“6633 Arctic Ultra” ajuns la a noua ediţie, este cel mai greu maraton de pe planetă şi a reunit la 23 de alergători din întreaga lume, unul dintre aceştia renunţând înainte de începerea cursei.
Alături de Tibi Uşeriu, reprezentând Romania, în cursă au mai fost înscrişi încă 17 concurenţi din Scoţia, Japonia, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania şi Franţa.
“6633 Arctic Ultra” ajuns la a noua ediţie, este cel mai greu maraton de pe planetă şi a reunit la 23 de alergători din întreaga lume, unul dintre aceştia renunţând înainte de începerea cursei.
Alături de Tibi Uşeriu, reprezentând Romania, în cursă au mai fost înscrişi încă 17 concurenţi din Scoţia, Japonia, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania şi Franţa.
„Ce am făcut din iulie 2014? Cam tot ce am făcut se înscrie sub Metropolitan Life, sigur, pe lângă un record personal la maraton, creşterea copiilor şi alte aspecte care ţin de viaţa personală, sub sigla Metropolitan Life am făcut chiar multe“, şi-a început discursul Emilia Bunea, în cadrul celei de a doua ediţii de Meet the CEO la care a participat după doi ani de mandat. CEO-ul Metropolitan Life a acumulat o experienţă de 15 ani de carieră la nivel executiv: anterior venirii în România, a lucrat timp de trei ani în cadrul sediului central al ING Group (NN ulterior) din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar apoi a fost CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent. Lucrează de aproape două decenii în asigurări, iar dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar alege fără ezitare tot acest domeniu. Nu ar schimba locurile nici cu românca ce a câştigat maratonul la Jocurile Olimpice, deşi, în timpul liber, participă şi la astfel de competiţii, stabilindu-şi propriile recorduri. „Asigurările sunt o cursă pe termen şi mai lung. Maraton mai frumos nu este. Este un domeniu în care am intrat cu entuziasm – şi m-am întors cu entuziasm pentru că evoluează încontinuu şi este caracterizat de multă inovaţie – asigurările nu sunt ce au fost acum 10 ani şi nu sunt nici ce vor fi peste un deceniu“, explică Emilia Bunea.
În urmă cu doi ani, din discursul executivului reieşea că pregăteşte o abordare optimistă a pieţei, în pofida pierderilor cu care se confrunta aceasta după criză, abordare pe care Emilia Bunea spune că a reuşit să o menţină în acest interval de timp: „Sunt în continuare entuziastă – poate mai puţin naivă decât eram în urmă cu acum doi ani, dar cred cu adevărat că ne schimbăm, văd schimbarea“, observă executivul. CEO-ul Metropolitan Life descrie efervescenţa de pe piaţă printr-o accelerare a activităţii din fiecare companie: „Cu siguranţă că aţi observat că proiectele au devenit business as usual şi că toate organizaţiile spun: „o să terminăm bucata aceasta de proiecte şi ne vom linişti, vom intra în normal“, dar nu mai există normal, normalul este format din schimbare“. Iar Metropolitan Life nu face excepţie de la această nouă regulă. Compania a înregistrat anul trecut un volum al subscrierilor de 235,2 milioane de lei, iar profitul companiei a atins valoarea de 178 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro), adică aproape 80% din primele subscrise. Rezultatul financiar al Metropolitan Life este de peste trei ori mai mare decât profitul obţinut în 2014, însă acesta este un efect al transformării companiei din România în sucursală şi al unui tranfer de portofolii, potrivit Emiliei Bunea, în condiţiile în care raportul dintre profit şi primele subscrise ajunge în medie la circa 5-7% în piaţa de asigurări de viaţă. „Profitul este clar un succes, însă valoarea de anul trecut a fost şi un rezultat al trecerii la structura de sucursală, după ce ne-am transformat în branch al MetLife Europe, context în care s-a făcut un transfer de portofoliu cu un preţ asociat – dar separând profitul regulat de cel ocazional rezultat al acestei tranzacţii, observăm că şi profitul regulat a crescut“, explică Bunea.
