Tag: locuitori

Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova şi Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viaţa în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de şampanie franţuzească şi o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puţin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraş din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populaţie nu are apă curentă – iar disparităţile economice frapante nu sunt ceva excepţional în Rusia. Însă focare de nelinişte, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka şi alte oraşe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
Catalizatorul, binecunoscut în ţări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie şi chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii şi alţi membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deşarte ale preşedintelui de a majora salariile şi contra ameninţării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajaţi de un sindicat nou, susţinut de un important critic al Kremlinului.
Susţinerea la nivel naţional pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulţi din Novgorod el este incapabil de a face greşeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradiţional loiale ale populaţiei se întorc împotriva autorităţilor au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administraţiei prezidenţiale.
Protestele se limitau înainte la marile oraşe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieţi mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruşi nu îşi permit să-şi cumpere două perechi de încălţări pe an.
„Avem totul în Rusia – bogăţii naturale, o populaţie educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulţumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
În Okulovka, un oraş de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstraţie pe 16 martie în care au denunţat politica autorităţilor de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înşelător care ascunde reduceri de personal şi suprimarea salariilor pentru medici şi asistente medicale. Pe ştatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanţă şi asistentele medicale sunt prezenţi cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ţinut în acelaşi timp în casa de cultură a oraşului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanţi.
Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt ameninţate deoarece autorităţile se concentrează pe susţinerea spitalului din oraşul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunţat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
„Intru şi-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activişti. „Pacienţii trebuie să-şi aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârşitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Şimsk, un oraş cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstraţii.
În afară de Okulovka, în atenţia de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moşenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care îşi câştigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorităţi. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofiţer de securitate al autorităţii de sănătate l-a aşteptat pentru a-l împiedica să intre.
Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienţii nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcţionează acum între orele 8:30 şi 17:00. Acest lucru îi obligă pe  locuitorii din Moşenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanţă, în caz de urgenţă, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate şi s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moşenskoie în Alianţa Doctorilor.
Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localităţi. Iar în Moşenskoie a rămas o singură ambulanţă, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianţei.
Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roşie şi solzoasă, el spune că trebuie să plătească şi pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
Rusia este o ţară cu 100 de miliardari, însă 13% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naţionale. Procentul este dublu în funcţie de  normele internaţionale. Cu toată forţa sa militară etalată şi cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii şase ani când şi-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial, anul trecut. Însă pentru că atenţia şi resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de  miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancţiuni occidentale, prea puţin se îndreaptă şi spre cetăţenii obişnuiţi. Nu ajută cu nimic faptul că creşterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depăşeşte 2% din 2013 încoace.
„Timp de 15 ani, veniturile populaţiei au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcţia opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenţia independentă de cercetare a pieţei  Levada din Moscova. „Viaţa ruşilor de rând se înrăutăţeşte şi nu mai există speranţă pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulţi oameni se plâng.
Potrivit Fundaţiei pentru Opinie Publică, intenţiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, şi au rămas de atunci la acelaşi nivel. Mandatul preşedintelui expiră în 2024.
Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocraţi loiali lui Putin, trimişi în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăţi serviciile şi a reduce nemulţumirea. El spune că problemele regiunii cu asistenţa medicală au fost cronice.
„Înţelegem această problemă şi ştim că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligaţi să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul ţărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustaţi la inflaţie în ultimii şase ani. În martie, însă, Nikitin a anunţat o finanţare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin şi asociaţii săi au proprietăţi.
Între timp, în Moşenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutăţeşte constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în şase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branşat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la reţeaua de apă rece, acum câţiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
„Autorităţilor nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani şi maşini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi,  oamenii obişnuiţi? Totuşi, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situaţia ei. „Îmi place preşedintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toţi.“
Liderul opoziţiei, Aleksei Navalni, speră să obţină capital politic cu campania sa de a scoate în evidenţă promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariaţi din sistemul de sănătate şi învăţământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
El s-a aliat cu sindicatul Alianţei Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârşitul lunii august a înfiinţat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupţie al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenţia autorităţilor. Majoritatea solicitanţilor au cerut să rămână anonimi.
Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute şi a sunat la poliţie. „Autorităţile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajaţii din spitale şi clinici se tem că vor fi concediaţi şi vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistenţă.“
Însă tot mai mulţi oameni îşi depăşesc reţinerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunţat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanţă, Sokolov spune că a strâns în mai puţin de o zi 400 de semnături pentru o petiţie care se opunea deciziei.
Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost poliţist şi pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate şi susţine acţiunea. Sub un poster electoral înfăţişând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiţionale ţărăneşti într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu preşedintele“, referindu-se la partidul de guvernământ şi la Putin.
„Rusia Unită împreună cu preşedintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiş.  „Realitatea asta este.“
Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruşi deţin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populaţiei. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuţia ţării este în mâinile celor mai bogaţi zece ruşi. Iar bogaţii devin şi mai bogaţi. Averile celor mai avuţi 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.