”Am sperat până în ultima clipă şi încă mai sperăm – cred că nu este totul pierdut pentru perioada următoare dacă suntem sănătoşi şi liberi. Nu e vorba că afirmăm noi, cei de la PSD, cei care ştim ce a făcut Dragnea în fiecare zi, cât de mult s-a implicat în campanie şi a muncit (…)Persoana cea mai îndreptăţită are toată credibilitatea necesară, are şi popularitatea, are votul românilor şi este cel care a realizat programul de guvernare pe care îl vom aplica în perioada următoare’.
Tag: Liviu Dragnea
-
Meciul decisiv Dragnea-Iohannis. Numele de pe ciorna noului guvern PSD
Săptămână decisivă pentru România, numele viitorului premier va fi aflat în următoarele zile, după aproape 10 zile de la alegeri, perioadă marcată de contre între câştigătorul Liviu Dragnea şi preşedintele Iohannis. Cu o condamnare penală, şefului social-democraţilor i s-a închis de către preşedinte uşa Palatului Victoria, în replică pesediştii refuzând consultările pentru noul guvern până la învestirea noului parlament unde PSD şi ALDE au majoritatea. Pe ultima sută de metri înainte de negocierile programate pentru miercuri şi joi la Palatul Cotroceni, Liviu Dragnea e din ce în ce mai contestat din opoziţia care cere chiar invalidarea mandatului său de deputat din cauza condamnării pentru fraudă la referendumul din 2012. În tot acest timp, PSD negociază cu ALDE structura noului guvern, care ar putea fi susţinut din parlament şi de UDMR, în schimbul rămânerii pe loc a oamenilor Uniunii din secretariatele de stat din ministere şi din deconcentrate.
Află aici ce nume sunt pe ciorna PSD pentru noul Guvern şi cine este favoritul la funcţia de premier
-
Un român a intrat într-o frizerie în care era Liviu Dragnea. A rămas încremenit când a văzut ce se întâmplă în faţa sa. Totul a fost transmis LIVE
De când se ştie, Liviu n-a dat briciul din mână. S-a bărbierit singur, pe stil vechi: săpunit cu pămătuful, solingenul pe curea de cinci ori, încercat pe antebraţ, apoi de jos în sus pe obraz, apa rece din lighean, prosopul, ultimul retuş la mustaţă, odicolonul care trezeşte cartierul. Totul în cinci-şase minute, Ca un exerciţiu de intrare în scenă la romanii au talent, când te cureţi de frici şi te încarci cu puterea încrederii în tine. Ca să dai lovitura vieţii.
-
Averile lui Liviu Dragnea şi a Alinei Gorghiu după divorţ, respectiv căsătorie
După ce s-a căsătorit cu Lucian Isar, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a adăugat în declaraţia de avere două apartamente în Bucureşti, un Audi Q7, ceasuri şi bijuterii de 83.000 de euro, aproape 400.000 euro, 140.000 dolari, 85.000 lei lire sterline şi 480.000 lei – cash, o sultă de aproape 265.000 euro şi una de 91.000 lire sterline, dar şi o datorie de peste 200.000 de euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, AUDIAT la DNA
Potrivit unor surse judiciare, Liviu Dragnea este audiat ca martor în acest dosar.
Înainte de a se prezenta la DNA, Liviu Dragnea a comentat, la Biroul Permanent Naţional al PSD, situaţia lui Mircea Govor. Întrebat de jurnalişti cum comentează reţinerea preşedintelui PSD Satu Mare, Liviu Dragnea a spus că “nu vrea să comenteze”. “Vreau să spun decât că îmi pare foarte rău de ceea ce se întâmplă cu Mircea Govor”, afirma Dragnea.
Preşedintele PSD Satu Mare Mircea Govor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, a fost reţinut de DNA pentru şanjat şi intervenţii la persoane din conducerea ANAF pentru numirea unor persoane propuse de el în funcţii de conducere sau de execuţie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice.
Mircea Govor a fost ridicat miercuri de la locuinţa sa din Satu Mare şi dus la Direcţia Naţională Anticorupţie Bucureşti cu mandat, iar după mai multe ore de audieri a fost reţinut.
Procurorii DNA cer, joi, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Govor, judecarea dosarului începând vineri la ora 14.00, instanţa supremă urmând să decidă dacă Govor va fi arestat preventiv sau va fi primi arest la domiciliu ori control judiciar.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (două infracţiuni), şantaj în formă agravată (patru infracţiuni).