Principalele realizări au fost, pentru companie, din punctul de vedere al executivului, digitalizarea – prin care, de pildă, toţi clienţii îşi pot vedea contractele online sau, în cazul produselor tip unit-linked, pot să îşi achiziţioneze acţiuni online, iar agenţii îşi ofertează clienţii direct de pe tabletă; lansarea unor produse inovatoare precum asigurarea de sănătate pentru copii – Doctor Kid şi WISE Plan, un produs de asigurare cu componentă investiţională care îţi oferă bonusuri şi în cazul unor evenimente fericite; gradul de engagement al angajaţilor – un sistem intern de măsurare, ce a poziţionat compania pe primul loc în regiune din punctul de vedere al implicării angajaţilor cu Metropolitan Life.
Anul în curs se anunţă unul cu mai multe provocări pentru industria de asigurări, cea mai importantă schimbare fiind, probabil, alinierea la noile cerinţe de solvabilitate şi capital în domeniul asigurărilor, Solvency II, context în care Emilia Bunea îşi menţine aşteptările de creştere a pieţei asigurărilor de viaţă. „Vom creşte pe vânzările noi cam cu 15% anul acesta şi vom suna un milion de clienţi“ – descrie CEO-ul Metropolitan Life principalele rezultate pe care le aşteaptă în 2016. Acestea vor fi realizate prin canalul de telemarketing al companiei, dar şi prin bancassurance – compania colaborează cu 11 parteneri, atât bănci, cât şi instituţii financiare, printre care Garanti, Raiffeisen Bank, BRD ş.a. De anul acesta, Metropolitan Life a semnat un parteneriat strategic cu Banca Transilvania, prin care clienţii băncii pot beneficia de pachete de asigurare de viaţă ataşate creditelor de consum. La acestea se adaugă agenţii activi ai companiei, în număr de 500 acum şi pentru care vor continua recrutările. „Oferim o propunere interesantă pentru tinerii care pot să înceapă prin cariera de agent, care până acum nu are o imagine bună în piaţă din cauza unor istorii şi nu este văzută ca ceea ce poate fi de fapt: – consultantul financiar este un mic antreprenor – astfel că este un loc de muncă potrivit pentru tineri în special, care din în ce mai mulţi nu mai vor să fie angajaţi de corporaţie ci vor să fie independenţi.“
Poţi să alergi 42 de kilometri alături de animale sălbatice în Africa, sau să parcurgi cei 216 kilometri ai Ultramaratonului Badwater, pe o căldură infernală în Death Valley. Sau, de ce nu, poţi alege maratonul polar din Groenlanda.
Acestea sunt cele mai frumoase şi dificile maratoane din lume.
Sursa foto: Bloomberg
Celebrul maraton “6633 Ultra”, care s-a desfăşurat dincolo de Cercul Polar, a fost câştigat în acest an de un român, pentru prima dată în instoria acestui maraton, Tiberiu Uşeriu alergând 566 de kilometri, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Tiberiu Uşeriu a trecut linia de stat la ora 4.44, după ce a alergat pe gheaţă, la temperaturi care au ajuns până la minus 62 de grade, 566 de kilometri.
“Şi avem un câştigător la ediţia 2016-a a Maratonului Artic 6633 Ultra: Tiberiu Uşeriu din România a trecut linia de sosire la Tuktoyaktuk azi la ora 4.44 PM. Tibi a condus de la început până la sfârşit şi a meritat! Este, fără îndoială, un campion”, au anunţat organizatorii maratonului.
Ceilalţi doi românia, Andrei Roşu şi Vlad Tănase au încheiat concursul pe locul trei, fiind primul tandem care ajunge pe podium.
Andrei Roşu descrie pentru Digi 24 ultramaratonul Arctic ca fiind o luptă pentru supravieţuire. Citiţi aici povestea lui Andrei Roşu, cel care de la 16 până la 24 de ani a cântat într-o formaţie, iar în ultimii 15 ani a fost bancher la Unicredit.
