Tag: Macovei

  • Drumul spre alegeri anticipate

    La rândul său, preşedintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

    Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.

    Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

    Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.

    Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.

  • Marxiştii de dreapta şi forma deşteaptă a băsismului. Perlele politice ale săptămânii

    “O să spun o scurtă propoziţie: macoveismul e băsismul fără Udrea” – europarlamentarul Monica Macovei în replică la afirmaţia ironică a preşedintelui Băsescu despre”macoveism”

    “Dl. preşedinte Klaus Iohannis a spus că ne dorim să ajungem la putere. E un ţel prea mic să-l dai jos pe Ponta. Trebuie să ajungem la guvernare. Frecventabile sunt partidele din parlament, ca să ajungem la majoritate. Trebuie să discuţi cu UNPR, UDMR, minorităţile” – Vasile Blaga (PNL)

    “Pe Ponta l-aş da afară cu mâna mea din partid şi l-aş da în şuturi afară de la Palatul Victoria” – Mircea Geoană (ex-PSD)

    “Ce regret? Este o listă destul de lungă, dar tot ce am greşit a fost omenesc” – premierul Victor Ponta

    “Probabil s-a luat în considerare etnia maghiară a colegului Marko Attila, ceea ce este foarte grav şi eu personal o să semnalez la ambasade această problemă” – Mate Andras Levente (UDMR) după ce Camera a aprobat cererea de arestare preventivă a lui Marko în dosarul Bica

    “Dacă în faţa stângii comunistoide am ştiut să ne apărăm, în faţa acestei noi stângi, mult mai insidioase, legitimată de un grup de intelectuali marxişti, fără Dumnezeu, va fi mult mai dificil să o facem” – Aurelian Pavelescu (PNŢCD) despre orientarea doctrinară a PNL

  • Monica Macovei anunţă că partidul său va funcţiona foarte mult online şi nu va avea sedii peste tot

    Europarlamentarul Monica Macovei a precizat că viitorul ei partid va funcţiona foarte mult online şi nu va avea sedii în toată ţara şi şi-a exprimat speranţa ca legislaţia să fie mai întâi simplificată, pentru a nu fi nevoită să strângă 25 de mii de semnături din 18 judeţe, cum prevede legea în prezent.

    Am cerut posibilitatea înfiinţării unui partid în România cu minimum trei membri, fără condiţionare geografică. Astăzi, cerinţa este de 25 de mii de membri, care trebuie să provină din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti şi cu un anumit număr de membri în fiecare judeţ. Nu mai există o asemenea cerinţă nicăieri în Europa”, a arătat Macovei.

    Ea a ţinut să menţioneze că ”nu e legat de finanţare”. ”Aceste partide nu vor fi finanţate de la stat, decât dacă vor dovedi că au crescut şi au anumite rezultate în alegeri. Spun asta pentru că am auzit multe comentarii că acum o să răsară ca ciupercile partidele, numai ca să primească sedii şi bani. Nu, nu facem un partid pentru sedii şi pentru bani, ci pentru idei”, a explicat fostul candidat la Preşedinţie.

    Europarlamentarul a mai mai spus că bazele noului partid au fost puse: “Am pus bazele, suntem foarte avansaţi cu organizaţia, cu o asociaţie, în care intră toată lumea şi cu lucruri concrete de făcut, inclusiv monitorizarea administraţiei publice, câţi bani ai dat pe rondul de flori, pe fântână, pe asfaltare, asta face toată lumea”, a afirmat Macovei.

    Potrivit acesteia, ”se vor aduna oamenii pe domenii de interese”. ”Se vor întâlni din toată ţara, de exemplu, pe reţele de socializare numai pentru ei. Vrem ceva în învăţământ să schimbăm, sau într-un alt domeniu. Practic, vrem să creăm la firul ierbii o mişcare care să reprezinte interesele comunităţilor, ale regiunilor. Vom avea filiale cu personalitate juridică, ele vor decide ce fac. Şi sigur, pasul doi, un partid. Un partid altfel, care va funcţiona foarte mult online, cu un management făcut de IT-işti şi foarte transparent, cu deciziile care se iau de asemenea online, se votează online, nu vor fi sedii peste tot, în toată ţara, nu avem bani pentru asta. Am zis hai să facem un partid pentru oameni, cu bani mai puţini, toată finanţarea va fi transparentă”, a mai precizat Monica Macovei.

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Macovei: Mă adresez nehotărâţilor să iasă la vot, să nu câştige Ponta puterea absolută

    Monica Macovei a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că dacă nehotărâţii stau acasă, voturile lor s-ar duce la cine nu vor ei să iasă preşedinte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Mă adresez nehotărâţilor să iasă la vot şi să se gândească că, dacă până acum preşedintele hoţilor sau preşedintele care uneşte hoţii, dacă până acum Ponta şi hoţii lui au furat pădurile, banii publici, au poluat ţara cu mafiotisme, ce s-ar întâmpla dacă ar câştiga şi fotoliul de la Cotroceni şi ar avea puterea absolută şi ar fi mafia absolută, dictatura mafiei în România? Gândiţi-vă cum ar arăta România, ieşiţi la vot, dacă staţi acasă votul vostru se duce la cine nu vreţi să iasă preşedinte. Gândiţi-vă cum va arăta România mafiotizată de Ponta şi hoţii lui, într-o dictatură a mafiei, dacă Ponta ajunge la Cotroceni. Suntem la cotitura dintre un stat mafiotizat total sau mai avem o şansă”, a spus Macovei.

    Potrivit acesteia, “marioneta Ponta este alături de aliaţii săi, bufonul Vadim, de domnu’ Dan, şi de Tăriceanu, care este pesedistul vopsit în galben”.

    Monica Macovei a anunţat, joi, pe Facebook, că îl va vota pe Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor, arătând că marele pericol pentru România, în acest moment, este Victor Ponta.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Monica Macovei, care a candidat ca independent, a obţinut 421.648 voturi, respectiv 4,44 la sută.

  • REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE – Cum au votat românii din străinătate. Rezultatele pe ţări ale candidaţilor care au înregistrat cel mai mare număr de voturi

    Potrivit rezultatelor finale publicate, joi, de Biroul Electoral Central, în secţiile de votare organizate în străinătate, în 95 de ţări, au fost înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate, cele mai numeroase fiind în Italia – 35.285, Spania – 32.760, R.Moldova – 21.928, Marea Britanie – 9.860, Germania – 8.149, Franţa – 7.677, Belgia – 6.419, SUA – 6.217.

    Klaus Iohannis a obţinut în majoritatea ţărilor primul loc în opţiunile alegătorilor.

    Premierul Victor Ponta a câştigat alegerile în R. Moldova, Brazilia, Coreea de Nord, Palestina, Pakistan, Zimbabwe. Tot pe primul loc a fost şi în Ucraina, Uruguay şi Sri Lanka, dar la acelaşi număr de voturi cu Klaus Iohannis. În Angola, Ponta, Iohannis şi Macovei au avut câte 5 voturi.

    Monica Macovei a câştigat în Peru, Cuba, Slovenia şi Finlanda, precum şi în Singapore, unde a fost la egalitate cu Iohannis.
    Elena Udrea nu a câştigat în nicio ţară, în schimb a ocupat locul doi în Portugalia şi Vietnam şi trei în Grecia, Irlanda, Italia, R. Moldova, Noua Zeelanda, Slovacia şi Spania.

    Corneliu Vadim Tudor a obţinut locul 3 în Algeria, în timp ce Călin Popescu-Tăriceanu a fost pe poziţia a treia în Cehia, Danemarca şi Olanda.

    Rezultate, pe ţări, ale candidaţilor care au înregistrat cel mai mare număr de voturi:

    • Afganistan (331 voturi valabil exprimate) – Klaus Iohannis (151), Victor Ponta (61), Monica Macovei ( 61);

    • Australia (596 voturi) – Klaus Iohannis (309 voturi), Monica Macovei (176 voturi), Victor Ponta (37 voturi);

    • Austria (3.550 voturi) – Klaus Iohannis (2.179 voturi), Monica Macovei (564 voturi), Victor Ponta (302 voturi);

    • Belgia (6.419 voturi) – Klaus Iohannis (3.015 voturi), Monica Macovei (1.583 voturi) şi Victor Ponta (577 voturi);

    • Brazilia (35 voturi) – Victor Ponta (11 voturi), Klaus Iohannis (8 voturi) şi Elena Udrea (8 voturi);