De altfel, nu este pentru prima oară când liderul PSD Satu Mare, membru al Comitetului Executiv al formaţiunii, este în atenţia procurorilor DNA, el fiind implicat într-un scandal legat de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.
Astfel, pe 13 noiembrie 2014, 20 de membri PSD Satu Mare au fost chemaţi la audieri la DNA Oradea în doarul deschis pe numele lui Mircea Govor, după ce gandul.info a prezentat o înregistrare în care acesta ţipa la colegii săi de partid şi-i ameninţa pe directorii de şcoli, pe şefii de deconcentrate, dar şi pe preoţii din judeţ, supărat că Victor Ponta, candidatul PSD la preşedinţie, nu a câştigat alegerile în judeţ, la primul tur al scrutinului.
Cei 20 de membri PSD au fost duşi la audieri în dosarul în care Mircea Govor este investigat pentru infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite.
În mai 2015, când Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru dosarul Fraudă la Referendum, în primă instanţă, Mircea Govor a vrut să îşi dea demisia din funcţiile deţinute în partid, în semn de “solidaritate”. Demisia sa nu a fost acceptată de preşedintele de atunci al PSD, Victor Ponta.
-
Dragnea, despre înscrierea lui Băsescu în PMP: Acum face cu acte ce făcea până acum fără
Dragnea a fost întrebat dacă îl vede în acest moment pe Traian Băsescu, după înscrierea în PMP, ca pe un lider de opoziţie incomod: “Efectiv nu îl văd în niciun fel”, a spus liderul PSD.
Liviu Dragnea l-a parafrazat pe Traian Băsescu, cel care îl critica în trecut pe Ion Iliescu pentru că a rămas activ în viaţa politică a PSD.
“Îmi aduc aminte că acest cetăţean spunea la un moment dat, criticând pe altcineva, că cine a fost preşedintele României nu mai poate să fie altceva, dacă se respectă. Nu am ce să comentez mai mult. Acum face cu acte ceea ce făcea fără acte până acum”, a spus Dragnea.
-
Dragnea: Am o deschidere maximă faţă de Iohannis. Are potenţialul de a încheia războiul politic
“Din partea mea şi acum şi dacă voi fi ales preşedintele PSD este deschidere maximă atât faţă de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi faţă de opoziţie”, a spus preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, la Antena 3.
Întrebat dacă are o părere bună sau una rezervată despre preşedintele Iohannis, Dragnea a afirmat că are “o aşteptare” legată de şeful statului.
“Am o aşteptare. Cred că are un potenţial de bună-credinţă, un potenţial de a reuşi să închidă războiul politic în România. Dumnealui decide dacă îl foloseşte sau nu”, a spus Liviu Dragnea.
Preşedintele interimar al PSD a mai afirmat că există deschidere din partea sa şi a PSD pentru a construi un “proiect de ţară serios”.
“Din partea mea şi a PSD există această deschidere de a construi un proiect de ţară serios pentru că se poate. Este şi obligatoriu”, a spus Liviu Dragnea. “România poate fi condusă coerent dacă cele trei palate au o relaţie instituţională corectă şi efcientă“, a adăugat liderul social-democrat.
-
Liviu Dragnea vrea amenzi de până la 60.000 de lei pentru “defăimare socială”
Propunerea vizează înfiinţarea unui departament special în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar şi obligaţia ca radioul şi televiziunea publică să includă programe de promovare a toleranţei, profesorii să urmeze cursuri pe această temă, iar unităţile de învăţământ să adopte un “plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării”.
Potrivit Legii privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, înscrisă la Senat, de preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, defăimarea socială constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 30.000, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2000 la 60.000 lei, dacă vizează un grup social.
Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau „de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, arată iniţiativa legislativă.
În faţa instanţei, persoana care se consideră vizată de defăimare socială are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei defăimări sociale directe sau indrecte, putând să invoce orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.
Potrivit proiectului de lege depus de social-democratul Liviu Dragnea, prin defăimarea socială se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane „care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SISA”.
Iniţiatorul arată în expunerea de motive că „propunerea legislativă are drept scop crearea unor mecanisme de promovare a valorilor privind demnitatea umană şi toleranţa faţă de diferenţele de grup”, fiind vizate trei domenii în care se pot dezvolta aceste mecanisme de promovare: educaţia, mass-media şi activitatea funcţionarilor din administraţia publică locală şi centrală.
