Într-o zonă unde buldozerele lui Ceauşescu nu au mai reuşit să ajungă, pe strada 11 Iunie, la numerele 36-38, foarte aproape de Dealul Patriarhiei şi de un club frecventat de mulţi bucureşteni tineri, se încăpăţânează să reziste o casă cu un interior plin de culoare şi bun gust. Adăposteşte colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, ce cuprinde comori create sau strânse de o artistă plastică şi un arhitect ajuns diplomat.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
”Am vorbit cu mai mulţi colegi şi am convenit să lucrăm la o lege, nu ştiu dacă e nevoie de o legislaţie, la o lege care să reglementeze sau să dea posibilitatea statului român să sancţioneze aceste lucruri, pentru că aceşti oameni – gen Monica Macovei şi alţi europarlamentari care mint despre propria ţară, care defăimează propria ţară, aduc foarte multe deservicii şi noi din cauza asta pierdem suveranitate, pierdem demnitate, pierdem respect şi nu câştigăm absolut nimic”, a declarat Liviu Dragnea la România TV.
El a mai spus că trebuie făcută o lege care să dea dreptul statului român ”să corecteze aceste lucruri”.
”Nu ştiu acum cum, dar în alte ţări poate există aşa ceva. Nu poţi să stai indiferent şi inactiv. Vi se pare bine ca despre ţara noastră să se vorbească, folosind minciuni, atât de rău? Să se spună lucruri mincinoase?Eu nu vorbesc de infracţiune, dar cineva trebuie să plătească. Sigur că intră la liberă exprimare, dar asta nu înseamnă că trebuie să defăimezi”, a mai spus Dragnea.
”Cum ar trebui să arate noua OUG a Guvernului Grindeanu. Fără ambiguităţi juridice, fără să ne păcălească. Să îi ajutăm să facă noua ordonanţă de urgenţă exact cum le-a cerut poporul. Titlul noii OUG: Ordonanţă de Urgenţă pentru abrogarea OUG 13/2017 (în totalitate) şi modificarea unor dispoziţii din Codul de procedură penală. Refuzăm titluri de genul: anulare, revocare, prorogare, etc. Acceptăm numai abrogare. Textul noii OUG: Articolul 1: “Se abrogă OUG 13/2017”. Toată. Numai aşa noua ordonanţă de urgenţă împiedică intrarea în vigoarea a modificărilor Codului Penal, programată pentru 9 februarie 2017, şi limitează în timp, până în momentul adoptării noii OUG, a modificărilor la Codul pe Procedură Penală. De la data adoptării noii OUG, modificările Codului de procedură penală nu mai sunt în vigoare. Evident, noua OUG trebuie publicată imediat în Monitorul Oficial, până pe 8 februarie cel târziu şi trimisă în aceeaşi zi Parlamentului. Articolul 2: “Se modifică următoarele articole din Codul de Procedură Penală (enumerate), după cum urmează:…” şi se scriu, în noua OUG, textele în vigoare înainte de OUG 13/2017 la toate articolele din Codul de procedură penală modificate de OUG 13/2017. Acest lucru este necesar pentru că, după ce OUG 13/2017 este abrogată în totalitate, trebuie modificate, prin noua OUG, textele din Codul de procedură penală care au intrat deja în vigoare la 1 februarie 2017 şi care astăzi fac parte din Codul de procedură penală”, a arătat Macovei pe Facebook.
Ea subliniază că OUG 13/2017 va fi dezbătută şi supusă votului în Parlament şi, ca să se îndeplinească voinţa sutelor de mii de români care protestează de 5 zile, ea trebuie respinsă de ambele camere ale Parlamentului.
”Protestele nu trebuie să se încheie înainte de respingerea OUG 13/2017 de Parlament. Ca să nu ne păcălească. După respingerea definitivă a ordonanţei hoţilor – OUG 13/2017, se va dezbate în Parlament noua OUG promisă, redusă la modificările aduse Codului de procedură penală, deja intrate în vigoare şi care trebuie modificate prin noua OUG. Aceasta trebuie să fie ordinea. Pe scurt, OUG 13/2017 trebuie abrogată în întregime tot prin OUG si de acest Guvern. OUG 13/2017 va fi oricum dezbătută şi votată de Parlament şi trebuie respinsă. Noua OUG, dacă conţine prevederile pe care le-am enumerat mai sus, ar trebui să fie adoptată. Pe viitor, orice prevedere din modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, care pune în aplicare, în mod exact, şi nu mincinos, decizii ale CCR, va trebui făcută prin proiecte de legi, supuse unor dezbateri publice reale”, a conchis ea.
Dan Şova a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, în legătură cu contractele încheiate de casa de avocatură Şova şi Asociaţii cu complexurile Turceni şi Rovinari.
