BusinessMagazin

Tag: lună

  • Singura înregistrare ORIGINALĂ a primilor paşi făcuţi pe lună de Neil Armstrong, scoasă la licitaţie de un fost intern la NASA

    Un fost intern la NASA a cumpărat mai multe înregistrări video pentru a le vinde la licitaţie şi se aşteaptă să ajungă milionar după vânzarea programată în luna iulie. Între acestea s-ar găsi singura înregistrare originală a primilor paşi făcuţi de om pe lună, cu o jumătate de secol în urmă.

    După aselenizarea de pe 20 iulie, 1969, NASA a şters multe înregistrări originale pentru a refolosi banda cu scopul de a scădea cheltuielile agenţiei, spune Gary George, care era student atunci când a cumpărat peste 1.100 de înregistrări de la NASA la preţul de 218 dolari în timpul unei licitaţii a materialelor oferite de oficialităţi în 1976.

    “Nu m-am gândit că e ceva de valoare pe acele benzi” a afirmat George, acum în vârstă de 65 de ani, citat de Reuters. “Le vindeam posturilor de televiziune pentru a fi refolosite”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a lansat o misiune istorică spre Lună

    O rachetă Long March-3B în care se află sonda spaţială a fost lansată de la Centrul spaţial Xichang, provincia Sichuan, sâmbătă la ora locală 2.23, informează agenţia de presă China Nouă.

    Misiunea Chang’e-4 ar urma să exploreze zona Craterului Von Kármán, situat pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SuperLuna, totul despre evenimentul astronomic impresionant de astăzi

    Deşi omenirea nu a mai ajuns pe Lună de 44 de ani, sonda spaţială lunară Reconnaissance a NASA orbitează în jurul satelitului natural, trimiţând la sol imagini şi informaţii despre Lună. ,,Îmi place să cred că Luna este un alt continent al Pământului,” a declarat cercetătorul NASA Noah Petro.

    Astăzi va avea loc superluna, un fenomen astronomic impresionant deoarece Luna nu a mai trecut atât de aproape de Pământ de 70 de ani.Următoarea dată când va putea fi observată va fi în 2034.

    Vezi aici ce se va întâmpla în superlună şi cum poţi vedea evenimentul astronomic extraordinar.

  • Agenţia Spaţială Europeană vrea să construiască un “sat lunar” internaţional

    Noul director general al ESA, Johann-Dietrich Woerner, a prezentat proiectul “Moon village” în faţa experţilor prezenţi la cea de-a 66-a ediţie a Congresului Internaţional de Astronautică (IAC), la Ierusalim, la sfârşitul săptămânii trecute. Oficialul european a evocat acest proiect, în presă, încă de când a preluat această funcţie, în iulie.

    “Ideea este pe masa de discuţii”, a declarat Franco Bonacina, purtător de cuvânt al directorului general al ESA.

    “Expresia «Moon village» nu vrea să spună că vom construi pe Lună un sat cu şcoli, biserici şi case. Este un concept ce prevede o participare internaţională, pentru a realiza misiuni diverse şi variate pe Lună, poate pe faţa ei ascunsă”, a adăugat Franco Bonacina. Nu toate echipamentele necesare vor fi plasate în acelaşi loc.

    Johann-Dietrich Woerner, fostul director al Agenţiei spaţiale germane (DLR), consideră că aventura Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), lansată în 1998, ar trebui să se încheie cel mai probabil în jurul anului 2024.

    “Trebuie să ne gândim la ceea ce vrem să facem după aceea. De aici şi ideea de a stimula comunitatea internaţională pentru a face ceva împreună pe Lună. Este vorba de a aduna şi de a grupa idei” referitoare la satelitul natural al Terrei, care nu şi-a dezvăluit încă toate secretele, a adăugat Franco Bonacina.

    “Directorul ESA, care consideră că spaţiul nu are frontiere, vrea să permită lumii întregi să contribuie la construirea acestui sat lunar”, a spus Franco Bonacina. China, care nu participă la proiectul ISS, dar a implementat un ambiţios program de explorare a Lunii, ar putea participa la noul proiect.

    Programul american Apollo a permis omului să facă primul pas pe Lună, pe 21 iulie 1969. Dar, din decembrie 1972, niciun om nu a mai ajuns pe Lună.