    • Canada (2.661 voturi) – Klaus Iohannis (1.337 voturi), Monica Macovei (740 voturi), Victor Ponta (236 voturi);

    • Cehia (1.040 voturi) – Klaus Iohannis (424 voturi), Monica Macovei (361 voturi), Victor Ponta (71 voturi);

    • China (297 voturi) – Klaus Iohannis (110 voturi), Monica Macovei (96 voturi), Victor Ponta (33 voturi);

    • Cipru (1.777 voturi) – Klaus Iohannis (522 voturi), Victor Ponta (380 voturi), Monica Macovei (250 voturi)

    • Coreea de Sud (52 de voturi) – Klaus Iohannis (21 voturi), Monica Macovei (17 voturi), Victor Ponta (2 voturi);

    • Coreea de Nord (9 voturi) – Victor Ponta (3 voturi), Klaus Iohannis (2 voturi) şi Monica Macovei (2 voturi) şi câte un vot William Brînză şi Teodor Meleşcanu;

    • Cuba (27 voturi) – Monica Macovei (7 voturi), Klaus Iohannis (6 voturi) şi Victor Ponta (4 voturi), Elena Udrea (5 voturi);

    • Danemarca (1.787 voturi) – Klaus Iohannis (801 voturi), Monica Macovei (669 voturi), Victor Ponta (70 voturi);

    • Elveţia (1.696 voturi) – Klaus Iohannis (762 voturi), Monica Macovei (614 voturi), Victor Ponta (70 voturi);

    • Emiratele Arabe (1.104 voturi) – Klaus Iohannis (502 voturi), Monica Macovei (335 voturi), Victor Ponta (77 voturi);

    • Finlanda (342 voturi) – Monica Macovei (159 voturi), Klaus Iohannis (120 voturi), Victor Ponta (23 voturi);

    • Franţa (7.677 voturi) – Klaus Iohannis (3.993 voturi), Monica Macovei (1.641 voturi), Victor Ponta (629 voturi);

    • Germania (8.149 voturi) – Klaus Iohannis (5.048 voturi), Monica Macovei (1.594 voturi), Victor Ponta (506 voturi);

    • Grecia (1.430 voturi) – Klaus Iohannis (486 voturi), Monica Macovei (175 voturi), Victor Ponta (267 voturi);

    • Italia (35.285 voturi) – Klaus Iohannis (16.054 voturi), Victor Ponta (6.107 voturi), Monica Macovei (3.001 voturi), Elena Udrea (3.998 voturi), Dan Diaconescu (2.438 voturi);

    • Irlanda (2.258 voturi) – Klaus Iohannis (1.105 voturi), Monica Macovei (513 voturi), Elena Udrea (234 voturi), Victor Ponta (165 voturi);

    • Israel (774 voturi) – Klaus Iohannis (284 voturi), Victor Ponta (192 voturi), Monica Macovei (114 voturi).

    • Luxemburg (1.077 voturi) –  Klaus Iohannis (517 voturi), Monica Macovei (323 voturi), Victor Ponta (87 voturi);

    • Marea Britanie (9.860 voturi) – Klaus Iohannis (4.742 voturi), Monica Macovei (2.614 voturi), Victor Ponta (735 voturi), Elena Udrea (617 voturi);

    • Republica Moldova (21.928 voturi) – Victor Ponta (8.202 voturi), Klaus Iohannis (6.986 voturi), Elena Udrea (3.665 voturi), Monica Macovei (2.310 voturi);

    • Norvegia (883 voturi) – Klaus Iohannis (392 voturi), Monica Macovei (262 voturi), Victor Ponta (62 voturi);

    • Olanda (1.663 voturi) – Klaus Iohannis (707 voturi), Monica Macovei (643 voturi), Victor Ponta (90 voturi);

    • Polonia (388 voturi) – Klaus Iohannis (164 voturi), Monica Macovei (139 voturi) şi Victor Ponta (24 voturi);

    • Portugalia (1.095 voturi) – Klaus Iohannis (483 voturi), Elena Udrea (147 voturi), Victor Ponta (143 voturi), Monica Macovei (140 voturi);

    • Qatar (470 de voturi) – Klaus Iohannis (201 voturi), Monica Macovei (135 voturi), Victor Ponta (43 voturi);