Potrivit rechizitoriului DNA, Şova ar fi falsificat 11 procese verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii.
“În ordine cronologică, primul proces-verbal datat 19.12.2005 semnat de Şova Dan-Coman şi (…) impunea o regulă în cadrul SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că începând cu 01.01.2006 fiecare client cu care societatea are sau va avea încheiat un contract de asistenţă juridică pentru consultanţă lunară va fi coordonat de un avocat partener sau colaborator care va fi stabilit printr-un proces-verbal al Adunării Generale a Asociaţilor „Şova şi Asociaţii”, respectivul avocat fiind denumit avocat coordonator de client. Un al doilea proces-verbal datat 15.01.2007 vizează hotărârea adunării generale în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) să semneze şi să negocieze contracte de asistenţă juridică. Din declaraţiile (…) şi (…),(…) rezultă faptul că aceştia au semnat acele procese verbale în perioada 2010 – 2011 pe fondul scandalului mediatic apărut în presă în legătură cu contractele de asistenţă juridică încheiate de societatea de avocaţi cu cele două complexuri energetice. De asemenea (…) că nu au avut loc niciodată adunările generale atestate prin procesele verbale respectiveale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii precizează că aceste procese-verbale sunt false “în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman”.
Astfel, toate cele 11 procese-verbale au fost folosite la datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţă Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul anchetei în dosarul Turceni-Rovinari.
Totodată, “procesul-verbal datat 15.01.2007 care vizează hotărârea adunării generale a SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) a fost folosit în data de 27.04.2010 când inculpatul l-a depus la dosarului nr. (…)/3/2009 al Tribunalului Bucureşti având ca obiect acţiune în răspundere delictuală în care la data de 06.10.2009 reclamantul Şova Dan-Coman a chemat-o în judecata pe pârâta (…)”.
Pe site-ul Tribunalului Bucureşti, se arată că singurul dosar cu numărul …./3/2009 în care Dan Şova este parte este cel în care acesta a reclamat-o pe Monica Macovei pentru calomnie.
Acţiunea a fost intentată de Şova în urma acuzaţiilor Monicăi Macovei privind contractele de consultanţă juridică încheiate de casa de avocatură a acestuia cu complexurile Turceni şi Rovinari.
Dan Şova a câştigat procesul, în noiembrie 2013, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Monica Macovei fiind obligată să îi plătească 10.000 de lei.
Macovei spunea, după decizia definitivă, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi că s-a referit în declaraţiile sale la contractele lui Şova cu statul a căror valoare ar fi crescut după ce Victor Ponta i-a devenit partener la casa de avocatură, semnând o Convenţie de conlucrare la data de 30 august 2007.
“Este vorba, mai exact, de contracte pe care casa de avocatură a lui Şova le-a avut cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, în timpul mandatului de parlamentar de Gorj al lui Victor Ponta”, spunea Macovei, adăugând că presa a demonstrat cu documente legătura directă dintre contractele făcute de Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari, precum şi mărirea valorii acestora după ce Victor Ponta i-a devenit partener.
În dosarul Turceni-Rovinari, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari
În acelaşi dosar, procurorii l-au trimis în judecată şi pe premierul Victor Ponta pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dan Şova a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, în legătură cu contractele încheiate de casa de avocatură Şova şi Asociaţii cu complexurile Turceni şi Rovinari.
Potrivit rechizitoriului DNA, Şova ar fi falsificat 11 procese verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii.
“În ordine cronologică, primul proces-verbal datat 19.12.2005 semnat de Şova Dan-Coman şi (…) impunea o regulă în cadrul SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că începând cu 01.01.2006 fiecare client cu care societatea are sau va avea încheiat un contract de asistenţă juridică pentru consultanţă lunară va fi coordonat de un avocat partener sau colaborator care va fi stabilit printr-un proces-verbal al Adunării Generale a Asociaţilor „Şova şi Asociaţii”, respectivul avocat fiind denumit avocat coordonator de client. Un al doilea proces-verbal datat 15.01.2007 vizează hotărârea adunării generale în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) să semneze şi să negocieze contracte de asistenţă juridică. Din declaraţiile (…) şi (…),(…) rezultă faptul că aceştia au semnat acele procese verbale în perioada 2010 – 2011 pe fondul scandalului mediatic apărut în presă în legătură cu contractele de asistenţă juridică încheiate de societatea de avocaţi cu cele două complexuri energetice. De asemenea (…) că nu au avut loc niciodată adunările generale atestate prin procesele verbale respectiveale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii precizează că aceste procese-verbale sunt false “în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman”.
Astfel, toate cele 11 procese-verbale au fost folosite la datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţă Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul anchetei în dosarul Turceni-Rovinari.