    Începând din anii 1990, mai multe sonde spaţiale au fost plasate pe orbita lunară, inclusiv sonda europeană SMART1, în 2003.

    Bernard Foing, care a fost directorul ştiinţific al misiunii SMART1 şi care coordonează Grupul Internaţional pentru Explorare Lunară, a descris felul în care ar putea fi realizat “Moon village”.

    “Va exista o etapă robotizată a satului. Apoi, o etapă de staţie locuibilă. Ea ne va fi de folos şi pentru a pregăti expediţii spre destinaţii şi mai îndepărtate. Este un plan progresiv care începe cu misiuni orbitale”, a spus el.

    Un jalon important va fi misiunea americană Orion, la care colaborează şi ESA. În jurul anilor 2021-2023, această capsulă va trebui să plaseze patru astronauţi pe orbita Lunii.

    Dar, odată cu Orion, NASA vrea mai ales să pregătească o misiune cu echipaj uman la bord către planeta Marte.

    ESA colaborează în prezent şi la misiunea rusească Luna 27, programată în jurul anilor 2020. Misiunea prevede plasarea unui robot care va explora regiunile polare ale Lunii în care oamenii de ştiinţă au descoperit depozite de gheaţă.

    “La Polul Sud, am localizat câteva locuri care conţin gheaţă la mică adâncime sub scoarţă, care sunt bine luminate şi care oferă o bună posibilitate de comunicare”, a adăugat Bernard Foing. Toate aceste elemente sunt necesare pentru a instala o bază locuibilă.

    Acest proiect de cooperare cu Rusia pentru misiunea Luna 27 este în pregătire de mai mulţi ani.

    “ESA s-a angajat să dezvolte două elemente – unul pentru a realiza o aselenizare inteligentă, celălalt pentru a analiza resursele şi a pregăti viitoarele explorări”, a spus Franco Bonacina.

    “Dacă Luna 27 şi Luna 28 – următoarea misiune spaţială rusă, la care ESA vrea, de asemenea, să colaboreze – devin o realitate concretă, vom putea spune că aceste două misiuni vor fi făcut parte din proiectul Satului lunar”, a adăugat acelaşi oficial.

  • China vrea să trimită o sondă spaţială pe faţa nevăzută a Lunii

    Lansarea acestei sonde, ce va fi efectuată în cadrul misiunii spaţiale Chang’4, este programată înainte de anul 2020, a dezvăluit cercetătorul Zou Yongliao pentru CCTV, postul naţional de televiziune chinez.

    Zou Yongliao spune că obiectivul acestei misiuni spaţiale va consta în studierea condiţiilor geologice de pe faţa nevăzută a Lunii.

    Misiunea ar putea duce, eventual, şi la plasarea pe Lună a unui radiotelescop ce ar putea fi utilizat de astronomi.

    Faţa nevăzută a Lunii este protejată de emisiile radio de pe Terra şi, din acest motiv, reprezintă un loc excelent în care ar putea fi amplasate instrumente foarte sensibile.

    Următoarea misiune lunară a Chinei este programată pentru anul 2017, când această ţară asiatică va încerca să aducă pe Terra eşantioane de praf şi roci lunare.

    Dacă acea misiune va avea succes, atunci China va deveni a treia ţară din lume, după Statele Unite ale Americii şi Rusia, care au finalizat astfel de misiuni.

     

  • Oscar Holderer, unul dintre creatorii primei rachete spaţiale americane, a murit

    Savantul american, născut în Germania pe 4 noiembrie 1919, a suferit un accident vascular cerebral săptămâna trecută şi nu s-a mai recuperat de pe urma acestuia, a precizat fiul său, Michael Holderer,  informează bbc.com.

    Oscar Holderer a fost unul dintre cei 120 de ingineri germani care s-au mutat în Statele Unite după cel de-Al Doilea Război Mondial, aducând cu ei în această ţară tehnologia utilizată de Germania nazistă la fabricarea V2, prima rachetă balistică din lume cu rază lungă de acţiune.