Din 2007 şi până la ediţia din acest an din cei peste 200 de participanţi doar 19 au reuşit să treacă linia de sosirea. La ediţia 2016 au luat statul 12 concurenţi, doi au abadonat maratonul, ceilalţi reuşid să treacă linia de sosire.
Cei trei români au preluat conducerea cursei încă din prima zi de competiţie,însă înainte de ultimul checkpoint au fost depăşiţi de un alegător din Singapore.
Bistriţeanul de 41 de ani care a dus steagul României la Polul Nord s-a antrenat întreaga iarnă în Pasul Tihuţa din Munţii Călimani, a alergat la bustul gol, a dormit sub cerul liber în nopţile geroase de iarnă şi a făcut baie la copcă pe ger pentru a rezista la Polul Nord.
Maratonul a început în 11 martie şi s-a încheiat pe 19 martie.
“Şi în lac s-a dus, dimineaţa se tăvălea în zăpadă şi se antrena pentru aşa ceva, dormea afară în sac de dormit. El nu mănâncă carne de câţiva ani, numai peşte şi cereale, şi-a pregătit organismul pentru maratonul ăsta”, a declarat mama lui Tiberiu pentru Digi 24
Acum a ridicat ştacheta şi se pregăteşte pentru două noi curse „nebune, nebune, nebune“, create pentru oameni care vor să arate că imposibilul este doar un cuvânt, din ce în ce mai mic, din ce în ce mai slab.
Cei mai mulţi nici nu ştiu ce este un ultra-triatlon cunoscut şi ca Iron Man, iar dintre cei care ştiu, puţini sunt aceia care nu consideră o misiune imposibilă să înoţi 3,8 kilometri, să pedalezi 180 de kilometri şi să alergi un maraton (42,195 kilometri). După cum îi spune şi numele, trebuie să ai o rezistenţă de fier. Pentru Andrei Roşu o astfel de cursă a fost doar începutul.
Apoi, el a alergat un triplu şi un cvintuplu ultratriatlon şi se pregăteşte anul acesta pentru un deca ultra-triatlon, respectiv echivalentul a zece Iron Man-uri. „O să fac asta în toamnă, însă ţelul este setat din 2013.“
Până în toamnă însă, fostul corporatist devenit coach şi speaker motivaţional are de terminat însă o altă cursă, Ultra 6633, considerată cea mai dificilă din lume, după cum spune chiar el. Numele îi vine de la coordonatele Cercului Polar, unde se va şi desfăşura.
„În luna martie voi participa la cursa 6633 Ultra. Voi merge astfel în nordul Canadei şi va trebui să alerg 560 de kilometri într-o zonă unde temperatura coboară de regulă la -50 de grade Celsius, iar vântul suflă cu până la 100 de kilometri pe oră”
n sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii şi un alt sistem compus din senzori prin care temperatura dintr-o locuinţă se reglează automat, iar uşa se închide prin Internet, printre proiectele câştigătoare EMECS-thon.
EMECS-thon, un maraton de sisteme incorporate, a avut loc de vineri până duminică în laboratoarele Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, maratoane similare desfăşurându-se în paralel în alte cinci universităţi din Europa, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La EMECS-thonul din Timişoara au participat şapte echipe, care au avut 48 de ore pentru a implementa de la zero un proiect.
Duminică seara, juriul a desemnat echipele câştigătoare la trei categorii: “Cea mai bună idee tehnică”, “Cea mai bună idee de afacere” şi “Premiul de popularitate”.
Premiul “Cea mai bună idee tehnică” a fost adjudecat de echipa IgnisReloaded – formată din studenţii Petra Csereoka, Denisa Greconici, Emanuel Vintilă – cu proiectul “3D tracking system”, un sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii.
Premiul pentru “Cea mai bună idee de afacere” a fost câştigat de echipa xTeam – formată din studenţii Aniţei Denis, Boitor Alexandru, Marian Iacob – care a prezentat proiectul “Smart house” – un sistem compus din mai mulţi senzori care automatizează o casă şi reglează automat temperatura ambientală, diminuează luminile şi permite încuierea uşii prin Internet.
