BusinessMagazin

Tag: Liviu Dragnea

  • BREAKING. Decizia luată de Instanţa Supremă în cazul contestaţiei lui Liviu Dragnea

    Magistraţii au admis marţi, în principiu, recursul în casaţie formulat de Liviu Dragnea faţă de decizia de condamnare în dosarul DGASPC şi au stabilit termen pentru dezbateri data de 14 ianuarie 2020. Tot marţi, magistraţii instanţei supreme au respins o altă contestaţie în anulare a fostului lider PSD. 

    UPDATE ora 13.15 Dragnea, încă o contestaţie a condamnării. ICCJ i-a admis, în principiu, recursul în casaţie

    Recursul în casaţie formulat de Dragnea, o altă cale de atac faţă de o decizie de condamnare, a fost admis în principiu, marţi, de instanţa supremă. Următorul termen, când va fi dezbătută contestaţia fostului lider PSD va avea loc pe 14 ianuarie 2020.

    UPDATE ora 12.48 Instanţa supremă a respins contestaţia în anulare a lui Liviu Dragnea

    Magistraţii instanţei supreme au decis, marţi, să respingă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea în dosarul DGASPC în care a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea, ceea ce înseamnă că fostul lider PSD rămâne după gratii. Decizia este definitivă.

    UPDATE ora 10.35 Dragnea a cerut ICCJ suspendarea pedepsei. Avocat: A spus că se consideră un om nevinovat

    Flavia Teodosiu, avocatul lui Liviu Dragnea, a declarat că a cerut instanţei supreme să fie suspendată condamnarea de 3 ani şi 6 luni, dar şi admiterea în principiu a contestaţiei în anulare. La rândul lui, fostul lider PSD a spus să fie admise cererile, pentru că se consideră nevinovat.

    „S-a pus în discuţie admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de noi. Este o etapă premergătoare, obligatoriu prevăzută de codul de procedură penală. am susţinut toate aspectele şi elementele pe care le considerăm a fi legale şi sperăm să se admită contestaţia în anulare, în principiu. Am cerut şi suspendarea, aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Textul de lege este sec, spune doar că un complet de judecată poate dispune şi suspendarea hotărârii care este atacată cu contestaţia în anulare, motiv pentru care este la îndemâna judecătorilor să aprecieze în ce măsură vor dispune sau nu suspendarea acestei hotărâri”, a declarat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, avocatul lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu.

    Potrivit apărătorului, nimeni nu i-a interzis lui Liviu Dragnea să discute cu jurnaliştii, însă nu era momentul potrivit.

    „Ce a spus în faţa instanţei – se consideră în continuare că este un om nevinovat şi a considerat că ce s-a susţinut în contestaţia în anulare este perfect legal şi admisibil. Nu ştiu dacă astăzi (, nu ştiu când. Sper să se întâmple”, a mai explicat Teodosiu.

    Marţi, instanţa supremă a judecat ambele căi extraordinare de atac.

    Fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în luna mai, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

    Potrivit legii, odată cu admiterea în principiu a contestaţiei sau ulterior acesteia, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.

    În prezent, Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova.

  • VIDEO. Gândurile lui Cristoiu: Dragnea ajunsese la ideea că e Tudor Vladimirescu, chiar se credea mare om

    Jurnalistul a declarat joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, că Liviu Dragnea se credea de două ori Viktor Orban, premierul Ungariei, fostul lider al PSD având adeseori discursuri dure la adresa multinaţionalelor şi a instituţiilor UE.

    “Ştiţi că în toată această confruntare a lui Klaus Iohannis de a spune cu PSD de trei ani, PSD nu face nimic pe contrasens, vă dau un exemplu cu Liviu Dragnea: deci Liviu Dragnea i se vârâse în cap şi credea, uite fac o dezvăluire, că el este de două ori Viktor Orban, el chiar se credea să ştiţi, el era, ajunsese cu politica asta a lui împotriva naţionalelor, cu UE, (…) ajunsese la ideea că este Tudor Vladimirescu, chiar se credea un mare om, e greu de presupus, că am întrebat şi eu am crezut că nu, nu era o greşeală, era convins, le spunea lor la şedinţele acestea de Comitetul Executiv Naţional că el o să moară pentru popor, dar chiar spunea, adică nu era hai să facem o combinaţie, el era… i se intrase în cap că ceea ce face el este Mareşalul Antonescu, Ceauşescu, el este un om istoric, da?”, a afirmat analistul politic.

