BusinessMagazin

Tag: magurele

  • Cum îi umileşte statul român pe cercetătorii străini care vor să lucreze la laserul de la Măgurele

    Procedura anevoiasă, birocratică şi legislaţia necorelată pune beţe-n roate celui mai mare proiect ştiinţific din sud-estul Europei, Extreme Light Infrastructure  – Nuclear physics (ELI-NP), sub denumirea sa populară – „laserul de la Măgurele”.

    Problema este că statul român nu a corelat nici până acum legislaţiile muncii, imigrării, echivalării de diplome şi şomajului între ele, iar termenele de depunere a numeroaselor dosare nu lasă suficient timp pentru soluţionare, care şi aşa durează foarte mult timp. Departamentul de resurse umane de la Institutul de la Măgurele face tot posibilul să îi scutească pe cercetătorii de top din străinătate să treacă prin filtrul umilinţei din sistemul românesc, se ocupă ei de toată hârţogăraia, însă lucrurile trenează şi un an de zile din momentul în care un cercetător străin depune dosarul de angajare până când ajunge pe platforma de la Măgurele, a explicat pentru Vocea.biz directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

        „Ordinul din 2014 care trebuia să reglementeze problemele a complicat şi mai mult situaţia, nu trece doctoratul până nu trece mai întâi diploma de Bacalaureat, cu foaia matricolă cu notele din liceu, iar acum avem un profesor din Statele Unite care nu are diplomă de Bacalaureat, a dat examenele în anii 1960. Ce să mai echivaleze acum? E absolvent de Harvard, cercetător şi noi îi cerem diploma de Bacalaureat. Nu l-am putut angaja încă, suntem de şase luni blocaţi în birocraţia asta. Am mai avut probleme cu un alt cercetător pentru care a trebuit să demonstrăm că nu dăm locul unui străin când putem să-l dăm unui român. Avem cazuri care trenează de un an de zile şi, conform legii, ei trebuie să aplice la tot, dar noi le cerem procură şi ne ocupăm noi pentru că nu poţi să le spui să vină de cinci ori în Bucureşti să aplice pentru toate echivalările, să depună dosarele. La noi legea e de aşa natură că nu poţi echivala o diplomă de doctor la Harvard dacă nu demonstrezi mai întâi că ai Bacalaureatul”, a explicat Zamfir pentru Vocea.biz.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • “Laserul de la Măgurele”, folosit pentru tratarea cancerului şi o viitoare misiune pe Marte

    “Ground breaking” este cuvântul pe care cercetătorii din toată lumea îl folosesc pentru a descrie experimentele şi descoperirile care se vor face la Măgurele, odată ce va fi funcţional cel mai puternic laser din lume şi echipamentul gamma care îl însoţeşte, informează Mediafax

    “Ground breaking” este folosit în lumea cercetării pentru a descrie situaţii aflate la limita realităţii cunoscute de oamenii de ştiinţă, descoperiri cu un impact major la nivelul cercetării ştiinţifice. Denumit pe scurt “laserul de la Măgurele”, echipamentul care urmează să fie instalat din această vară, este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg.

    În realitate, “Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante, unice in lume, a explicat directorul proiectului, academicianul şi profesorul Nicolae Zamfir. Cele două componente sunt de o mare complexitate, iar pentru montarea lor, care se aseamănă cu asamblarea unei staţii spaţiale, spune profesorul Zamfir, a fost necesară construirea unui complex întreg de cercetare pe platforma de la Măgurele. Asamblarea echipamentelor se va finaliza în 2018, iar după aceea vor începe experimentele.

    O aplicaţie care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Un nou proiect româno-bulgar: Guvernul a aprobat dezvoltarea hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole

     Astfel, conform unei estimări preliminare, menţionate în memorandumul obţinut de MEDIAFAX, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.

    În plus, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, se mai arată în documentul citat.

    Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.

    Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laserul de la Măgurele: Firma franceză Thales va furniza, pentru 60 milioane de euro, sistemul de lasere de mare putere

     Contractul a fost semnat de către directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Ingineri Nucleară “Horia Hulubei” şi preşedintele Thales Optronique SAS, Gil Michielin.

    Potrivit companiei franceze, este vorba de cel mai mare contract acordat vreodată unei industrii de către un institut naţional de cerectare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Valoarea totală a proiectului de la Măgurele este de 293 milioane euro.

    Sistemul de lasere furnizat de Thales va genera un nivel de putere fără precedent, de circa 2×10 petawatts (10 la puterea 15 watts) în pulsaţii ultrascurte. Acest tip de laser va deschide drumul către o nouă generaţie de acceleratori de particule extrem de puternici, care vor fi mai mici şi mai puţin costisitori şi vor fi destinaţi cercetării fundamentale din fizică, precum şi aplicaţiilor medicale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vineri începe la Măgurele construirea celui mai mare LASER din lume. Puterea lui ar putea duce, teoretic, la teleportarea din “Star Trek”

     Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014.

    Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

    “Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare sesismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior – n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic”, a explicat Costoiu.

    Clădirea va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.

    La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.

    Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi. “Strabag este pentru că ne trebuie expertiză internaţională, că a mai realizat nişte clădiri de acest tip”, a explicat Costoiu.

    Complexul dedicat acestui proiect va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.

    “În casa de oaspeţi vor locui oamenii care vor fi în vizită. Cei care lucrează acolo vor avea şi ei un campus. Acesta este deja în interiorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei». Este un campus securizat şi păzit”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O asociere condusă de Strabag va construi centrul de cercetări ştiinţifice de la Măgurele

    Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ a desemnat miercuri asocierea Strabag (Austria) – ED Zublin (Germania) drept câştigător al licitaţiei pentru construcţia centrului de cercetări ştiinţifice de la Măgurele ELI-NP, cu o ofertă de 286,3 milioane lei, fără TVA.

    Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care va fi construit pe Platforma de Fizică de la Bucureşti-Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare. Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).

    „Comisia şi-a încheiat lucrările şi a făcut comunicările. Există o perioadă legală de contestaţii, care se încheie la 29 aprilie, iar după soluţionarea eventualelor contestaţii, contractul va fi semnat“, a declarat Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro