BusinessMagazin

Tag: Louis Vuitton

  • Cel mai bogat om din Europa oferă 14,5 miliarde de dolari pentru brandul de bijuterii Tiffany

    LVMH, grupul care controlează branduri precum Louis Vuitton şi Givenchy, a lansat o ofertă de 14,5 miliarde de dolari pentru achiziţia producătorul de bijuterii Tiffany & Co, într-o tranzacţie prin care grupul controlat de familia Arnault vrea să se extindă pe piaţa din SUA, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Grupul a abordat compania americană Tiffany cu o propunere de preluare în urmă cu o lună. Tranzacţia evaluează Tiffany la 120 de dolari per acţiune, cu 22% mai mult decât preţul de închidere de vineri, 25 octombrie.

    Tiffany analizează în prezent oferta dar nu prezintă nicio garanţie că vor ajunge la un acord, potrivit sursei citate.

    „Tiffany s-ar putea dovedi un nume potrivit pentru LVMH, care nu şi-a atins încă potenţialul maxim pe segmentul de bijuterii”, spune Deborah Aitken, analist pe piaţa bunurilor de lux în cadrul Bloomberg Intelligence.

    Piaţa de bijuterii creşte la un ritm de circa 6% pe an – cu circa 200 de puncte de bază mai rapid decât piaţa ceasurilor de lux.

    Dacă părţile vor ajunge la o înţelegere, ar fi ce mai mare tranzacţie pentru cel mai bogat om din Europa, Bernard Arnault, preşedintele LVMH. Grupul francez mai controlează brnduri precum Bulgari, Sephora, Hublot şi Dom Perignon.

     

  • Luxul nu dezamăgeşte nici în vremuri grele: Grupul LVMH, din spatele Louis Vuitton şi Bulgari, a ajuns la venitui de 13 miliarde euro în ultimele trei luni

    Grupul LVMH, proprietarul unor branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moet & Chandon şi Bulgari, a raportat o creştere de două cifre la nivelul veniturilor din T3 2019, în ciuda tensiunilor comerciale, potrivit FT.

    Proprietarul Dior şi Bulgari a anunţat că vânzările au crescut cu 11% de la an la an în mod organic, ajungând la 13,3 miliarde de euro, în comparaţie cu o estimare de creştere de 8,8% până la 12,7 miliarde euro – generată de analişti.

    LVMH susţine că Europa şi SUA au făcut „progrese semnificative” în ultimele trei luni, în timp ce piaţa din Asia a performat bine „în ciuda unui context dificil în Hong Kong”.

    Rezultatele vin în contextul tensiunilor politice ridicate dintre cetăţenii din Hong Kong şi cetăţenii din China – în contextul în care cetăţenii teritoriului semi-autonom aflat sub suveranitate chineză protestează încă din luna iunie împotriva regimului de la Beijing.

    Investitorii încearcă să anticipeze cât de mult scăderea cererii de lux din Hong Kong va afecta piaţa din China în general.

    Divizia de fashion şi produse din piele, cea mai mare divizie a grupului, a crescut cu 19%, condusă de vânzări peste aşteptări în brandurile Louis Vuitton şi Dior. Între timp, divizia de vinuri şi spirtoase a crescut cu 8%, cosmetice şi parfumuri cu 7% în timp ce vânzările de bijuterii şi ceasuri au crescut cu 5%.

    Asia, fără Japonia, reprezintă cea mai mare piaţă pentru LVMH şi aduce o treime din veniturile grupului, în comparaţie cu 25% generate de piaţa din SUA, şi sub o cincime generate de Europa, fără Franţa.

    Creşterea din piaţa din Asia a fost de 18% pe primele şase luni 2019.

    Acţiunile LVMH au crescut cu 40% anul acesta dar stagnează în ultimele patru luni, reflectând emoţiile investitorior legate de războiul comercial şi protestele din Hong Kong.

