Luxul trebuie să se vadă şi în mobilier, fie el pentru casă sau pentru terasă, motiv pentru care Louis Vuitton a lansat cu câţiva ani în urmă gama sa de mobilier „Objets Nomades” destinată superbogaţilor, la care colaborează cu diverşi designeri. Printre cele mai cunoscute articole ale gamei, scrie The Telegraph, se numără un balansoar care seamănă cu un cocon, iar mai nou, acestuia i s-a adăugat un scaun-petală, proiectat de studioul olandez de design Marcel Wanders ori „Signature”, creaţii ale designerului de la Beijing, Frank Chou, nişte piese (canapea şi fotolii) care se remarcă prin curbele elegante.
Tag: Louis Vuitton
-
Arhitectul parfumului
Atunci când nu proiectează case sau clădiri de birouri, unii arhitecţi îşi îndreaptă atenţia spre sticle de băuturi alcoolice şi cutiile lor sau chiar spre sticluţe de parfum. Cunoscut pentru lucrări ca Muzeul Guggenheim din Bilbao, Spania, ori Fundaţia Louis Vuitton din Paris, arhitectul Frank Gehry a creat o sticluţă pentru o gamă de parfumuri Louis Vuitton, „Les Extraits”. Sticluţa are o formă care încearcă să transmită ideea de eliberare şi mişcare absolută, scrie Dezeen, şi un dop din aluminiu în formă de boboc de floare care se deschide. Gama „Les Extraits” este formată din cinci parfumuri, Gehry gândind pentru sticluţele acestora şi nişte cutii albe în formă de cilindru retezat în diagonală la vârf.
-
Angajaţii din fabricile locale ale Louis Vuitton, Prada, Gucci sau Moncler câştigă între 2.300 şi 2.800 de lei net pe lună. Câştigurile sunt cu 15-25% peste media industriei, dar cu până la 40% sub media pe economie
Louis Vuitton, Gucci, Prada, Moncler şi Akris sunt giganţi din moda de lux care deţin fabrici proprii în România, fiecare cu sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, oameni care produc haine sau pantofi ce se vând mai apoi cu mii de euro.
Angajaţii din aceste unităţi de producţie câştigă între 2.300 şi 2.800 de lei net pe lună, cu 15-25% peste media industriei, dar cu până la 40% sub media pe economie.
„Salariile plătite de grupul Prada sunt peste media industriei din România, deşi nu putem oferi detalii despre valoarea acestora“, a spus Marta Monaco, financial and corporate communication senior manager la Prada S.p.A., într-un e-mail către ZF.
Producţia de încălţăminte, cea de îmbrăcăminte şi cea de textile sunt cunoscute că plătesc salarii mici, uneori apropiate de minimul pe economie. Acesta este cazul în special al fabricilor care lucrează în lohn şi care depind de comenzile partenerilor şi de preţurile plătite de aceştia. Fabricile care sunt dezvoltate direct de branduri în România, mai ales cele din industria luxului, plătesc peste medie, însă salariul este în continuare sub media naţională de 3.620 de lei lunar net în decembrie 2020.
Dintre cele analizate de ZF, cele mai mari salarii le plăteşte Louis Vuitton, iar cele mai mici, Moncler.
-
Luxul e imun la pandemie? Vânzările locale ale Louis Vuitton şi Rolex au crescut anul trecut cu peste 10%. Scăderi apar la mărcile mai ieftine
Zece dintre cele mai puternice branduri de lux sau premium din România au adunat anul trecut, în plină pandemie, afaceri de circa 200 de milioane de lei. Unele mărci, în frunte cu Louis Vuitton şi Rolex, şi-au bătut propriile înregistrări în 2020, în timp ce altele au fost pe minus.
Au postat scăderi în special mărcile cu preţuri mai mici, cele mai active pe segmentul premium şi nu de lux, precum Michael Kors şi Diesel, arată o analiză a ZF. Cele mai multe dintre brandurile analizate de ZF şi-au continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Cristina Roşca
Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Mai mult, dat fiind că nu au mai mers la Paris sau Milano în vacanţe unde făcând şi cumpărături, consumatorii români de lux şi-au cheltuit banii la Bucureşti.
-
Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor
Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.
„Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.
Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.
Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.
„Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.
Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.
Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.
-
Cine este miliardarul european care termină dominaţia americană devenind cel mai bogat om din lume, după ce l-a depăşit pe Jeff Bezos
Miliardarul din industria fashionului Bernard Arnault a devenit săptămâna trecută cel mai bogat om al lumii, averea sa netă urcând până la 186,3 miliarde de dolari, cu 300 de milioane de dolari mai mult decât averea lui Jeff Bezos (186 miliarde de dolari) şi plasându-se deasupra lui Elon Musk (147,3 miliarde de dolari).
Averea lui a făcut astfel un salt de la valoarea de 76 de miliarde de dolari din martie 2020, până la 186,3 miliarde de dolari lunea trecută, înregistrând o creştere de 110 miliarde de dolari în ultimele 14 luni, datorită performanţelor grupului său de produse de lux LVMH (Louis Vuitton Moet Hennessy).
LVMH, care include şi branduri precum Fendi, Christian Dior şi Givenchy, a înregistrat creşteri ale preţului acţiunilor, majorând felia de companie deţinută de Arnault până la o valoare de 600 de milioane de dolari.