Ubisoft Romania organizează cea de-a treia ediţie The Ubisoft Game Jam, un maraton de 24h de ore de dezvoltare de jocuri. Pentru prima dată, anul acesta, participanţilor li se vor alătura şi dezvoltatorii Ubisoft, lucrând împreună la aceeaşi temă.
În weekend-ul 14-15 noiembrie, la etajul 34 al Sky Tower, dezvoltatorilor de jocuri li s-au pregătit 24h în care îşi pot pune creativitatea la încercare pentru a crea un joc. Participanţii au şansa să-i cunoască pe creatorii de jocuri Ubisoft, dar şi pe alţi profesionişti din industrie, să facă schimb de idei şi să-şi arate skill-urile şi creativitatea pentru a caştiga marele premiu: 2,000 euro. Astfel, participanţii vor trebui să creeze un nou joc, de la zero, pe o temă dată. Tema de anul acesta va fi dezvaluită în dimineaţa competiţiei şi va fi aleasă din cinci propuneri care li se vor comunica echipelor selectate în săptămâna dinainte. În acelaşi timp, echipele de dezvoltatori Ubisoft vor lucra la crearea propriilor jocuri, în aceleaşi condiţii, pe aceeaşi temă.
Participanţii trebuie să-şi aducă propriile echipamente (PC-uri / laptopuri) şi au libertatea să folosească orice limbaj de programare şi orice engine doresc.
Fie că sunt game designeri, programatori sau graficieni, pasionaţii de jocuri video se pot înscrie la Game Jam într-o echipă de maximum 5 membri sau individual, iar în funcţie de skill-urile lor vor fi repartizaţi într-o echipă. Înscrierile se fac pe platforma dedicată www.hipo.ro/gamejam până pe 8 noiembrie.
Anul acesta, “Maratonul de citit” susţine “Podul de cărţi”, un proiect ce-şi propune să strângă 500.000 de volume în limba română pentru bibliotecile din Republica Moldova, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
Astfel, persoanele care se vor înscrie la maraton vor trimite o carte peste Prut, dacă vor merge joi, de la ora 12.00, în cea mai apropiată librărie Humanitas şi vor citi un fragment dintr-o carte pe care o consideră importantă.
Programul librăriilor se adaptează nevoilor cititorilor. Astfel, persoanele înscrise la “Maratonul de citit” vor beneficia de reduceri de 20% pentru toate cărţile din librăriile Humanitas, premii
pentru cunoscătorii jocurilor “În faţa blocului” şi întâlniri cu scriitori de seamă în fiecare librărie Humanitas.
Cărţile vor fi donate de Librăriile Humanitas prin editurile partenere: Editura Humanitas, Humanitas Fiction, Polirom, Nemira, Litera, Rao, Herald, Trei, Curtea Veche Publishing şi Vremea.
Evenimentul este organizat de Librăriile Humanitas şi booktopia.ro.
Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor este iniţiată şi sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această zi s-a născut şi a murit William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov şi Maurice Druon. Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie) a ajutat la promovarea evenimentului.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului din România. Începând din 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din România şi Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de autor.
Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.
Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului a venit din familie, spune bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.
În primul semestru al anului, Raiffeisen Bank, al patrulea jucător din sistemul bancar după activele deţinute, a obţinut un profit net de 45 milioane de euro, cu 25% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii cheltuielilor cu provizioanele şi stagnării veniturilor. „Veniturile se menţin la acelaşi nivel ca anul trecut, ceea ce este în sine o performanţă în condiţiile actuale de piaţă. Avem un sistem de control al riscurilor şi al cheltuielilor care ne-a permis să fim mai eficienţi. Sunt mulţumit că baza de clienţi IMM şi cea de clienţi de top au cele mai mari creşteri“, a declarat Van Groningen.
Steven van Groningen face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.
Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:
* Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .