Tag: maraton

  • Globetrotter în business

    De aproape doi ani, Marcel Cobuz este responsabil pentru Europa în Comitetul Executiv al grupului LafargeHolcim, activ în producţia de materiale de construcţii, cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de franci elveţieni (6,4 miliarde de euro) şi aproape 20.000 de angajaţi care lucrează în peste 40 de uzine de ciment, 600 de staţii de betoane şi 300 de cariere de agregate din peste 20 de ţări europene.

    Deşi industria construcţiilor l-a „clădit”, cărămidă cu cărămidă, de-a lungul anilor, altele erau planurile expatului român.

    „Fac parte din generaţia care a atins majoratul în 1989. Am lăsat deoparte oportunitatea de a face o carieră militară şi am studiat Dreptul cu profesori care scriau noaptea cursurile pe care le predau a doua zi. Astfel, am plonjat pentru câţiva ani în dreptul afacerilor, fiscalitate şi concurenţă. Iar după o bursă în străinătate pe pieţele de capital şi la îndrumările profesorilor, a fost un pas natural să nu urmez repartiţia de procuror şi, în schimb, să dau concurs la banca naţională”, povesteşte Marcel Cobuz.

    A ajuns să fie unul dintre cei care au pus bazele Bursei de valori Bucureşti în România postcomunistă şi ale unor instituţii conexe acesteia, precum Asociaţia Brokerilor sau Depozitarul Central, care facilitează transferul instrumentelor financiare – acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc – şi al banilor între vânzător şi cumpărător.

    „Am creat apoi propria firmă, ca să accelerez proiecte de finanţare pe piaţa de capital pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar avocatul Francisc Peli a fost unul dintre colaboratorii mei cei mai reuşiţi în nişte tranzacţii de anvergură. În 2000, am ştiut că a venit momentul să mă dezvolt şi să creez un impact mai larg şi am plecat la Lafarge, în Franţa.”

    În primii doi ani petrecuţi la Lafarge a avut misiuni în 15 ţări. De la sediul din Franţa, Marcel Cobuz a plecat în Grecia, după o scurtă întoarcere în România, ca director financiar, apoi s-a îndreptat către Asia, în Indonezia, devenind cel mai tânăr „şef de ţară” al Lafarge, cu scopul de a redinamiza un business de ciment devastat după tsunamiul din 2004.

    „Următoarea destinaţie a fost Orientul Mijlociu, în Irak, unde am fost responsabil pentru creşterea afacerilor între 2008 şi 2011, ca prim investitor din afara sectorului petrolier cu mai multe uzine construite”, spune Marcel Cobuz.

    Apoi a revenit în Franţa şi, mai târziu, a ajuns în Maroc – unde Lafarge reprezenta a treia capitalizare bursieră de la Casablanca. În 2014, a fost artizanul fuziunii dintre giganţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), care a dat naştere actualului grup LafargeHolcim, liderul mondial în producţia de ciment.

    „În tot acest parcurs, am avut familia alături şi câţiva buni prieteni care mi-au servit drept ghizi. Soţia, căreia îi mulţumesc că m-a urmat în aproape toate regiunile globului, a fost primul meu sfătuitor. Copiii s-au născut în ţări diferite – România, Franţa, Malaezia şi Iordania – fiind cetăţeni români şi globali în acelaşi timp.”

    De altfel, chiar şi cu bagajul lui impresionant de „domicilii” provizorii, Marcel Cobuz urmăreşte cu atenţie schimbările de „nuanţe” în peisajul de business românesc.

    „Urmăresc cu emoţie şi bucurie realizările prietenilor mei din România sau ambiţiile şi rezultatele de excepţie de la noua generaţie de antreprenori din IT şi de sportivi de performanţă în tenis şi nu numai. Vin des în ţară, unde îmi întâlnesc cu bucurie echipele entuziaste şi îi văd pe fraţii mei şi familiile lor, iar în Elveţia obişnuim să primim cu drag prieteni din România la noi acasă.”

    Stabilit în Elveţia acum, Marcel Cobuz şi-a creat un ritm cotidian şi, mai presus de orice responsabilitate de afaceri, se încăpăţânează să nu se abată cel puţin de la una – de suflet: să nu întârzie la cina cu soţia şi copiii, momentul din zi în care poveştile au răgaz să se depene.„Încep devreme ziua, de regulă alerg timp de o oră după un program predeterminat. Apoi (sunt – n. red.) pe telefon şi video. Biroul meu are doar o masă de întâlniri cu şase scaune, două monitoare pentru întâlnirile video şi tableta, rar vreo hârtie. Sunt în contact permanent cu echipele din 20 de ţări, iar, în medie, trei zile pe săptămână călătoresc în regiune, unde văd clienţii locali sau pan-europeni – societăţi de construcţii şi antreprenori – şi proiectele importante de infrastructură, în special Grand Paris, High Speed 2 în Marea Britanie, drumurile din Polonia sau proiectele Greater Moscova ori centrele de inovare din Lyon.”

    Pentru că în mâinile lui stau decizii importante la nivelul grupului LafargeHolcim – precum investiţii majore, achiziţii şi fuziuni, parteneriate – Marcel Cobuz caută să delege cea mai mare parte a celorlalte activităţi.

    În pauzele pe care şi le permite, participă voluntar în boardul unei şcoli internaţionale non-profit, pentru a urmări tendinţele în educaţia noilor generaţii. În plus, cam odată la trei luni, în weekend, aleargă un semimaraton sau un maraton în marile oraşe europene, ca să-şi ţină treaz spiritul de competiţie.

    „Am făcut o excepţie în 2018, când am participat la două maratoane în mai puţin de o lună, la Paris şi Zurich, o experienţă care mi-a arătat că limitele şi recuperarea după efort trebuie respectate. Îmi place pregătirea fiecărei curse, care, cu tehnicile de azi, este «train smarter, not harder», dar şi complexitatea sporturilor de anduranţă în care mentalul face diferenţa.” Pregătirea, crede Marcel Cobuz, este cheia şi în mediul de business românesc, care, „plin de vigoare” aşa cum este deja, ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea asupra tinerilor, pentru a le oferi şanse în meseriile viitorului, în care amprenta este a inteligenţei artificiale. „Nevoile de infrastructură sunt enorme şi un program de investiţii majore pe termen lung va creşte încrederea investitorilor, va impulsiona creşterea economică şi va alimenta, în acelaşi timp, optimismul tinerei generaţii.”

    De optimism dă dovadă şi Marcel Cobuz, privind către viitorul industriei construcţiilor, care, crede el, va creşte moderat, susţinut de finanţările marilor proiecte de infrastructură din ţări ca Franţa sau Marea Britanie. Automatizarea tot mai frecventă şi inteligenţa artificială vor revoluţiona procesele de producţie şi chiar modurile de utilizare, iar marile companii îşi vor seta ţinte ambiţioase de reducere a impactului lor asupra mediului.

    Cu aproape două decenii de experienţă la LafargeHolcim, Marcel Cobuz a învăţat că sectorul construcţiilor este unul care se reinventează rapid. Aşa cum a făcut-o şi el, indiferent că s-a întâmplat în Franţa, Grecia, Irak, Maroc, Elveţia…


    LafargeHolcim în România

    Pe piaţa locală, gigantul LafargeHolcim este prezent prin compania Holcim, producătoare de ciment şi beton, cu 800 de angajaţi în cele două fabrici – de la Câmpulung (judeţul Argeş) şi Aleşd (judeţul Bihor) – şi în celelalte unităţi de prelucrare a cimentului din ţară.

    În 2018, afacerile Holcim în România au fost de 1.270,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior. Profitul a urcat cu 23% faţă de anul anterior şi s-a situat la 182,1 milioane de lei. Astfel, marja de profit a Holcim România a fost anul trecut de peste 14%.

    Recent, Holcim România a cumpărat grupul Somaco de la fondul de investiţii Oresa Ventures, într-o tranzacţie de peste 60 de milioane de euro care aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei.

    Pe plan local, operaţiunile LafargeHolcim sunt conduse, de la începutul anului 2018, de Horia Adrian, de asemenea cu experienţă peste graniţe. El a început să lucreze în 2000 pentru Holcim, fiind iniţial responsabil cu dezvoltarea businessului pentru agregate şi betoane. După patru ani, a fost trimis în Azerbaidjan pentru a coordona activitatea companiei de acolo, iar după şase ani s-a mutat la Moscova, pentru a conduce Holcim Rusia. La începutul lunii februarie 2018, Horia Adrian a preluat funcţia de CEO al Holcim România, dar şi pe cea de market head al Lafarge Holcim pentru Europa emergentă, conducând activitatea din Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

  • „Ieşi şi votează ca fii tăi să vină acasă”. Maraton de 500 de kilometri: Un pensionar din Cluj a mărşăluit pe jos până la Bucureşti

    Mihai Manolea, un pensionar din Bucureşti în vârstă de 58 de ani, a pornit din Capitală, pe jos, spre Cluj-Napoca, în 1 aprilie, în „Marşul deşteptării naţiunii române”, şi a ajuns miercuri la Cluj-Napoca, după ce a străbătut peste 500 de kilometri.
     
    Acesta a avut cu el un steag tricolor şi unul al UE, dar şi un banner cu mesajele „Ieşi la vot. Ieşi şi votează ca fii tăi să vină acasă” şi „300 de parlamentari. Fără penali”.
     
    „Am mers zilnic între 8 şi 12 ore pe jos, în medie 50 de kilometri într-un maraton civic, în «Marşul deşteptării naţiunii române», prin care am dorit să transmit un mesaj poporului român ca în 26 mai oamenii să iasă la vot. Dacă eu am mers pe jos 500 de kilometri între Bucureşti şi Cluj-Napoca, şi ei pot ieşi la urme câteva sute de metri până la secţia de votare. Am ales Cluj-Napoca deoarece de aici au fost anul trecut primii oamenii care au plecat într-un marş al speranţei până la Bucureşti, iar iniţiativa mi-a plăcut şi am vrut să le întorc acest marş clujenilor. Eu nu am nicio apartenenţă politică, aşa că le transmit românilor să aleagă oameni curaţi, tineri, noi, care să nu aibă dosare penale. Să nu mai voteze penali”, a spus Manolea.
     
  • Black Friday 2018. S-a anunţat startul la eMag. Ziua în care se organizează maratonul shoppingului în acest an

    eMag, cel mai mare retailer online din România în funcţie de cifra de afaceri, organizează anul acesta Black Friday la data de 16 noiembrie.

    „Vrem să am timp ca până la mini vacanţa de 30 noiembrie – 1 decembrie – când va fi, că variază în fiecare an – să livrăm tot. Va fi o singură zi”, a detaliat Iulian Stanciu, CEO-ul eMag.

    Retailer-ul online a adus Black Friday în România începând cu anul 2011. Black Friday este o tradiţie în Statele Unite ale Americii, de unde a fost preluată global, fiind folosit de retaileri, atât de cei online, cât şi de cei tradiţionali, pentru a accelera vânzările pentru Crăciun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNAIR: Duminică se va circula cu restricţii pe Centura Bucureştiului, între Otopeni şi Tunari

    „Duminică, 20 mai, în intervalul orar 10:00 – 12:00, între localităţile Otopeni şi Tunari, pe sectorul cuprins între km 1+000 – km 3+000, calea 2, banda 1, vor fi instituite restricţii de circulaţie în vederea desfăşurării maratonului de ciclism Prima Evadare”.

    CNAIR anunţă că „în acord cu reglementările în vigoare, respectiv Legea 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, conducătorii auto au obligatia să respecte restricţiile instituite şi semnalizarea rutieră temporară, precum şi indicaţiile pilotilor de trafic aflaţi la locul desfăşurării evenimentului”.