De-a lungul anilor, lista miliardarilor lumii a fost dominată mai ales de americani – cu nume precum Bezos, Musk, Gates şi Buffett; anterior lui Bernard Arnault, Carlos Slim, fondatorul Inditex, a fost singurul care a întrerupt dominaţia americană pentru o perioadă de timp relevantă.
-
Avioane şi morcovi
Cu toate că genţile şi poşetele au aspect şi formă consacrate, nu toţii creatorii de modă care-şi îndreaptă atenţia asupra lor se conformează, aşa cum o dovedeşte directorul artistic al colecţiei de îmbrăcăminte masculină al casei Louis Vuitton, Virgil Abloh.
Acesta a lansat în colecţia de toamnă/iarnă 2021 o geantă mai aparte pentru bărbaţi, în formă de avion, scrie The Independent. Geanta-avion din piele poartă monograma cunoscută Louis Vuitton şi costă 39.000 de dolari, mai mult decât un mic avion pentru piloţii amatori. Nu demult, creatorul a revenit cu o altă gentuţă neobişnuită, prezentând pe contul său de Instagram una în formă de morcov, cu rădăcină portocalie şi frunze verzi.
-
Avioane şi morcovi
Cu toate că genţile şi poşetele au aspect şi formă consacrate, nu toţii creatorii de modă care-şi îndreaptă atenţia asupra lor se conformează, aşa cum o dovedeşte directorul artistic al colecţiei de îmbrăcăminte masculină al casei Louis Vuitton, Virgil Abloh.
Acesta a lansat în colecţia de toamnă/iarnă 2021 o geantă mai aparte pentru bărbaţi, în formă de avion, scrie The Independent. Geanta-avion din piele poartă monograma cunoscută Louis Vuitton şi costă 39.000 de dolari, mai mult decât un mic avion pentru piloţii amatori. Nu demult, creatorul a revenit cu o altă gentuţă neobişnuită, prezentând pe contul său de Instagram una în formă de morcov, cu rădăcină portocalie şi frunze verzi.
-
Grupul select al „centimiliardarilor” a ajuns la cinci membri pentru prima dată în istorie
Bernard Arnault, şeful companiei franceze LVMH, care deţine brandurile Louis Vuitton, Hennessy şi Dior, a ajuns la o avere de 104 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Grupul select al „centimiliardarilor”, adică persoanele care deţin o avere de peste 100 de miliarde de dolari, a atins astfel un număr record de cinci membri: şeful Amazon Jeff Bezos, fondatorul Microsoft Bill Gates, CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg, directorul Tesla Elon Musk şi Bernard Arnault, singurul european din clasament.
Per total, cei cinci deţin o avere cumulată de 628 de miliarde de dolari, de circa trei ori mai mult decât produsul intern brut (PIB) al României.
Averea celor mai bogaţi 500 de oameni la nivel mondial s-a majorat cu 1,2 trilioane de dolari în 2020, creşterea de 21% fiind alimentată de performanţele pieţelor de capital şi un volum semnificativ de lichidităţi.
Cel mai mare câştigător al topului realizat zilnic de Bloomberg este Amancio Ortega, fondatorul Inditex – compania-mamă a grupului ZARA. Spaniolul a raportat o creştere de aproape 7,6 miliarde de dolari, în condiţiile în care investitorii încep să îmbrăţişeze posibilitatea redeschiderii magazinelor fizice.
Între timp, averea CEO-ului Zoom – Eric Yuan – a scăzut cu 20% la 5,1 miliarde de dolari, odată cu declinul suferit de acţiunile platformei de videoconferinţe.
-
Luxul prinde bine chiar şi în pandemie
Vânzările de poşete Louis Vuitton au alimentat veniturile grupului LVMH în al treilea trimestru, iar cel mai mare retailer de bunuri de lux din lume a raportat o serie de rezultate peste aşteptările analiştilor, notează CNBC.
Spre deosebire de o bună parte dintre rivalii companiei, LVMH s-a dovedit mai rezistent în faţa crizei generate de coronavirus. Deşi restricţiile de circulaţie şi închiderea magazinelor au afectat întreaga industrie, acţiunile grupului francez s-au redus cu doar 3% de la începutul anului.
Vânzările din T3/2020 au scăzut cu 7% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, reuşind să bată estimările analiştilor de minus 12%. De asemenea, veniturile diviziilor de produse din piele şi fashion, care includ brandurile Louis Vuitton şi Dior, au crescut cu 12% faţă de anul trecut, iar vânzările înregistrate de băuturile Hennessy au rămas stabile.
Celelalte divizii ale conglomeratului francez nu s-au descurcat atât de bine. De exemplu, lipsa evenimentelor festive a afectat business-urile cu şampanie, care includ Dom Perignon, Moet şi Chandon.
Totodată, veniturile diviziilor de bijuterii şi ceasuri au scăzut cu 14%. Rezultatele pot fi afectate de procesul împotriva grupului american Tiffany prin care se urmăreşte abandonarea acordul de achiziţie de 16,2 miliarde de dolari. Compania a decis să renunţe la înţelegere la începutul lunii septembrie după ce vânzările din magazinele Tiffany au scăzut cu circa 44%.