Totodată, “procesul-verbal datat 15.01.2007 care vizează hotărârea adunării generale a SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) a fost folosit în data de 27.04.2010 când inculpatul l-a depus la dosarului nr. (…)/3/2009 al Tribunalului Bucureşti având ca obiect acţiune în răspundere delictuală în care la data de 06.10.2009 reclamantul Şova Dan-Coman a chemat-o în judecata pe pârâta (…)”.
Pe site-ul Tribunalului Bucureşti, se arată că singurul dosar cu numărul …./3/2009 în care Dan Şova este parte este cel în care acesta a reclamat-o pe Monica Macovei pentru calomnie.
Acţiunea a fost intentată de Şova în urma acuzaţiilor Monicăi Macovei privind contractele de consultanţă juridică încheiate de casa de avocatură a acestuia cu complexurile Turceni şi Rovinari.
Dan Şova a câştigat procesul, în noiembrie 2013, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Monica Macovei fiind obligată să îi plătească 10.000 de lei.
Macovei spunea, după decizia definitivă, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi că s-a referit în declaraţiile sale la contractele lui Şova cu statul a căror valoare ar fi crescut după ce Victor Ponta i-a devenit partener la casa de avocatură, semnând o Convenţie de conlucrare la data de 30 august 2007.
“Este vorba, mai exact, de contracte pe care casa de avocatură a lui Şova le-a avut cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, în timpul mandatului de parlamentar de Gorj al lui Victor Ponta”, spunea Macovei, adăugând că presa a demonstrat cu documente legătura directă dintre contractele făcute de Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari, precum şi mărirea valorii acestora după ce Victor Ponta i-a devenit partener.
În dosarul Turceni-Rovinari, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari
În acelaşi dosar, procurorii l-au trimis în judecată şi pe premierul Victor Ponta pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Monica Macovei a declarat, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că pe lângă lipsa de reprezentativitate a unui primar ales cu 12% din voturi “e vorba de lupta împotriva corupţiei şi fraudei şi a furtului din banul public”.
“Solicit preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea alegerilor locale, pentru că, aşa cum s-a votat, primarii pot fi aleşi din primul tur cu 12%, iar preşedinţii de Consililii Judeţene dintre consilieri, nu de cetăţeni. Asta face ca reţeaua de baroni locali să continue să existe, ca reprezentativitatea primarilor şi preşedinţilor de CJ să fie mică şi duce la lipsa competitivităţii de proiecte în folosul comunităţii. Pe lângă lipsa de reprezentativitate a unui primar ales cu 12% din voturi, e vorba de lupta împotriva corupţiei şi fraudei şi a furtului din banul public. Reţeaua de furat din banul public rămâne neatinsă”, a spus Macovei.
Potrivit acesteia, retrimiterea Legii alegerilor locale în Parlament ar fi “un semn de curaj” din partea şefului statului, de a continua lupta împotriva corupţiei, de a face o breşă în reţeaua de baroni locali.
Camera a adoptat, în 6 mai, cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerilor locale, stabilind că preşedinţii Consiliior Judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur.
Proiectul care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, a fost adoptat în forma stabilită de Comisia de cod electoral, fiind aprobat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
De asemenea, primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, Camera Deputaţilor respingând cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare şi menţinând forma iniţială a legii.
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice care prevedea şi faptul că primarilor şi preşedinţilor Consiliilor Judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice a fost adoptată în iunie 2014, însă preşedintele Traian Băsescu a retrimis-o pentru reexaminare în Parlament.
”Nu suntem un val pe care trebuie să te urci. Dimpotrivă, avem în faţă un val, o clasă politică de hoţi, de minciună, avem în faţă un tsunami de corupţie, de hoţie din banii noştri. Noi de luptăm cu valul, noi nu suntem pe val. Noi suntem în faţa valului, în faţa tsunamiului, pe care vrem să îl distrugem, tot pentru tine, pentru ca banii furaţi să se întoarcă la tine. Veniţi cu noi, ca să ne luptăm cu valul. Nu avem funcţii de oferit, pentru că nu suntem pe val, nu avem bani de dat, nu avem sacoşe cu bani, nu avem contracte de dat. Haideţi cu noi, să luptăm cu valul de politicieni corupţi şi hoţi şi mincinoşi care îşi bat joc de România de 25 de ani şi o să-i învingem”, le-a spus ea celor care au participat la eveniment.
Macovei a explicat că ”partidul M la puterea 10” nu este al treilea pol, ci singurul şi primul partid din România de dreapta cu adevărat, singurul partid care merge pe calea dreaptă.
