BusinessMagazin

Tag: lună

  • Eclipse totale de Lună, ploi de meteoriţi şi superluna vor lumina cerul în 2022

    Noul an va fi cu siguranţă o încântare pentru privitorii cerului, cu o mulţime de evenimente celeste în calendar. Iată care sunt principalele evenimente de pe cer din 2022, astfel încât să vă puteţi pregăti binoclul şi telescopul.

    Există 12 faze de lună plină în 2022, iar două dintre ele se califică drept superluni.

    Definiţiile unei superluni pot varia, dar termenul denotă, în general, o lună plină care este mai strălucitoare şi mai aproape de Pământ decât în mod normal şi, prin urmare, apare mai mare pe cerul nopţii, potrivit CNN.

    Unii astronomi spun că fenomenul se produce atunci când Luna se află la 90% din perigeu, cea mai mare apropiere de Pământ pe orbită. Conform acestei definiţii, luna plină din iunie, precum şi cea din iulie vor fi considerate evenimente de superlună.

    Iată lista lunilor pline pentru 2022, potrivit Farmers’ Almanac:

    17 ianuarie: Luna Lupului
    16 februarie: Luna zăpezii
    18 martie: Luna viermilor
    16 aprilie: Luna roz
    16 mai: Luna florilor
    14 iunie: Luna căpşunilor
    13 iulie: Luna cerbului
    11 august: Luna Sturgeon
    10 septembrie: Luna recoltei
    9 octombrie: Luna vânătorului
    8 noiembrie: Luna castorului
    7 decembrie: Luna rece.

    Eclipsele lunare şi solare

    Eclipsele solare parţiale au loc atunci când Luna trece prin faţa Soarelui, dar îi blochează doar o parte din lumină. Asiguraţi-vă că purtaţi ochelari de eclipsă adecvaţi pentru a vedea în siguranţă eclipsele solare, deoarece lumina poate fi dăunătoare pentru ochi.

    O eclipsă parţială de soare pe 30 aprilie poate fi văzută de cei din sudul Americii de Sud, sud-estul Oceanului Pacific şi peninsula Antarctică.

    O altă eclipsă, pe 25 octombrie, va fi vizibilă pentru cei din Groenlanda, Islanda, Europa, nord-estul Africii, Orientul Mijlociu, vestul Asiei, India şi vestul Chinei.

    O eclipsă de Lună poate avea loc doar în timpul lunii pline, atunci când Soarele, Pământul şi Luna se aliniază, iar Luna trece în umbra Pământului. Pământul proiectează două umbre pe Lună în timpul eclipsei. Penumbra este umbra exterioară parţială, iar umbra este cea completă, întunecată.

    Vor avea loc două eclipse totale de Lună şi două eclipse parţiale de Soare în 2022, potrivit The Old Farmer’s Almanac.

    Când luna plină trece în umbra Pământului, se întunecă, dar nu dispare. Lumina Soarelui care trece prin atmosfera Pământului luminează Luna într-un mod dramatic, transformând-o în roşu, motiv pentru care aceasta este adesea denumită “lună sângerie”.

    Ploi de meteoriţi

    Noul an începe cu ploaia de meteoriţi Quadrantid, care se aşteaptă să atingă un vârf în orele de noapte între 2 şi 3 ianuarie pentru cei din America de Nord, potrivit American Meteor Society.

    Ploaia anuală de meteoriţi Perseide din august este o adevărată încântare pentru cei care observă cerul, deoarece produce extrem de multe dungi de lumină prin atmosfera noastră.

    Este prima din cele 12 ploi de meteoriţi de pe parcursul anului, deşi următoarea, ploaia de meteoriţi Lyrid, nu atinge apogeul până în aprilie.

    Iată şi celelalte ploi de urmărit în 2022:

    Lyridele: 21-22 aprilie
    Eta Aquariids: 4-5 mai
    Acvariidele delta sudice: 29-30 iulie
    Alfa Capricornidele: 30-31 iulie
    Perseidele: 11-12 august
    Orionidele: 20-21 octombrie
    Tauridele sudice: 4-5 noiembrie
    Tauridele nordice: 11-12 noiembrie
    Leonidele: 17-18 noiembrie
    Geminidele: 13-14 decembrie
    Ursidele: 21-22 decembrie.