     

     

  • Cum se vede majorarea salariilor din textile în businessurile brandurilor care produc direct. Mărcile de lux Louis Vuitton şi Akris continuă să crească operaţiunile locale şi să angajeze, brandurile mass-market restructurează

     

    Evoluţia businessurilor este diferită, astfel că în timp ce Louis Vuitton a angajat în 2018 peste 200 de oameni şi şi-a majorat businessul cu aproape 50%, grupul Bonis SPA, parte a USSN Polo Ralph Lauren (Italia), şi-a redus cifra de afaceri la jumătate ♦ Mai mult, unul dintre cei zece jucători – grupul elveţian Rieker – a anunţat că renunţă la producţia din România.

    Afacerile fabricilor din România deţinute de branduri de lux pre­cum Louis Vuitton sau Akris continuă să crească, ba mai mult, aceste businesuri con­tinuă şi să angajeze oameni, în timp ce mărcile mass-market restructurează activităţile locale din producţie, arată o analiză a ZF. Aceasta a luat în calcul doar businessurile unor branduri care au operaţiuni proprii de producţie în România.

    Analiza vine într-o perioadă în care tot mai multe branduri renunţă la producţia locală în contextul în care majorarea salariului minim şi implicit a celui din domeniul producţiei de tex­tile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a făcut ca România, considerată a fi „croitorul” Europei, să devină prea scumpă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă la Notre Dame: Cetăţenii şi micii donatori suportă factura, în timp ce bogaţii Franţei nu au dat încă niciun ban

    Familiile bogate din Franţa care au anunţat public imediat după dezastrul de la Catedrala Notre Dame din Paris că pun la bătaie sume de sute de milioane de euro pentru reparaţii nu au dat încă niciun ban pentru restaurare, anunţă oficialii bisericii, citaţi de Bloomberg.

    În schimb, micii donatori din Franţa şi din lume plătesc prima factură de reparaţii, prin donaţiile făcute prin intermediul fundaţiei caritabile Notre Dame. Această primă factură acoperă începutul reparaţiilor şi plata pentru 150 de muncitori angajaţi de catedrală încă din data de 15 aprilie – când incendiul a devstat acoperişul clădirii.

    Luna aceasta, datorită micilor donatori se face prima plată pentru reparaţii, de 3,6 milioane de euro.

    „Marii donatori nu au plătit. Nici măcar un cent. Ei vor să ştie exact pe ce sunt cheltuiţi banii şi trebuie să îşi dea acordul. Nu vor să plătească doar salariile angajaţilor”, spune Andre Finot, ofiţerul senior de presă al Notre Dame.

    Sute de milioane de euro au fost „puse la bătaie” de unii dintre cei mai bogaţi oameni din Franţa, încă din primele ore şi zile după dezastru.

    Francois Pinault, şeful Artemis – compania-mamă din spatele Kering, cu branduri precum Gucci şi Saint Laurent – a promis 100 milioane de euro, în timp ce Patrick Pouyanne, CEO al companiei franceze de energie Total, a anunţat că firma lui va pune aceeaşi sumă pe masă.

    Bernard Arnault, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, CEO al gigantului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Dior, a promis că va da 200 de milioane de euro pentru reparaţii, la fel ca fundaţia Bettencourt Schueller, controlată de familia din spatele brandului L`Oreal.

  • Valorile în faţa luxului: Familiile de miliardari din Franţa, care controlează branduri precum Gucci şi Louis Vuitton, donează 300 de milioane de euro pentru reparaţiile Notre-Dame

    Miliardarii de lux ai Franţei au promis 300 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei Notre-Dame din Paris după ce faimoasa clădire a fost răvăşită luni de un incendiu, potrivit Bloomberg.

    Astfel, miliadarii au răspuns la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron, de a strânge bani pentru reparaţii.

    Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, Francois Pinault, vor dona 100 de milioane de euro din compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat astăzi de familie.

    Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Loui Vuitton şi Moet.

    „Tragedia asta loveşte tot poporul francez, şi dincolo de asta, pe toţi cei ataşaţi de valorile spirituale. Puşi în faţa acestei tragedii, toţi ne dorim să readucem la viaţă acest diamant cât mai repede”, spune Francois-Henri Pinault, 56 ani, într-o declaraţie publică.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis că va reconstrui catedrala Notre-Dame din centrul Parisului după ce incendiul a mistuit monumentul vechi de 850 de ani.