”El nu este nimic din ce avem azi pe scena politică, niciuna din jumătăţile FSN, nu este nici noul PNL, nici vechiul PSD, nu are nimic de a face cu actuala clasă politică. De “n” ori, nu numai de 10 ori, de “n” ori cuvântul “merit”, cuvântul “modernizare”, cuvântul “muncă”, cuvântul “moralitate”, pentru că nu se poate face politică fără moralitate. Asta înseamnă, de fapt, “M”: înseamnă modernizarea României, bunăstarea României şi a românilor prin modernizare, înseamnă merit, înseamnă fiecare la locul lui pe meritul lui, înseamnă muncă, înseamnă că tu îţi administrezi banii câştigaţi cinstit, şi nu statul, înseamnă mediu, pentru că omul nu este călăul naturii, ci este protectorul naturii, şi înseamnă multe alte lucruri minunate, care, iată, încep cu “m”, de la “minune””, a adăugat Monica Macovei.
Potrivit acesteia, viitorul partid va promova un stat minimal, care înseamnă un stat redus, cu o birocraţie redusă, cu o parte bugetară, cu un Guvern şi cu un Parlament reduse, cu o intervenţie cât mai mică, inclusiv în viaţa economică a ţării.
”Foarte multe ministere trebuie să dispară, foarte mult din aparatul bugetar trebuie să dispară şi să îşi găsească locuri de muncă în sistemul privat. Trebuie să rămânem numai cu acele funcţii esenţiale ale statului. În rest, libertate”, a conchis aceasta.
“Ponta a intrat în avocatură «fără examen» şi folosind un titlu «doctor» obţinut prin furt. Am solicitat astăzi Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, întrucât renunţarea la titlul de «doctor în drept» anulează diploma pe baza căreia a fost primit «fără examen» în avocatură”, a precizat Macovei într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.
Macovei consideră că, dacă vrea să mai fie avocat, Ponta trebuie să dea examen şi să parcurgă toate căile de pregătire, ca orice alt candidat.
În opinia lui Macovei, Ponta nu poate renunţa la titlul de ”doctor” fără să piardă titlul de conferenţiar universitar, fără să fie exclus din profesia de avocat şi fără să returneze banii câştigaţi prin acest furt intelectual, inclusiv prin contractele cu statul pe care le-a avut ca avocat.
“Vă solicit să îl excludeţi din Baroul Bucureşti pe domnul Victor Viorel Ponta, luând act de faptul că acesta nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a exercita profesia de avocat, pe care a dobândit-o «fără examen», ca titular al diplomei de «doctor în drept»”, menţionează cererea Monicăi Macovei adresată decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie-Iordăchescu
”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.
Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.
“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.
Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.
Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.
Europarlamentarul Monica Macovei, împreună cu mama ei, l-a acţionat în judecată, în 18 septembrie 2012, pe Dan Şova pentru afirmaţiile mincinoase pe care le-a făcut la adresa tatălui ei,Vasile R. Gherghescu. Aceasta susţinea că declaraţiile fostului ministru au prejudiciat atât demnitatea şi imaginea ei, pe cea a mamei sale, Silvia Gherghescu, cât şi memoria tatalui său.
Inspectoii judiciari au astabilit că Monica Macovei a adus atingere independenţei sistemului prin faptul că a acreditat ideea că procurorul general al României ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor care instrumentau dosarul cunoscut sub numele de “Lukoil”.
“Trebuie să se cerceteze ceea ce se scrie în presă că Victor Ponta a primit apartamente luxoase de la Lukoil sau prin interpuşi sau alte bunuri. Familia Niţu lucrează împotriva justiţiei, lucrează cu politicul. Soţia sa a făcut presiune pe procurori pentru a ridica sechestrul la Lukoil. Ea e şefa acelor procurori care lucrează la caz. Ponta poate fi judecat pentru obstrucţionarea justiţiei, pentru complicitate. El l-a ales pe Putin şi este trădare naţională”, este afirmaţia făcută de Macovei, care i-a determinat pe inspectorii judiciari să întocmească acest raport.
În legătură cu acelaşi dosar, Inspecţia Judiciară a mai efectuat un raport, cu privire la afirmaţiile premierului Victor Ponta, care spunea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.
“Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată – şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus – e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă – că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului – de…în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice”, a spus Ponta, în cadrul şedinţei de guvern din 6 octombrie.
Tot atunci, premierul declara că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.
El a insistat asupra faptului că Lukoil are 3.500 de angajaţi, iar activitatea acesteia este foarte importantă şi pentru alte companii din economia românească, arătând că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei, indisponibilizate acum, şi exprimându-şi speranţa ca dictonul “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.) să fie aplicat prin limitare la “Fiat Justitia”, nu şi la moartea lumii.
De asemenea, într-o scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului în 3 octombrie, sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.
În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.
În 7 octombrie, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.
În aceeaşi zi, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au făcut, în 2 octombrie, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.
Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.
În 3 octombrie, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.
De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.
În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.