  • Tibi Uşeriu, despre ultimii kilometri parcurşi la cel mai greu maraton din lume: ”De fiecare dată cred că-s mai praf decât am fost ultima dată”

    ”Am terminat. Am intrat într-o furtună, 4 ore, ai de capu’ meu! A fost cât pe ce să mă scoată ăştia. Deci a fost ceva …. La mişto … a fost cireaşa de pe tort! Mă bucur că am terminat-o. Îi mult, mult mai grea decât ce-o fost înainte. Deci ultima parte, asta cu 160 de kilometri, îi numai urcări şi coborâri, exact ca prima, după aia aproape 300 de kilometri de ice-road, ceea ce m-o mâncat. Da’ aşa, per total, e mult, mult mai grea decât ce-o fost în anii trecuţi. Dar na, de asta am venit, să o termin şi mă bucur că am câştigat-o”, povesteşte Uşeriu.

    Maratonistul Tibi Uşeriu a reuşit, pentru a treia oară consecutiv, să treacă primul linia de sosire a celui mai greu maraton din lume – 6633 Arctic Ultra şi să fluture steagul României, fiind singurul român care a reuşit să termine cursa de 618 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tibi Uşeriu a câştigat pentru a treia oară cel mai greu maraton din lume – 6633 Arctic Ultra. Mesajul preşedintelui Iohannis

    „Felicitări, Tiberiu Uşeriu, pentru câştigarea maratonului Arctic Ultra! Pentru a treia oară consecutiv, drapelul României este dus pe primul loc în una dintre cele mai dure competiţii sportive din lume. O astfel de performanţă se atinge doar cu determinare şi sacrificii, iar Tiberiu Uşeriu a demonstrat, din nou, că este un luptător”, a scris Iohannis, pe pagina sa de Facebook.

    Maratonistul Tibi Uşeriu a reuşit, pentru a treia oară consecutiv, să treacă primul linia de sosire a celui mai greu maraton din lume – 6633 Arctic Ultra şi să fluture steagul României, fiind singurul român care a reuşit să termine cursa de 618 de kilometric

    După şapte zile de maraton bistriţeanul Tibi Uşeriu a reuşit să câştige, pentru a treia oară, cel mai greu maraton de pe planetă care se desfăşoară dincolo de Cercul Polar, în Canada.

  • Tibi Uşeriu conduce detaşat cel mai greu maraton de pe planetă. Are opt ore avans. Ceilalţi trei români au abandonat “6633 Arctic Ultra” în prima zi de competiţie

    Trei din cei patru români care s-au încris la a zecea ediţie a maratonului artic – 6633 Arctic Ultra au abandonat concursul încă din prima zi, unul dintre competitori suferind o accidentare, iar ceilaţi doi au abandonat din cauza vremii extrem de dificile. Bistriţeanul Tibi Uşeriu, cel care a câştigat ultimele două ediţii ale acestui maraton a reuşit să preia conducerea cursei şi a parcurs circa o treime din traseu.

     
    Primul care a abandonat a fost Avram Iancu, bibliotecarul de 41 de ani din Petroşani, judeţul Hunedoara, care a reuşit să traverseze înot Canalului Mânecii şi a parcurs traseul Dunării de la izvoare şi până la vărsare. Avram Iancu s-a retras de la maraton după 68 de kilometri, din cauza unei accidentări la picior, scrie Mediafax.
     
    Din cauza vremii extreme, cu vânt care depăşeşte 94 de km/ora au abadonat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi Polgar Levente şi Florentina Iofcea.
     
    Polgar Levente este prima persoană cu dizabilităţi care a fost acceptată la Maratonul Arctic. Are 37 de ani, este din Aiud, judeţul Alba şi munceşte în construcţii, deşi şi-a pierdut o mână într-un accident de tren pe când avea şase ani.
     