    Savanţii germani au jucat un rol esenţial în procesul de construire a rachetei Saturn V care a fost utilizată în celebrul program spaţial Apollo, în cadrul căruia primii oameni au ajuns pe Lună, în 1969.

    Echipa germană, coordonată de Wernher von Braun, a participat la proiectul “Operation Paperclip”, conceput pentru a transfera în Statele Unite tehnologiile utilizate de Germania la fabricarea rachetelor V2 şi a altor rachete.

    Iniţial, inginerii germani s-au instalat într-o bază aflată în White Sands, în statul New Mexico, dar s-au mutat, în anul 1950, în Redstone Arsenal, în statul Alabama, unde au folosit rigle logaritmice şi primele versiuni din lume ale computerelor moderne pentru a construi racheta Saturn V.

    Michael Holderer spune că tatăl său a realizat designul pentru tunelul aerodinamic folosit la construirea rachetei Saturn şi a coordonat proiectul de construire a Centrului pentru zboruri spaţiale Marshall, operat de NASA.

    Ed Buckbee, istoric al explorării spaţiale şi fost agent de presă al NASA, spune că Oscar Holderer a fost ultimul membru supravieţuitor din acel grup de ingineri germani care au venit în Statele Unite imediat după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

    Oscar Holderer a devenit cetăţean american în anul 1955. După ce s-a pensionat, în 1974, a construit pentru NASA diverse dispozitive de testare şi antrenament care sunt folosite şi în zilele noastre la US Space and Rocket Center din oraşul Huntsville.

    Saturn V a rămas până în prezent singura rachetă spaţială capabilă să transporte astronauţi în spaţiu dincolo de orbita joasă a Terrei.

  • Un nou crater de pe Lună a primit numele aviatoarei Amelia Earhart

    Acea structură anterior necunoscută a fost numită în onoarea Ameliei Earhart, considerată un pionier al aviaţiei, întrucât a fost prima femeie din lume care a traversat Oceanul Atlantic la bordul unui avion cu un singur loc în cabină, informează bbc.com.

    Craterul, îngropat în praf, are un diametru de 200 de kilometri şi a fost descoperit cu ajutorul datelor ştiinţifice transmise de sonda spaţială Grail, administrată de NASA, care are misiunea de a alcătui o hartă a câmpului gravitaţional lunar.

    Rezultatele obţinute de cercetătorii americani au fost prezentate la o conferinţă ştiinţifică majoră – Planetary Science Conference (LPSC) – organizată recent în statul Texas.

    Descoperirea a fost făcută de cercetătorii Rohan Sood, Loic Chappaz şi Jay Melosh de la Universitatea Purdue. Amelia Earhart a fost membru de onoare al acestei instituţii americane din 1935 până la moartea ei în 1937.

    “Cred că aceasta este prima descoperire majoră a unui crater atât de mare pe faţa apropiată de Terra a Lunii din ultimul secol – sau poate chiar din ultimele două secole”, a spus profesorul Melosh.

    “Craterul datează probabil dinainte de bazinul Serenitatis, aflat la mică distanţă de el, spre sud. Dejecţiile provenind din Serenitatis au acoperit craterul, distrugând partea sudică a craterului şi modificându-i considerabil forma”, a adăugat profesorul Melosh.

    Bazinul Serenitatis de pe Lună s-ar fi format în urma unui impact uriaş care s-a produs în urmă cu 3,9 miliarde de ani. Craterul Earhart, parţial acoperit cu fragmente de scoarţă lunară ce provin din acel impact, este cel puţin la fel de mare. Vârsta lui nu este deocamdată cunoscută.

    Savanţii americani au ales numele Ameliei Earhart datorită colaborării aviatoarei americane cu Universitatea Purdue şi contribuţiei sale în calitate de pionier al aviaţiei. Amelia Earhart a devenit prima femeie care a realizat cu succes o traversare transatlantică în 1932, pilotând un avion cu un singur motor, cu care a zburat din Newfoundland până în comitatul Derry din Irlanda de Nord.

    Aviatoarea americană a stabilit apoi numeroase alte recorduri în domeniul aviaţiei. Amelia Earhart a dispărut în 1937 în timpul unei tentative de stabilire a unui nou record mondial, ce viza efectuarea unui ocol în jurul lumii, la bordul unui avion Lockheed Model 10 Electra.