    • Federaţia Rusă (200 voturi) – Klaus Iohannis (78 voturi), Victor Ponta (53 voturi), Monica Macovei (32 voturi);

    • Spania (32.760 voturi) – Klaus Iohannis (16.390 voturi) Victor Ponta (4.768 voturi), Elena Udrea (3.640 voturi), Monica Macovei (2.300 voturi);

    • SUA (6.217 voturi) – Klaus Iohannis (3.473 voturi), Monica Macovei (1.461 voturi), Victor Ponta (559 voturi);

    • Suedia (733 voturi) – Klaus Iohannis (307 voturi), Monica Macovei (230 voturi), Victor Ponta (56 voturi);

    • Turcia (494 voturi) – Klaus Iohannis (185 voturi), Victor Ponta (106 voturi), Monica Macovei (98 voturi)

    • Ungaria (1.080 voturi) – Klaus Iohannis (388 voturi), Kelemen Hunor (221 voturi), Monica Macovei (172 voturi), Zsolt Szilagy (107 voturi), Victor Ponta (73 voturi);

    • Ucraina (124 voturi) – Victor Ponta (38 voturi), Klaus Iohannis (38 de voturi), Monica Macovei (21 voturi);

    • Zimbabwe (6 voturi) – Victor Ponta (4 voturi), Monica Macovei (1 vot), Mircea Amariţei (1 vot).

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Rezultatele parţiale oficiale până la ora 7

    Ponderea voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 4,89%

    Klaus Iohannis – 30,54%

    Dan Diaconescu – 3,59%

    Victor Ponta – 40,01%

    William Brânză – 0,47%

    Elena Udrea – 5,29%

    Mirel Amariţei – 0,08%

    Teodor Meleşcanu – 1,26%

    Gheorghe Funar – 0,51%

    Szilagyi Zsolt – 0,83%

    Monica Macovei – 4,76%

    Constantin Rotaru – 0,28%

    Călin Popescu-Tăriceanu – 6,41%

    Corneliu Vadim Tudor – 3,74%

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate în cursul zilei de luni, la orele 11, 17 şi 20.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Rezultatele parţiale oficiale centralizate până la ora 3

    Din totalul birourilor electorale judeţene au fost centralizate deja integral datele pentru 2 birouri – Bistriţa şi Dâmboviţa.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 209.966 (3,87%)

    Klaus Iohannis – 1.634.985 (30,19%)

    Dan Diaconescu – 208.131 (3,84%)

    Victor Ponta – 2.142.957 (39,57%)

    William Brânză – 24.693 (0,45%)

    Elena Udrea – 280.454 (5,17%)

    Mirel Amariţei – 4.465 (0,08%)

    Teodor Meleşcanu – 63.894 (1,17%)

    Gheorghe Funar – 26.285 (0,48%)

    Szilagyi Zsolt – 34.152 (0,63%)

    Monica Macovei – 251.924 (4,65%)

    Constantin Rotaru – 15.881 (0,29%)

    Călin Popescu-Tăriceanu – 315.928 (5,83%)

    Corneliu Vadim Tudor – 201.300 (3,71%)

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate în cursul zilei de luni, la orele 9, 11, 17 şi 20.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale oficiale anunţate de BEC

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat, în ordinea apariţiei pe buletinul de vot:

    Kelemen Hunor – 76.160 (4,89%)

    Klaus Iohannis – 471.052 (30,29%)

    Dan Diaconescu – 55.946 (3,59%)

    Victor Ponta – 583.642 (37,53%)

    William Brânză – 7.390 (0,47%)

    Elena Udrea – 82.314 (5,29%)

    Mirel Amariţei – 1.259 (0,08%)

    Teodor Meleşcanu – 19.654 (1,26%)

    Gheorghe Funar – 7.959 (0,51%)

    Szilagyi Zsolt – 12.920 (0,83%)

    Monica Macovei – 74.136 (4,76%)

    Constantin Rotaru – 4.457 (0,28%)

    Călin Popescu-Tăriceanu – 99.787 (6,41%)

    Corneliu Vadim Tudor – 58.311 (3,74%).

    Următoarele informaţii privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 5, 9, 11, 17, 20 din 3 noiembrie.

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.