    Florentina Iofcea, originară din Bucureşti, are 46 de ani şi locuieşte în Canada însă a reprezentat România la această cursă. Este asistentă medicală şi vrea să parcurgă anul acesta un traseu de 7800 de kilometri, să traverseze Canada de la est la vest, pentru a intra în Cartea Recordurilor.
     
    Singurul român care a rămas în cursă, Tibi Uşeriu, a reuşit încă de la început să preia conducerea maratonului, fiind urmat de un irlandez, însă după a doua zi de concurs acesta se afla la opt ore în spatele bistriţeanului care a reuşit să treacă de primele trei puncte de control.
     
     
  • Ambiţie fără limite: de la munca cu ziua cu sapa la CAMPIOANĂ MONDIALĂ în cadrul unuia dintre cele mai dure sporturi din lume

    Putina lume crede despre ea ca e sportiva, dar Gabriela Iaciu e campioana la unul dintre cele mai dure sporturi din lume – maratonul de ultra-probe.

    Ca sa ia aurul, a concurat in doar doua zile la 14 probe de atletism.

    Pentru competitii se antreneaza la baza sportiva pe care a improvizat-o la ea in curte.

    “Lumea imi zice ca am luat-o razna la batranete”, se amuza Gabriela.
    “Cica n-am alta treaba de facut. Ca la sat… si acum cand am venit din Belgia, lumea nu m-a intrebat de medalie, toti m-au intrebat cati bani am castigat.”

    Gabriela Iaciu locuieste intr-un sat din Prahova, unde si munca la camp e un antrenament. Munceste cu ziua ca sa aiba din ce trai. Antrenorul ei mai strange bani din donatii, pentru transport, masa si cazare.

    “Mai fac treaba in gradina, ma mai duc cu ziua la sapa, fac curatenie. Vara la fan, la ce se gaseste la noi de munca. Primavara e o perioada cand tund oi, o saptamana, doua, trei, dupa aia incepe perioada cu pusul in pamant. Dupa aia incepe fanul si tot asa, muncesti cu ziua. Gasesti daca vrei sa muncesti, scrie sport.ro

  • Ambiţie fără limite: de la munca cu ziua cu sapa la CAMPIOANĂ MONDIALĂ în cadrul unuia dintre cele mai dure sporturi din lume

    Putina lume crede despre ea ca e sportiva, dar Gabriela Iaciu e campioana la unul dintre cele mai dure sporturi din lume – maratonul de ultra-probe.

    Ca sa ia aurul, a concurat in doar doua zile la 14 probe de atletism.

    Pentru competitii se antreneaza la baza sportiva pe care a improvizat-o la ea in curte.

    “Lumea imi zice ca am luat-o razna la batranete”, se amuza Gabriela.
    “Cica n-am alta treaba de facut. Ca la sat… si acum cand am venit din Belgia, lumea nu m-a intrebat de medalie, toti m-au intrebat cati bani am castigat.”

    Gabriela Iaciu locuieste intr-un sat din Prahova, unde si munca la camp e un antrenament. Munceste cu ziua ca sa aiba din ce trai. Antrenorul ei mai strange bani din donatii, pentru transport, masa si cazare.

    “Mai fac treaba in gradina, ma mai duc cu ziua la sapa, fac curatenie. Vara la fan, la ce se gaseste la noi de munca. Primavara e o perioada cand tund oi, o saptamana, doua, trei, dupa aia incepe perioada cu pusul in pamant. Dupa aia incepe fanul si tot asa, muncesti cu ziua. Gasesti daca vrei sa muncesti, scrie sport.ro

  • Tibi Useriu a câştigat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai greu maraton din lume

    “6633 Arctic Ultra” ajuns la a noua ediţie, este cel mai greu maraton de pe planetă şi a reunit la 23 de alergători din întreaga lume, unul dintre aceştia renunţând înainte de începerea cursei.

    Alături de Tibi Uşeriu, reprezentând Romania, în cursă au mai fost înscrişi încă 17 concurenţi din Scoţia, Japonia, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania şi Franţa.