Intitulată de presă ”cealaltă jumătate a NATO”, imaginea le înfăţişează pe primele doamne din statele Alianţei Nord-Atlantice.
Tag: Luxemburg
-
Guardian Glass adaugă o linie de producţie de sticlă laminată în cadrul fabricii sale din Oroshaza, Ungaria
Noua linie va produce sticlă laminată standard şi peliculizată, precum şi produse speciale, cum ar fi sticla laminată cu folie acustică, cu folie colorată şi grosimi mari.
„Fabrica din Oroshaza dispune deja de o linie de producţie a sticlei peliculizate şi, prin urmare, inaugurarea unei linii de sticlă laminată ne va permite, de asemenea, să le oferim clienţilor noştri un pachet optim de produse pentru segmentele rezidenţial şi comercial, incluzând un nivel redus de emisivitate, control solar şi alte produse specializate din sticlă peliculizată laminată specială, precum sticla anti-reflexivă Guardian Clarity™,“ a declarat Guus Boekhoudt, vice-preşedinte Guardian Glass Europe şi director general Guardian Europe.
De asemenea, noua linie este continuarea logică a unei schimbări iniţiate în cadrul fabricii de către Guardian Glass în 2016, de trecere de la producţia standard de sticlă float clear la cea a alternativei produse de Guardian, cu un nivel mai ridicat de transmisie a luminii, Guardian ExtraClear®, pentru mai multă lumină naturală în clădiri. Se preconizează ca începerea producţiei de sticlă laminată să aibă loc în T1, 2018.
Ca rezultat al acestor schimbări şi ca răspuns la tendinţele continue de pe piaţă şi a îmbunătăţirilor ulterioare din tehnologia de fabricare a oglinzilor, Guardian Glass a decis să întrerupă producţia de oglinda la Oroshaza. La sfârşitul lunii martie 2017, linia de oglinda îşi va înceta producţia. Totuşi, Guardian Glass îşi va deservi în continuare clienţii din Europa, cu sticla pentru oglinzi UltraMirror™ fără plumb şi cupru, produsă la fabrica sa Dudelange din Luxemburg.
-
Studiu Gfk: Puterea de cumpărare în România este în creştere
Dacă comparăm cele 42 de judeţe din România, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Judeţele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa).Europenii înregistrează o putere de cumpărare pe persoană în uşoară creştere în 2016, comparativ cu anul trecut. Venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare o găsim în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumpărare a locuitorilor Liechtenstein-ului. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2016”. -
Companiile străine fac afaceri de peste 70 de miliarde de euro în România
Companiile din România care au investitori străini au înregistrat o cifră de afaceri totală de peste 250 miliarde de lei (55 miliarde de euro) în anul 2015. Pe primul loc sunt firmele olandeze, care au generat cifre de afaceri de aproximativ 35 de miliarde de euro (aproape 156 miliarde de lei), se arată într-un studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial.În topul investitorilor străini, în funcţie de cifrele de afaceri generate, urmează Germania, cu aproape 20 de miliarde de euro (peste 88 milioane de lei), urmată de Austria cu cifre de afaceri generate de aproape 13 miliarde de euro (peste 58 milioane de lei). Companiile cu capital francez din România generează cifre de afaceri de 12,6 miliarde de euro (peste 57 milioane de lei), Italia şi Cipru (peste 7 miliarde de euro fiecare), respectiv Elveţia, cu 6 miliarde de euro.„Raportările lunare realizate de CreditInfo şi cele speciale, personificate pentru fiecare client al nostru, se bazează pe informaţii obţinute în timp real din surse oficiale – ANAF, Ministerul de Finanţe, Registrul Comerţului, Ministerul Justiţiei, pe care analiştii Creditinfo le introduc în baza noastră de date. Utilizăm un sistem folosit cu succes în numeroase ţări europene”, a declarat Aurimas Kacinskas, Director General Creditinfo România.Potrivit studiului Creditinfo, clasamentul profitabilităţii este deschis de firmele cu capital german şi olandez, care au realizat în anul 2015 profituri de aproximativ 880 milioane de euro (4 miliarde de lei fiecare). Urmează firmele cu capital francez, care au realizat un profit total de 620 milioane de euro (peste 2,7 miliarde de lei), urmată de cele din Austria cu 430 milioane de euro (peste 1,9 miliarde de lei), Italia – profit de 250 milioane de euro (1,1 miliarde de lei) şi Luxemburg – 160 milioane de euro (peste 700 milioane de lei). În total, companiile cu capital străin au înregistrat în anul 2015 un profit total de 2,7 miliarde de euro.Cele mai profitabile domenii de activitate ale firmelor cu capital străin din România sunt industria auto, comerţul cu ridicata al produselor din tutun, respectiv comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte.Studiul Creditinfo mai arată că firmele cu capital străin au creat la nivelul anului 2015 peste un milion de locuri de muncă. Cei mai mulţi angajaţi au companiile cu capital german şi olandez (peste 200.000 de angajaţi fiecare), italienesc – peste 130.000 de angajaţi, Franţa – peste 100.000 de angajaţi, Austria – peste 95.000, Cipru – peste 80.000 şi Luxemburg – peste 40.000 de angajaţi.Creditinfo România este un lider recunoscut în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. Cu o experienţă de peste 13 ani în piaţa din România, Creditinfo sprijină companiile în luarea unor decizii de credit informate. -
Ţara europeană unde salariul minim este de aproape 2.000 de euro
Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional, iar cel mai mare nivel al unui salariu minim reglementat este în Luxemburg, unde nivelul este de 1.923 de euro pe lună. Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, unde nivelul este de 214 euro pe lună, arată un studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, scrie Ziarul Financiar.
Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.
-
Ei sunt cei mai bine plătiţi profesori
Un raport al OECD arată că profesorii din Luxemburg sunt cel mai bine plătiţi. Astfel un cadru didactic cu peste 10 ani experienţă aduce acasă 100.000 de dolari pe an. Pe locul doi, la o distanţă considerabilă se află profesorii germani cu un salariu anual de 65.000 de dolari.
-
Paradisul din inima Europei considerat cea mai bună ţară în care să locuieşti
Mica ţară fără ieşire la mare, Luxemburg, se învecinează cu Franţa, Germania şi Belgia, este recunoscută în acelaşi timp ca fiind un “paradis fiscal” pentru marile companii şi are multe avantaje de oferit populaţiei, scrie Business Insider.
-
Aurescu cere UE deschidere în privinţa asistenţei financiare acordate Republicii Moldova
Prezent la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre UE, care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă la Luxemburg, Bogdan Aurescu a solicitat deschidere şi flexibilitate în acordarea de asistenţă financiară pentru Republica Moldova şi a informat despre principalele măsuri luate de Bucureşti în această direcţie.
De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al MAE, ministrul Aurescu a informat despre vizita recentă a premierului român la Chişinău şi despre asistenţa pe care o acordă ţara noastră, prezentând şi perspectivele dosarului transnistrean.
În condiţiile în care printre temele aflate pe agenda reuniunii au figurat şi evoluţiile din Vecinătatea Estică şi relaţiile UE-Rusia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat “necesitatea unui angajament cât mai solid”, pe termen mediu şi lung, al UE în regiune, reafirmând importanţa sprijinului european pentru stimularea statelor partenere, în special a celor care doresc o apropiere mai mare de UE, precum R. Moldova, Georgia şi Ucraina.
Conform comunicatului MAE, şeful diplomaţiei române a reiterat dorinţa României de a se implica în revitalizarea Parteneriatului Estic, în contextul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate. De asemenea, a reluat ideea necesităţii unei strategii a relaţiilor UE-Rusia, cu luarea în considerare a gradului de implicare a Rusiei în aplicarea Acordurilor de la Minsk.
Aurescu a mai arătat că regimul de sancţiuni decis de UE faţă de situaţia din Ucraina trebuie menţinut până la aplicarea integrală a acestora şi a adăugat că nu trebuie uitată “ocuparea continuă şi
ilegală a Crimeii”.În acest context, el a exprimat preocuparea României pentru continuarea de către Rusia a procesului de militarizare a regiunii Mării Negre, mai ales în Crimeea. Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea unei mai mari implicări a UE în soluţionarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică şi la îmbunătăţirea comunicării strategice.
-
Presupusul autor al scurgerii de documente în scandalul LuxLeaks, inculpat pentru furt
Scandalul LuxLeaks a afectat imaginea noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care era premier al Luxemburgului la vremea semnării acestor acorduri fiscale între Marele Ducat şi multinaţionale.
Identitatea acuzatului nu a fost dezvăluită. Această inculpare a fost posibilă în urma unei plângeri făcute de compania de audit PWC Luxembourg, în iunie 2012, după ce a descoperit un furt de documente în urma unui reportaj al France 2, o lună mai devreme.
Reportajul consacrat evaziunii fiscale din Marele Ducat releva existenţa a sute de acorduri fiscale între Administraţia Contribuţiilor Directe din Luxemburg şi filialele unor multinaţionale, permiţând acestora din urmă reduceri mari de impozite.
În urma plângerii PWC, o anchetă judiciară a fost deschisă de Parchetul din Luxemburg. Ancheta a fost relansată în noiembrie, după dezvăluirile LuxLeaks de către Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie.
Potrivit directorilor PWC Luxembourg, furtul a fost comis în septembrie 2010 de către un fost angajat al firmei, care a copiat date confidenţiale, fără a fi reperat, timp de aproape doi ani, până când jurnalişti ai France 2 au relevat scurgerea de documente de la PWC.