  • NASA cumpără pământ de pe Lună. 500 de grame costă până la 25.000 de dolari

    NASA vrea mostrele de pământ pentru a face analize despre compoziţia solului de pe Lună. Specialiştii spun că este un prim pas către definirea unei pieţe pentru resurse spaţiale şi reglementarea drepturilor de extracţie. Modelul vizat este cel al oceanului planetar în care nimeni nu poate deveni proprietarul apelor, dar poate fi proprietarul resurselor descoperite.

    NASA a anunţat în mod oficial că vrea sol lunar şi că este dispusă să plătească pentru asta. Orice companie privată care va explora suprafaţa Lunii până în 2024, va putea să vândă agenţiei spaţiale mostre de până la 500 de grame de sol lunar, pentru sume între 15.000 şi 25.000 de dolari.

    Totul se va face în baza unui contract, firmele urmând să primească 10% din bani la semnarea contractului, 10% după lansarea către Lună, iar restul la livrarea mostrelor de sol. Interesant este că respectivele companii nu vor trebui să aducă mostrele pe Pământ, acestea urmând să fie culese de viitoarele expediţii NASA pe Lună.

  • Singura înregistrare ORIGINALĂ a primilor paşi făcuţi pe lună de Neil Armstrong, scoasă la licitaţie de un fost intern la NASA

    Un fost intern la NASA a cumpărat mai multe înregistrări video pentru a le vinde la licitaţie şi se aşteaptă să ajungă milionar după vânzarea programată în luna iulie. Între acestea s-ar găsi singura înregistrare originală a primilor paşi făcuţi de om pe lună, cu o jumătate de secol în urmă.

    După aselenizarea de pe 20 iulie, 1969, NASA a şters multe înregistrări originale pentru a refolosi banda cu scopul de a scădea cheltuielile agenţiei, spune Gary George, care era student atunci când a cumpărat peste 1.100 de înregistrări de la NASA la preţul de 218 dolari în timpul unei licitaţii a materialelor oferite de oficialităţi în 1976.

    “Nu m-am gândit că e ceva de valoare pe acele benzi” a afirmat George, acum în vârstă de 65 de ani, citat de Reuters. “Le vindeam posturilor de televiziune pentru a fi refolosite”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SuperLuna, totul despre evenimentul astronomic impresionant de astăzi

    Deşi omenirea nu a mai ajuns pe Lună de 44 de ani, sonda spaţială lunară Reconnaissance a NASA orbitează în jurul satelitului natural, trimiţând la sol imagini şi informaţii despre Lună. ,,Îmi place să cred că Luna este un alt continent al Pământului,” a declarat cercetătorul NASA Noah Petro.

    Astăzi va avea loc superluna, un fenomen astronomic impresionant deoarece Luna nu a mai trecut atât de aproape de Pământ de 70 de ani.Următoarea dată când va putea fi observată va fi în 2034.

    Vezi aici ce se va întâmpla în superlună şi cum poţi vedea evenimentul astronomic extraordinar.

  • Agenţia Spaţială Europeană vrea să construiască un “sat lunar” internaţional

    Noul director general al ESA, Johann-Dietrich Woerner, a prezentat proiectul “Moon village” în faţa experţilor prezenţi la cea de-a 66-a ediţie a Congresului Internaţional de Astronautică (IAC), la Ierusalim, la sfârşitul săptămânii trecute. Oficialul european a evocat acest proiect, în presă, încă de când a preluat această funcţie, în iulie.

    “Ideea este pe masa de discuţii”, a declarat Franco Bonacina, purtător de cuvânt al directorului general al ESA.

    “Expresia «Moon village» nu vrea să spună că vom construi pe Lună un sat cu şcoli, biserici şi case. Este un concept ce prevede o participare internaţională, pentru a realiza misiuni diverse şi variate pe Lună, poate pe faţa ei ascunsă”, a adăugat Franco Bonacina. Nu toate echipamentele necesare vor fi plasate în acelaşi loc.

    Johann-Dietrich Woerner, fostul director al Agenţiei spaţiale germane (DLR), consideră că aventura Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), lansată în 1998, ar trebui să se încheie cel mai probabil în jurul anului 2024.

    “Trebuie să ne gândim la ceea ce vrem să facem după aceea. De aici şi ideea de a stimula comunitatea internaţională pentru a face ceva împreună pe Lună. Este vorba de a aduna şi de a grupa idei” referitoare la satelitul natural al Terrei, care nu şi-a dezvăluit încă toate secretele, a adăugat Franco Bonacina.

    “Directorul ESA, care consideră că spaţiul nu are frontiere, vrea să permită lumii întregi să contribuie la construirea acestui sat lunar”, a spus Franco Bonacina. China, care nu participă la proiectul ISS, dar a implementat un ambiţios program de explorare a Lunii, ar putea participa la noul proiect.