Iniţiativa legislativă prevede ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuzune să includă în grila de programe emisiuni pentru promovarea toleranţei faţă de diferenţele de grup, ce vor reprezenta minim 1% din totalul timpului de emisie, al fiecărui post de televiziune sau de radio pe care îl au în administrare.
Liviu Dragnea propune, în proiectul de lege depus la Senat, ca masterul didactic pentru formarea iniţială în vederea ocupării funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar să cuprindă cel puţin un curs obligatoriu privind principiile pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup prin activittea educaţională şi regulile de soluţionare a cazurilor de discriminare, iar fişa de evaluare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar să includă cel puţin un criteriu de performanţă privind promovarea demnităţii umane şi a toleranţei în activitatea didactică.
De asemenea, programa de examen pentru cadrele didactice titulare ar urma să includă, dacă legea va fi adoptată, însuşirea cunoştinţelor despre legislaţia privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.
Unităţile de învăţământ vor fi obligate să adopte un plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, iar manualele şcolare şi materialele didactice aprobate de MECS vor urma să fie avizate în prealabil de Departamnetul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, a cărui înfiinţare este prevăzută în proiectul de lege depus la Senat
Inspectoratele şcolare judeţene şi Insepctoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor organiza anual pentru cadrele didactice cel puţin un curs în domeniul drepturilor omnului şi promovării toleranţei faţă de diferenţele de rup.
Documentul citat, mai prevede ca Guvernul României să prezinte cel puţin o dată pe an o analiză a stadiului implementării măsurilor privind promovarea drepturilor omului, demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup la nivelul administraţiei publice.
Concursurile pentru ocuparea funcţiilor publice vacante vor include, de asemenea, evaluarea însuşirii cunoştinţelor în domneiul legislaţiei privind demnitatea umană, combaterea discriminării, egalitatea de şanse şi promovarea toleranţei faţă de diferenţele de grup, iar evaluarea performanţelor individuale ale funcţionarilor publici, va conţine, pe lângă criteriile generale de performanţă, cel puţin un criteriu privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.
Potrivit documentului citat Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor şi însărcinate anual cu elaborarea unui plan privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup şi nivelul administraţiei publice locale.
Iniţiativa legislativă vizează nu numai instituţiile publice, asftel, orice angajator cu cel puţin 50 de angajaţi va include în Regulamentul de organizare şi funcţionare un set de reguli privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.
În cadrul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se va înfiinţa Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, condus de vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care va elabora şi actualiza anual Ghidurile de bune practici pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, pentru funcţionarii publici, mass-media, cadre didactice, va elabora şi gestiona programele şi instructajele specifice în domeniul drepturilor omului şi toleranţei faţă de diferenţele de grup la nivelul personalului din administraţia publică, Poliţie, Armată şi structurile deconcentrate ale ministerelor şi va constata şi notifica instituţiile publice cu atribuţii în domeniu care nu îşi duc la îndeplinire atribuţiile stabilite prin legea propusă.
În rândul atribuţiilor Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei se mai numără şi acordarea de diplome şi distincţii anuale instituţiilor mass-media care s-au remarcat prin promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, precum şi avizarea planurilor, proiectelor şi politicilor publice propuse de alte autorităţi publice în domeniul promovării demnităţii umane şi toleranţei faţă de grup.
Cât priveşte impactul asupra bugetului de stat a legii propuse, în expunerea de motive, Liviu Dragnea susţine că finanţarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei pentru o perioadă de 5 ani se ridică la 2.993.060, sumă care include finanţarea a 10 posturi în cadrul departamentului, chirie, cheltuieli cu mobilier, birotica şi echipamente.
Potrivit iniţiativei legislative, „toleranţa este garantată pentru orice grup social, în condiţiile în care nu aduce atingere drepturilor şi liberăţilor fundamentale prevăzute în Constituţia României”.
Iniţiatorul precizează, însă, că prevederea nu este aplicabilă în cazul acţiunilor care contravin legii, ordinii publice şi bunelor moravuri, sprijină sau finanţează terorismul, subminează siguranţa naţională, urmăresc sau încurajează segregarea socială, pun în periocol caracterul unitar al statului român, sănătatea publică sau încalcă drepturile şi libertăţile celorlalte persoane care nu aparţin grupului social.
Dragnea mai arată în expunerea de motive că, „în cazul adoptării propunerii legislative, România ar fi primul stat membru al UE care ar promova acest model proactiv pentru asimilarea la nivelul societăţii româneşti a principiilor şi a valorilor privind demnitatea umană şi toleranţa faţă de diferenţe dintre grupurile sociale”.
-
Anunţ trist pentru Victor Ponta şi PSD, în mijlocul scandalului despre succesiunea în partid. Premierul nu şi-ar fi dorit să audă asta
Premierul Victor Ponta a fost luni seara, la Antena 3, unde a făcut un anunţ pe care mulţi pesedişti n-ar fi dorit să-l audă.
Ce s-a întâmplat în ziua cea mai grea pentru PSD:
-
Cătălin Ivan: Dragnea să dea dovadă de decenţă şi să renunţe la atacurile la adresa lui Ponta
Cătălin Ivan scrie că Liviu Dragnea ar trebui să renunţe la atacurile pe care le lansează la adresa lui Victor Ponta, în turneul pe care îl face prin filiale. “Îi solicit (…) lui Liviu Dragnea să dea dovadă de o minimă decenţă în deplasările sale prin ţară şi, pe cât posibil, să renunţe la atacurile jenante la Victor Ponta”, scrie eurodeputatul Cătălin Ivan, exclus din PSD.
Eurodeputatul consideră că actualul coordonator politic al partidului, Liviu Dragnea, nu are dreptul să vorbească despre criza în care se află formaţiunea social-democrată în condiţiile în care este responsabil de situaţia în care au ajuns foştii săi colegi, acesta fiind preocupat de-a lungul timpului de jocuri personale cu scopul de a acapara şefia PSD.
“Este ultimul îndreptăţit să îl atace pe Victor Ponta, cu atât mai mult cu cât în tot anul trecut nu a avut decât o singură preocupare, anume aceea de a prelua cât mai mult din capitalul de imagine al lui Ponta pentru a-şi asigura postul de preşedinte a PSD după ce acesta ar fi ajuns preşedintele României. Nu a fost miting electoral sau întâlnire importantă la care să nu fi participat Victor Ponta anul trecut fără să îl fi avut pe Liviu Dragnea în spate”, susţine eurodeputatul.
Cătălin Ivan mai crede că Liviu Dragnea ocupă în prezent o “funcţie fictivă”, ca urmare a “şantajului” asupra conducerii PSD, după ce a ameninţat cu scindarea partidului. El afirmă că acesta şi-a cumpărat influenţa în PSD din “banii publici pe care i-a dat, dacă i-a dat, cu precădere primarilor care au înţeles că el este de fapt liderul partidului, subminând astfel şi autoritatea lui Victor Ponta în partid”.
Un alt argument invocat de Cătălin Ivan este legat de faptul că acesta a coordonat ultimele campanii electorale şi a “îngropat” doi prezidenţiabili care aveau prima şansă, respectiv Mircea Geoană şi Victor Ponta. În plus, eurodeputatul mai spune că acelaşi Liviu Dragnea a blocat orice analiză a eşecului electoral din alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, apelând la o “şmecherie” pentru a amâna congresul formaţiunii.
“Domnule Dragnea, PSD are nevoie de un proiect nou, european, modern, care să ne rupă definitiv de metehnele unui mod găunos, neo-comunist de a face politică. (…) Dumneavoastră reprezentaţi fix acel mod de a face politică, bazat pe baronate locale, la limita legii dacă nu dincolo de ea, pe trădări, înţelegeri ascunse, interese personale în dauna partidului”, mai scrie eurodeputatul.
Cătălin Ivan a fost exclus din PSD, în mai 2015, de către organizaţia Sector 1, decizie pe care a contestat-o. Decizia a fost luată după ce, în luna martie, conducerea organizaţiei anunţa suspendarea din partid, pentru 12 luni, a europarlamentarului Cătălin Ivan.
El a intrat în conflict cu acutala conducere a partidului imediat după alegerile prezidenţiale, când a cerut analizarea eşecului electoral şi asumarea răspunderii de către cei care au gestionat campania. De altfel, înainte de a fi exclus din PSD, el a fost singurul social-democrat care şi-a anunţat oficial candidatura pentru şefia formaţiunii.