    Numele acordat acestui crater lunar este temporar, deoarece denumirea unor obiecte şi corpuri astronomice trebuie să fie aprobată de Uniunea Astronomică Internaţională (UAI). Savanţii americani speră că propunerea lor va avea succes.

    Ediţia din 2015 a LPSC se desfăşoară în perioada 16 – 20 martie în oraşul Woodlands, aflat în apropiere de Houston.

  • Bette Midler a lansat o campanie-parodie ce vizează plantarea unui copac pe Lună – VIDEO

    Vedeta americană, aflată în prezent într-un turneu de promovare a celui mai recent album ai ei, “It’s The Girls”, a înregistrat un material video pentru site-ul de parodie FunnyorDie.com, în care îşi invită fanii să facă donaţii pentru a sprijini noua ei iniţiativă, prin intermediul platformei de crowdfunding Kickstarter.com.

    Bette Midler afirmă, în glumă, că ar avea nevoie de 174 de milioane de dolari pentru a finanţa programul de instruire a astronauţilor şi trimiterea lor pe Lună, explicând cu această ocazie natura unor “costuri ascunse”, ce ar consta în cheltuielile ocazionate de iluminatul electric, coafura şi machiajul astronauţilor şi “toate acele lucruri care sunt dragi oamenilor de la NASA”.

    Continuând să glumească, vedeta americană a spus că are şi câteva “cadouri” pentru fanii care vor face donaţii, promiţându-le că va “grava” numele lor în scoarţa copacului şi că îi va trimite apoi pe aceştia pe Lună.

     

    “Dacă nu ajung pe Lună, îi voi căuta pe Uranus”, a adăugat Bette Midler în încheierea mesajului.

    Într-o carieră de peste patru decenii, albumele artistei americane s-au vândut în peste 30 de milioane de copii. Bette Midler a jucat şi în câteva filme de succes, precum “Rose/ The Rose” (1979), “Noroc criminal/ Ruthless People” (1986), “Prietenele/ Beaches” (1988) şi “Turnee cu peripeţii/ For The Boys” (1991). Artista a fost nominalizată de două ori la premiile Oscar şi a câştigat patru premii Grammy, patru Globuri de Aur, trei premii Emmy şi un premiu Tony.

     

  • China va plasa o sondă pe orbita Lunii până la sfârşitul lui 2014

    Sonda este deja pe drum către centrul de lansare, în provincia Sichuan (sud-vestul Chinei), potrivit comunicatului emis de administraţia chineză de stat care răspunde de programele ştiinţifice privind apărarea naţională.

    Un astfel de modul orbital, destinat revenirii pe Terra, trebuie construit astfel încât să reziste temperaturilor foarte înalte provocate de frecarea cu aerul la reintrarea în atmosferă.

    Sonda spaţială va permite testarea tehnologiilor care vor fi apoi utilizate în cadrul misiunii Chang’e-5 (numită după zeiţa Lunii din mitologia chineză), în cursul căreia China intenţionează prelevarea de eşantioane de sol de pe Lună, potrivit agenţiei China Nouă.

    Administraţia de la Beijing, care se confruntă cu o slabă dezvoltare tehnologică, consideră că programul său spaţial scump este un simbol al includerii Chinei printre marile puteri din domeniul industriei spaţiale.

    În 2013, un modul de explorare spaţială chinezesc – numit “Iepurele de Jad” (“Yutu” în mandarină) – a efectuat o aselenizare uşoară, după ce a întâmpinat câteva probleme mecanice, în cadrul misiunii Chang’e-3.

    Acest tip de aselenizare a mai fost efectuat doar de misiuni ale Statelor Unite ale Americii şi fostei Uniuni Sovietice, cea realizată în 2013 fiind prima după 37 de ani.

    Programul spaţial chinez, controlat de armată, prevede, de asemenea, instalarea pe orbită, înainte de 2020, a unei staţii spaţiale permanente şi, în cele din urmă, trimiterea unui om pe Lună.

    Un important oficial al programului spaţial chinez vorbea, în 2012, despre intenţia Chinei de a preleva eşantioane de pe suprafaţa planetei Marte înainte de 2030.