    Programul american Apollo a permis omului să facă primul pas pe Lună, pe 21 iulie 1969. Dar, din decembrie 1972, niciun om nu a mai ajuns pe Lună.

    Începând din anii 1990, mai multe sonde spaţiale au fost plasate pe orbita lunară, inclusiv sonda europeană SMART1, în 2003.

    Bernard Foing, care a fost directorul ştiinţific al misiunii SMART1 şi care coordonează Grupul Internaţional pentru Explorare Lunară, a descris felul în care ar putea fi realizat “Moon village”.

    “Va exista o etapă robotizată a satului. Apoi, o etapă de staţie locuibilă. Ea ne va fi de folos şi pentru a pregăti expediţii spre destinaţii şi mai îndepărtate. Este un plan progresiv care începe cu misiuni orbitale”, a spus el.

    Un jalon important va fi misiunea americană Orion, la care colaborează şi ESA. În jurul anilor 2021-2023, această capsulă va trebui să plaseze patru astronauţi pe orbita Lunii.

    Dar, odată cu Orion, NASA vrea mai ales să pregătească o misiune cu echipaj uman la bord către planeta Marte.

    ESA colaborează în prezent şi la misiunea rusească Luna 27, programată în jurul anilor 2020. Misiunea prevede plasarea unui robot care va explora regiunile polare ale Lunii în care oamenii de ştiinţă au descoperit depozite de gheaţă.

    “La Polul Sud, am localizat câteva locuri care conţin gheaţă la mică adâncime sub scoarţă, care sunt bine luminate şi care oferă o bună posibilitate de comunicare”, a adăugat Bernard Foing. Toate aceste elemente sunt necesare pentru a instala o bază locuibilă.

    Acest proiect de cooperare cu Rusia pentru misiunea Luna 27 este în pregătire de mai mulţi ani.

    “ESA s-a angajat să dezvolte două elemente – unul pentru a realiza o aselenizare inteligentă, celălalt pentru a analiza resursele şi a pregăti viitoarele explorări”, a spus Franco Bonacina.

    “Dacă Luna 27 şi Luna 28 – următoarea misiune spaţială rusă, la care ESA vrea, de asemenea, să colaboreze – devin o realitate concretă, vom putea spune că aceste două misiuni vor fi făcut parte din proiectul Satului lunar”, a adăugat acelaşi oficial.

  • China vrea să trimită o sondă spaţială pe faţa nevăzută a Lunii

    Lansarea acestei sonde, ce va fi efectuată în cadrul misiunii spaţiale Chang’4, este programată înainte de anul 2020, a dezvăluit cercetătorul Zou Yongliao pentru CCTV, postul naţional de televiziune chinez.

    Zou Yongliao spune că obiectivul acestei misiuni spaţiale va consta în studierea condiţiilor geologice de pe faţa nevăzută a Lunii.

    Misiunea ar putea duce, eventual, şi la plasarea pe Lună a unui radiotelescop ce ar putea fi utilizat de astronomi.

    Faţa nevăzută a Lunii este protejată de emisiile radio de pe Terra şi, din acest motiv, reprezintă un loc excelent în care ar putea fi amplasate instrumente foarte sensibile.

    Următoarea misiune lunară a Chinei este programată pentru anul 2017, când această ţară asiatică va încerca să aducă pe Terra eşantioane de praf şi roci lunare.

    Dacă acea misiune va avea succes, atunci China va deveni a treia ţară din lume, după Statele Unite ale Americii şi Rusia, care au finalizat astfel de misiuni.

     

  • Oscar Holderer, unul dintre creatorii primei rachete spaţiale americane, a murit

    Savantul american, născut în Germania pe 4 noiembrie 1919, a suferit un accident vascular cerebral săptămâna trecută şi nu s-a mai recuperat de pe urma acestuia, a precizat fiul său, Michael Holderer,  informează bbc.com.

    Oscar Holderer a fost unul dintre cei 120 de ingineri germani care s-au mutat în Statele Unite după cel de-Al Doilea Război Mondial, aducând cu ei în această ţară tehnologia utilizată de Germania nazistă la fabricarea V2, prima rachetă balistică din lume cu rază lungă de acţiune.

    Savanţii germani au jucat un rol esenţial în procesul de construire a rachetei Saturn V care a fost utilizată în celebrul program spaţial Apollo, în cadrul căruia primii oameni au ajuns pe Lună, în 1969.