    “Acţionându-se asupra acestuia (…) în ce capcană l-a prins Klaus Iohannis, anume în capcana că atunci când vorbea de Uniunea Europeană. Spre deosebire de Cătălin Ivan, el nu făcea o introducere, mai ţineţi minte, <noi românii suntem pentru UE să facem…> Păi nu, niciodată, el vedea cum, dacă ar fi fost lucid, vedea cum Klaus Iohannis se foloseşte de absenţa acestei prime părţi şi creează imaginea omului care vrea să ne scoată din Uniune, de acord? De ce nu spunea el prima parte nu ştiu şi am dat un exemplu încă o dată nu, chiar sunt aşa cu gura căscată de admiraţie cum de le-a ieşit”, a mărturisit jurnalistul.

    Ion Cristoiu spune însă că gândirea fiecărui pas din strategia electorală a lui Klaus Iohannis a fost făcut şi prin forţa “infiltraţilor”.

    “Da, în jurul fiecăruia şi a lui Liviu Dragnea există infiltraţi după o regulă a celui care ştiţi că agenţii dubli, e o chestiune din servicii, când treceai de la KGB la CIA şi treceai rămânând, treceai ca o conservă, cârtiţă. Sigur că vreau să spun că şi ăia te luau la… dar şi ei te verificau după adevăruri şi tu spuneai 99 de adevăruri, 99 atât şi la un moment dat, verifică încă o dată, să vedeţi că (…) are picioarele mari, ăia verificau, dar are dreptate nu ne minte, a doua, a treia, a patra, a cincea, de nenumărate ori, uneori a zecea spunea că este fundamentală pentru America, dar tu aveai cea de a 100-a. Aia care conta, aia era marea intoxicare, aia de care aveai nevoie. Aşa cred că a fost şi la Liviu Dragnea, adică au fost oameni care i-au câştigat încrederea, că era Dragnea şi cu 99 de lucruri, cea de a 100-a era o chestie falsă, o să scapi de pedeapsă, am vorbit noi”, a explicat jurnalistul.

    Ion Cristoiu a dezvăluit că s-a “lucrat” şi asupra iubitei lui Liviu Dragnea, Irina Tănase, şi că reţeta a fost folosită inclusiv pentru demiterea guvernelor Grindeanu şi Tudose .

    “Deci aşa este operaţiunea, câştigă ăia încrederea, sunt perfecţi, foarte mult se lucrează în orb, au fost şi zvonuri că de fapt şi în cazul lui Dragnea s-a lucrat în orb asupra iubitei lui, nu în ideea că venea cineva, se ducea la coafor şi spunea cineva, <doamnă ştiţi că eu am aflat că> … ea îi spunea lui, atenţie, foarte mare atenţie, pe fondul de slăbiciune clasică, da? Dacă bărbatului îi plac blondele, vine o blondă, dacă bărbatul este suspicios de trădare vine unu şi spune că <fiţi atenţi că Monica Mihai va vorbi cutare, cutare şi vă trădează>, se lucrează pe slăbiciunea fundamentală a omului, apărea omul la televizor şi spuneau, voiau să scape să spunem de unul bun din guvern da? Şi venea unu şi spunea, <domnul vă lucrează, v-a pus la punct>, aşa se explică şi căderea celor două guverne. Tot aşa au venit şi au spus <Grindeanu vrea să vă ia locul cutare, cutare>. Degeaba se ducea Grindeanu… Păi nu că el spunea <aha, nu ai nici o intenţie, lasă că ştim noi în gândul nostru că vrei să mă trădezi>, a susţinut analistul politic.

    Fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, declara în iulie 2018 că “eu nu vreau să plec ca prostul din această viaţă şi din această funcţie. Vreau să ştiu că la plecarea din funcţie am lăsat împreună cu colegii mei, pe care îi felicit că au rezistat la presiuni inimaginabile, o ţară mai bună din punct de vedere al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

    La 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul privind angajările fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman. El este încarcerat la Penitenciarul Rahova.

  • Tudorel Toader, mesaj special pentru Dragnea: Ministerul nu a blocat şi nici nu a întârziat avizarea actelor normative

    Tudorel Toader a făcut o postare sâmbătă, pe pagina sa de socializare, în care a dat asigurări că ministerul condus de el ”nu a blocat şi nici nu a întârziat procedura de avizare şi de adoptare a actelor normative”. El le-a mulţumit tuturor colegilor săi din minister ”care au făcut posibil ca durata medie a avizării unui proiect normativ, calculată de la înregistrarea şi până la ieşirea din minister, să nu dureze mai mult de 2,5, maxim 3 zile” şi i-a felicitat pentru că, ”în procesul de avizare a proiectelor de acte normative, au făcut dovada unei depline responsabilităţi şi a unui înalt profesionalism. În acest sens, luni voi publica şi situaţia statistică. PS: nu voi mai rămâne în stare de pasivitate faţă de multele dezinformări”, a scris Tudorel Toader pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Dragnea: L-am învăţat pe Sorin să pescuiască. Marea ruptură dintre Parlament şi Guvern s-a produs

    “În acest sfârşit de săptămână, l-am învăţat pe Sorin să pescuiască. Marea ruptură între Parlament şi Guvern a avut loc: eu am prins 17 ştiuci şi el 9. Eu cred că e foarte bine pentru un începător care nu pusese niciodată mâna pe o lansetă! La vâsle, un ecologist: Marcel Ciolacu”, a declarat preşedintele PSD Liviu Dragnea, pe Facebook.

    Postarea liderului PSD a fost însoţită de mai multe poze care îi înfăţisau pe cei trei social-democraţi la pescuit.

     

  • DOCUMENT SURPRIZĂ trimis de Grindeanu la Parlament, după ce Dragnea a făcut comisie de anchetă pentru bugetul lui Cioloş

    În vreme ce la iniţiativa lui Liviu Dragnea parlamentarii PSD au făcut comisie de anchetă ca să caute cele 10 miliarde, care ar lipsi din bugetul Guvernului Cioloş, premierul Sorin Grindeanu a transmis la Parlament un document surpriză. Actul a fost fost ţinut însă la sertar de parlamentarii PSD din comisiile care cercetau dacă rectificarea făcută de fostul Guvern este în regulă sau nu. Mai mult, comisia şi-a continuat treaba deşi conţinutul documentului semnat de premierul Grindeanu ar fi lăsat-o fără obiectul muncii. 

    Hârtia a fost trimisă de Guvern Parlamentului pe data de 3 februarie, la două săptămâni după ce, comisiile de buget începuseră „cercetările”, însă a fost ignorată total. 

    DOCUMENT SURPRIZĂ trimis de Grindeanu la Parlament, după ce Dragnea a făcut comisie de anchetă pentru bugetul lui Cioloş

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Liviu Dragnea a ADMIS. Ce se întâmplă cu acuzaţiile împotriva lui după adoptarea Ordonanţei

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a admis joi că OUG privind modificarea Codurilor, adoptată de Guvernul Grindeanu, îi anulează acuzaţia de instigare la abuz în serviciu, el arătând că procesul său nu se încheie deoarece rămâne cealaltă acuzaţie, de fals intelectual. 

    ”În ceea ce priveşte ordonanţa care a fost dată pentru anumiţi lideri politici, pentru o gaşcă de politicieni, cum spunea preşedintele Iohannis – spun cu toată sinceritatea şi responsabilitatea – după ce ieri, fiind deja publică ordonanţa, am stat împreună cu avocaţii mei şi am confirmarea a ceea ce bănuiam:

    Liviu Dragnea a ADMIS. Ce se întâmplă cu acuzaţiile împotriva lui după adoptarea Ordonanţei 

  • Dragnea îi dă replica lui Iohannis, după declaraţia de aseară care a făcut furori pe Internet

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a comentat ironic replica şefului statului, Klaus Iohannis, la adresa sa rostită în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către Guvernul Grindeanu, el precizând că ceea ce „văzurăm” i-a lăsat un gust amar.

    Solicitat să comenteze modul în care a interpretat replica şefului statului, Klaus Iohannis, la adresa sa şi a programului de guvernare PSD, Dragnea a răspuns: „Nu a fost o replică de nivelul unui preşedinte, părerea mea. Adică ce văzurăm noi aseară n-a prea fost o replică a unui preşedinte, zic eu”.

    Dragnea îi dă replica lui Iohannis, după declaraţia de aseară care a făcut furori pe Internet

  • Surpriză de proporţii la nici o zi după propunerea PSD. Anunţul făcut de Gabriela Firea care pune pe jar scena politică

    ”Am sperat până în ultima clipă şi încă mai sperăm – cred că nu este totul pierdut pentru perioada următoare dacă suntem sănătoşi şi liberi. Nu e vorba că afirmăm noi, cei de la PSD, cei care ştim ce a făcut Dragnea în fiecare zi, cât de mult s-a implicat în campanie şi a muncit (…)Persoana cea mai îndreptăţită are toată credibilitatea necesară, are şi popularitatea, are votul românilor şi este cel care a realizat programul de guvernare pe care îl vom aplica în perioada următoare’. 

    Surpriză de proporţii la nici o zi după propunerea PSD. Anunţul făcut de Gabriela Firea care pune pe jar scena politică