     

     

  • Cine este miliardarul european care l-a întrecut la avere pe investitorul veteran Warren Buffett

    Bernard Arnault, cel mai bogat om din Europa, trece printr-o perioadă favorabilă în contextul în care acţiunile LVMH s-au tranzacţionat la maxime istorice, pe fondul unor vânzări peste aşteptări în cadrul businessului Louis Vuitton, potrivit Bloomberg.

    Averea francezului a crescut cu peste 19 miliarde de dolari în 2019 şi a ajuns la 87,7 miliarde dolari, întrecându-l pe investitorul veteran Warren Buffett.

    Astfel acţiunile LVMH se tranzacţionau joi la ora 16.00 la 344 euro per acţiune, în creştere cu 4,4% de la începutul şedinţei, înregistrând o capitalizare de piaţă de 173,9 mld. dolari. Acesta este cel mai înalt nivel la care s-au tranzacţionat acţiunile grupului de lux din octombrie 1989 până în prezent.

    Bernard Arnault este preşedintele grupului LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, cel mai mare producător de bunuri de lux din llme. El controlează aproape jumătate din LVMH, care a aut venituri de 46,8 miliarde euro în 2018.

     

     

     

     

  • Pisici la modă

    Realizată de directorul de creaţie Louis Vuitton, Nicolas Ghesquière, şi fosta directoare de creaţie a revistei Vogue, Grace Coddington, colecţia intitulată Catogram cuprinde genţi şi poşete, eşarfe, pături, agende sau brelocuri decorate în special cu pisici inspirate de persanele lui Grace Coddington, Pumpkin şi Blanket; nu sunt uitaţi nici căţeii, în special labradorul lui Nicolas Ghesquière, Leon. 

  • Luxul a bătut cu mult piaţa: Louis Vuitton, Hermes şi Kering, creşteri de peste 20% în 2018 faţă de o medie de 1% a bursei de la Paris

    Indicele CAC40, referinţa bursei de la Paris, afişează în prezent o apreciere de puţin peste 1%, în timp ce niciuna dintre cele mai mari companii de lux ale Franţei nu a înregistrat în 2018 o creştere mai mică de 20%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Louis Vuitton, Calzedonia, ara shoes şi Moncler sunt câteva dintre numele care deţin unităţi proprii de producţie pe plan local.

    Evoluţia fiecăruia dintre busi­nessuri este diferită, cea mai mare creştere a cifrei de afaceri – de peste 70% – fiind postată de fabrica Moncler din Bacău. La polul opus, businessul gigantului Benetton (Italia) a scăzut cu un sfert anul trecut.
     
    Piaţa locală a fost încă dinainte de anii ’90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În total, pe piaţa locală există aproape 10.000 de companii care realizează haine, pantofi sau textile.
     
    Acestea au afaceri cumulate de 22,3 mld. lei şi peste 210.000 de salariaţi anul trecut.
     

  • Succesul luxului: Grupul care deţine brandurile Louis Vuitton, Givenchy şi Christian Dior a avut afaceri de 25 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului

    Profiturile grupului LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton au crescut cu 41% în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit Wall Street Journal.

    Cel mai mare grup de produse de lux din lume – care deţine branduri precum Louis Vuitton, Christian Dior, Givenchy, Celine, Loewe şi Marc Jobs, printre alte branduri precum Dom Perignon şi Sephora – a anunţat săptămâna aceasta venituri de 25,5 miliarde de dolari pentru prima jumătate a anului 2018, o creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În acelaşi timp, LVMH a transmis că profitul companiei a crescut cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la circa 3,5 miliarde de dolari.

    Câştigurile companiei au fost sporite de o serie noi de colecţii pe partea de fashion, lansate de oameni care s-au alăturat recent grupului, precum controversatul Virgil Abloh – fondator al brandului Off-White. În plus, Fashion Law scrie că puterea de cumpărare a crescut la nivel global, iar trendurile arată un apetit din ce în ce mai ridicat pentru lux.