    Echipa germană, coordonată de Wernher von Braun, a participat la proiectul “Operation Paperclip”, conceput pentru a transfera în Statele Unite tehnologiile utilizate de Germania la fabricarea rachetelor V2 şi a altor rachete.

    Iniţial, inginerii germani s-au instalat într-o bază aflată în White Sands, în statul New Mexico, dar s-au mutat, în anul 1950, în Redstone Arsenal, în statul Alabama, unde au folosit rigle logaritmice şi primele versiuni din lume ale computerelor moderne pentru a construi racheta Saturn V.

    Michael Holderer spune că tatăl său a realizat designul pentru tunelul aerodinamic folosit la construirea rachetei Saturn şi a coordonat proiectul de construire a Centrului pentru zboruri spaţiale Marshall, operat de NASA.

    Ed Buckbee, istoric al explorării spaţiale şi fost agent de presă al NASA, spune că Oscar Holderer a fost ultimul membru supravieţuitor din acel grup de ingineri germani care au venit în Statele Unite imediat după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

    Oscar Holderer a devenit cetăţean american în anul 1955. După ce s-a pensionat, în 1974, a construit pentru NASA diverse dispozitive de testare şi antrenament care sunt folosite şi în zilele noastre la US Space and Rocket Center din oraşul Huntsville.

    Saturn V a rămas până în prezent singura rachetă spaţială capabilă să transporte astronauţi în spaţiu dincolo de orbita joasă a Terrei.

  • Un nou crater de pe Lună a primit numele aviatoarei Amelia Earhart

    Acea structură anterior necunoscută a fost numită în onoarea Ameliei Earhart, considerată un pionier al aviaţiei, întrucât a fost prima femeie din lume care a traversat Oceanul Atlantic la bordul unui avion cu un singur loc în cabină, informează bbc.com.

    Craterul, îngropat în praf, are un diametru de 200 de kilometri şi a fost descoperit cu ajutorul datelor ştiinţifice transmise de sonda spaţială Grail, administrată de NASA, care are misiunea de a alcătui o hartă a câmpului gravitaţional lunar.

    Rezultatele obţinute de cercetătorii americani au fost prezentate la o conferinţă ştiinţifică majoră – Planetary Science Conference (LPSC) – organizată recent în statul Texas.

    Descoperirea a fost făcută de cercetătorii Rohan Sood, Loic Chappaz şi Jay Melosh de la Universitatea Purdue. Amelia Earhart a fost membru de onoare al acestei instituţii americane din 1935 până la moartea ei în 1937.

    “Cred că aceasta este prima descoperire majoră a unui crater atât de mare pe faţa apropiată de Terra a Lunii din ultimul secol – sau poate chiar din ultimele două secole”, a spus profesorul Melosh.

    “Craterul datează probabil dinainte de bazinul Serenitatis, aflat la mică distanţă de el, spre sud. Dejecţiile provenind din Serenitatis au acoperit craterul, distrugând partea sudică a craterului şi modificându-i considerabil forma”, a adăugat profesorul Melosh.

    Bazinul Serenitatis de pe Lună s-ar fi format în urma unui impact uriaş care s-a produs în urmă cu 3,9 miliarde de ani. Craterul Earhart, parţial acoperit cu fragmente de scoarţă lunară ce provin din acel impact, este cel puţin la fel de mare. Vârsta lui nu este deocamdată cunoscută.

    Savanţii americani au ales numele Ameliei Earhart datorită colaborării aviatoarei americane cu Universitatea Purdue şi contribuţiei sale în calitate de pionier al aviaţiei. Amelia Earhart a devenit prima femeie care a realizat cu succes o traversare transatlantică în 1932, pilotând un avion cu un singur motor, cu care a zburat din Newfoundland până în comitatul Derry din Irlanda de Nord.

    Aviatoarea americană a stabilit apoi numeroase alte recorduri în domeniul aviaţiei. Amelia Earhart a dispărut în 1937 în timpul unei tentative de stabilire a unui nou record mondial, ce viza efectuarea unui ocol în jurul lumii, la bordul unui avion Lockheed Model 10 Electra.

    Numele acordat acestui crater lunar este temporar, deoarece denumirea unor obiecte şi corpuri astronomice trebuie să fie aprobată de Uniunea Astronomică Internaţională (UAI). Savanţii americani speră că propunerea lor va avea succes.

    Ediţia din 2015 a LPSC se desfăşoară în perioada 16 – 20 martie în oraşul Woodlands, aflat în apropiere de Houston.