instituţiilor importante, a spus sâmbătă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, care a făcut referire la AVR şi ANAF.

    „Săptămâna viitoare, după Bobotează voi ieşi public şi voi cere domnului prim-ministru revocarea din funcţie a câtorva conducători din cadrul instituţiilor cele mai importante pentru România şi aici mă refer la Autoritatea Vamală Română, tot cu subiect şi predicat spun acest lucru, şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”, a spus Marcel Boloş.

    Acesta a spus că acestea sunt „instituţii prea importante pentru statul român, de care depinde funcţionarea statului român, şi de aceea nu sunt tolerant cu lipsa de performanţă, implicare şi dezordinea”.

    „Competenţa mea este de a propune revocarea, a domnului prim-ministru este de a emite decizii”, a adăugat Boloş.

  • Boloş: Deficitul bugetar este de 42,53 miliarde de lei. Creează îngrijorări la nivelul CE

    „La sfârşitul acestui an, ţinta de deficit bugetar asumată de către România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam un deficit bugetar de 2,33% din PIB, pentru ca mai apoi în iunie am avut 2,34%, în iulie 2,44% şi în curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august. Deficitul pe care-l avem înregistrat este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde lei, ceea ce creează pe bună dreptate la nivelul CE îngrijorări din perspectiva evoluţiei deficitului bugetar şi a felului în care România va reuşi să îşi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat în relaţia cu CE”, a spus Marcel Boloş, răspunzând la o întrebare care se referea la motivele pentru care România trebuie să adopte măsurile fiscale.

    Conform acestuia, Comisia a solicitat la mijlocului anului în mod expres României „să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului şi pentru a reintra cu evoluţia în limitele asumate”.

    El a explicat că la nivelul CE sunt două regulamente în vigoare, unul pe politica de coeziune, unde la articolul 8 se menţionează foarte clar că atunci când un stat membru este în procedura de deficit bugetar excesiv, CE îşi rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene, iar cel de-al doilea regulament, specific PNRR, la articolul 10 spune că se suspendă şi desigur CE chiar poate să taie parţial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar.

    „În plus faţă de asta, procedura noastră de defecit bugetar excesiv era una oarecum corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar. (…) În caz contrar, înseamnă suspendarea fondurilor europene şi aici este şi un risc colateral, care este generat de finanţatorii instituţionali, care în astfel de momente îşi cresc costurile finanţărilor”, a adăugat Boloş.

    Întrebat câţi bani riscă România, el a spus: „Avem 46 de miliarde de euro în politica de coeziune şi mai avem 29,3 miliarde euro în OPNRR, deci discutăm de viitorul României. 75 de miliarde de euro, pe care nu ne permitem să îi avem suspendaţi. Este un moment în care toţi factorii decizionali şi toată scena politică trebuie să aibă înţelepciunea necesară ca să ieşim din acest impas care este cu un impact major asupra modernizării României”.

  • Boloş: Nu sunt de acord ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi beneficii suplimentare

    Nu sunt de acord ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi beneficii suplimentare, la care omul de rând nu ajunge nici să spere, a transmis ministrul Finanţelor Marcel Boloş, aflat vineri în vizită la două trezorerii din Capitală.

    Marcel Boloş spune, într-o postare pe Facebook, că a ajuns vineri la două trezorerii din Bucureşti.

    „În câteva minute holul s-a umplut de oameni, cu care am reuşit să stau de vorbă. Am putut să mă aflu în mijlocul lor şi să văd cum lucrează, să înţeleg provocările cu care se confruntă şi să împărtăşim câteva zâmbete pe parcurs”, scrie ministrul.

    Acesta i-a asigurat că toţi îşi primesc salariile şi că niciunul nu va trebui să dea examen pentru a-şi păstra postul.

    „Două aspecte au fost de mare interes şi am vrut să fie clare:
    1. Toţi îşi primesc salariile şi nu vor fi probleme cu plăţile.
    2. Niciun angajat nu va fi în situaţia să dea examen pentru a-şi păstra postul.
    Un lucru cu care le-am spus însă că nu sunt de acord şi pe care îl voi susţine în continuare este ca angajaţii cu venituri foarte mari să primească şi diferite beneficii suplimentare, la care omul de rând nu ajunge nici să spere”, susţine Boloş.

    El este convins însă că este necesară reducerea de cheltuieli.

    „Ei, fiind inima financiară a ţării, ştiu mai bine decât orice altă instituţie cât de necesară este reforma aparatului central, reducerea de cheltuieli şi încadrarea în deficitul bugetar asumat”, a mai spus ministrul Finanţelor.

    Angajaţii de la direcţiile financiare din mai multe judeţe din ţară protestează, vineri, nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare.