BusinessMagazin

Tag: lichiditate

  • Băncile au ajuns să ofere dobânzi de peste 9% clienţilor cu sume mari în negocieri bilaterale. Dar ţinta BNR este ca băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să-i determine pe români să schimbe depozitele în euro în lei şi să readucă în bănci sumele ascunse sub saltea de frica inflaţiei şi a ruşilor

    La începutul săptămânii trecute, discutam cu un bancher de top despre ce se întâmplă pe piaţa interbancară, cu deficitul de lichiditate şi creşterea dobânzilor la lei, nu la credite, ci la depozite (creşterea dobânzilor la credite va veni imediat).

    Am înţeles că pe piaţă, în tranzacţiile bilaterale, cu clienţi mari, cu companiile care au surplus de cash, sunt bănci care au ajuns să plătească dobânzi spre 10% (10% pe an, dar pe termen scurt)?

    Nu am auzit încă de 10%, dar ştiu de 9%, a fost răspunsul bancherului. Dar stai că ajungem şi la 10%, dacă nu chiar peste; pe piaţă este o tensiune cum nu am mai văzut de mult, din 2008 (în toamna lui 2008, ca să ţină cursul valutar, BNR şi Mugur Isărescu au strâns politica monetară astfel încât dobânzile la lei au urcat la 50-100% şi peste, pe termen scurt).

    În încercarea de a nu scăpa inflaţia chiar de tot de sub control, BNR a strâns politica monetară atât de mult încât pe piaţă s-a creat un deficit de lei destul de mare, pe care băncile, în special cele din eşalonul doi, încearcă să-l acopere plătind dobânzi din ce în ce mai mari de la o zi la alta.

    Vineri, Nuclearelectrica, o companie controlată de stat şi care are lichidităţi importante, a anunţat că a plasat lei la Banca Românească într-un depozit cu scadenţa la 19 decembrie, pentru care va primi o dobândă de 8,99%. Acum câteva săptămâni plasase un depozit bancar pentru care primise o dobândă de 7,49%.

    Dacă Nuclearelectrica nu era o companie listată la Bursă, nu am fi aflat de aceste plasamente. Băncile caută acum lichidităţile pe care le deţin companiile de stat, şi care stau în depozite curente cu dobândă de 1%, pentru a le oferi dobânzi la preţul pieţei ca să le ţină banii în depozite.

    Pe piaţa titlurilor de stat, vineri randamentul – dobânda efectivă de tranzacţionare pe piaţa secundară – la titlurile pe 10 ani a sărit la 9,3%, faţă de 9,05% joi. Creşterea este semnificativă de la o zi la alta.

    În acest ritm, titlurile de stat pe piaţa secundară la 10 ani vor ajunge să fie cotate la un randament de 10%, ceea ce ar putea pune BNR în situaţia de a interveni în piaţă prin cumpărarea de titluri de stat ca să liniştească apele. La un an, titlurile de stat se tranzacţionează pe piaţa secundară la 8,46%.

    ROBOR la trei luni a fost cotat vineri la 6,17%, iar la un an este cotat la 6,49%.

    Pe piaţa interbancară a scadenţelor scurte – de pe o zi pe alta (overnight) sau până într-o lună – rata dobânzii a fost joi de 4,01%.

    La populaţie, băncile au crescut dobânzile, dar nu prea mult. Băncile mari oferă între 4-6%, iar băncile mici oferă mai mult (TBI – 8% la un an şi 10% pe an la 5 ani).

    Băncile mari şi mijlocii încă nu au ajuns să ofere populaţiei dobânzile pe care le oferă clienţilor mari care pot depune bani de pe o zi pe alta. Spre exemplu, Banca Românească are o dobândă de 5,5% pentru populaţie, dar companiei Nuclearelectrica îi oferă 8,99%.

    Toate pieţele de bani din lume se mişcă în sus după ce băncile centrale au intrat în panică în legătură cu creştere inflaţiei şi majorează dobânzile mai mult decât aşteptările, chiar cu riscul de a lovi în economie. În America, Fed – banca centrală – a majorat dobânzile cu 0,75%, care au ajuns la 1,5-1,75%, pentru a contracara o inflaţie care a crescut la 8,6% şi care nu dă semne de scădere. Fed va ajunge cu dobânda la dolari la 3% la finalul anului, spun analiştii, deşi ultimele previziunii indică faptul că anul viitor economia americană va intra în recesiune.  

    Banca Elveţiei a majorat pe neaşteptate dobânda cu 0,5%, ridicând-o la 0%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace.

    Banca Centrală Europeană va majora dobânda în iulie, iar analiştii cred că pasul de creştere va fi 0,5% şi nu 0,25% (acum dobânda este de minus 0,5%). BCE se confruntă acum cu aceeaşi situaţie de acum un deceniu, când ţările cu datorii mari şi cu probleme – Grecia, Italia, Spania – au fost atacate pe pieţele financiare, iar randamentul la titlurile de stat a sărit în aer. Grecia s-a ajustat între timp plătind un preţ economic mare, dar acum Italia pare să fie ţinta pieţelor. Şi de aceea BCE încearcă să găsească noi soluţii, pentru ca randamentele de tranzacţionare pentru titlurile de stat din Italia să nu scape de sub control. Acum, randamentele au urcat la peste 3%, faţă de 1%, cât sunt titlurile de stat germane.

    La Bucureşti, Banca Naţională trage de timp cu creşterea dobânzii de referinţă, dar va trebui să se alinieze la celelalte bănci centrale din jur, care au dobânzi peste BNR.

    Oricum, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen, spune că de fapt dobânda reală la BNR este cea Lombard, care este de 4,75%, nu cea de referinţă, de 3,75%. La 4,75% băncile se duc la BNR pentru lichiditate.

    Ionuţ Dumitru spune că BNR va fi nevoită să ajungă cu dobânda de referinţă spre 7% la finalul anului.

    Toată lumea este într-o tensiune maximă pe pieţele financiare, având în vedere şi scăderea burselor şi prăbuşirea pieţei cripto.

    Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile, mai ales după ce săptămâna asta Rusia a început să testeze nervii Europei prin reducerea şi chiar oprirea livrărilor de gaze, ceea ce a determinat creşterea preţului cu 60% într-o săptămână.

    Putin vrea să demonstreze Europei, care este cea mai lovită de sancţiunile împotriva Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, ce s-ar putea întâmpla în iarnă cu gazele dacă Rusia închide de tot robinetul. Deja Germania anunţă planuri de raţionalizare a consumului de gaze.

    Nicio ţară, nici chiar nemţii, nu pot subvenţiona la nesfârşit preţul gazelor, iar Putin ştie acest lucru şi încearcă să forţeze mâna europenilor.

    La Bucureşti dobânzile vor creşte şi, odată ce intrăm în toamnă şi vine şi iarna, vom vedea facturi din ce în ce mai mari la credite, ca să nu mai vorbesc de preţurile din economie.

    Ceea ce încearcă BNR să facă acum este să forţeze băncile să ridice mai mult dobânzile la depozite pentru populaţie, să mai încetinească ritmul de creştere al creditării.

    Creşterea dobânzilor la depozite este extrem de importantă pentru a determina populaţia să schimbe depozitele constituite în ultimul an ca urmare a fluctuaţiilor pieţelor financiare şi atacarea Ucrainei de către Rusia, din euro în lei, având în vedere că ar putea obţine câştiguri mai mari dacă se menţine stabilitatea cursului valutar. De asemenea, ca ţintă sunt şi euro strânşi la saltea de frică şi care trebuie readuşi în bănci, dar în lei.

    Euro de la saltea şi depozitele în euro, transformate în lei, pot constitui sursa de lichiditate în lei care să acopere deficitul de lei în piaţă.

    Să vedem dacă BNR va reuşi să readucă euro în bănci şi să-i transforme în lei.

    Oricum, să ne pregătim pentru dobânzi la depozite şi de peste 10%. Întâi pentru clienţii mari şi, cine ştie, poate şi pentru depozitele constituite de populaţie.

  • ROBOR, un indicator de referinţă unde BNR nu are niciun mijloc de intervenţie, spre deosebire de IRCC sau piaţa valutară

    Luni, 2 mai, indicele ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă în acordarea creditelor în lei companilor şi persoanelor fizice, a fost cotat de bănci la 5, 01%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    În mai 2012, deci acum 10 ani, ROBOR a fost cotat la 4,5%, dar în decembrie 2012  crescuse la 6,3%. De atunci ROBOR a scăzut continuu, pe fondul reducerii inflaţiei – vă mai amintiţi de scăderea TVA la alimente -, astfel încât în 2017 ajunsese la 0,6%. Atunci inflaţia era negatiă, un eveniment care nu fusese prevăzut nici de BNR, nici de economişti.    

    Când inflaţia a început să crească din nou în perioada 2018-2019, băncile au ajuns să coteze ROBOR la 3,5%, mai ales că şi BNR a crescut dobânda de referinţă la 2,5%.

    Între timp Dragnea, Vîlcov şi Zamfir, liderii PSD, partidul aflat la guvernare, au  venit cu un nou indicator de referinţă pentru creditele de consum, creditele ipotecare Prima Casă şi ipotecare clasice – IRCC, care reflectă nivelul mediu de  dobândă din piaţa interbancară la care efectiv se făceau tranzacţii, spre deosebire de ROBOR, care este o dobândă pe care o cotează băncile pe diferite intervale, dar unde se fac foarte puţine tranzacţii.

    Au fost perioade în care băncile cotau dobânzile, ROBOR era calculat, anunţat de către BNR la ora 11.00, dar în spate nu erau tranzacţii. Dar în piaţa bancară, acolo unde băncile cumpără şi vând lei, se făceau tranzacţii la o dobândă mai mică decât cotaţiile afişate pentru ROBOR.

    Dar în martie 2020 a venit COVIDUL, iar BNR a tăiat rapid dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, ceea ce a dus şi la scăderea ROBOR. De la 2%, BNR a mai tăiat dobânda de trei ori, astfel încât la începutul anului 2021 dobânda de referinţă ajunsese la 1,25%, cel mai redus nivel consemnat în istoria BNR. La fel, ROBOR a scăzut în iunie 2021 la 1,49%, după ce în ianuarie 2021 fusese cotat la 2,01%, iar în mai, exact acum un an, ajunsese la 1,59%.

    Din vara lui 2021a apărut inflaţia, astfel încât, în decembrie, la finalul anului, ROBOR a ajuns să fie cotat la 3,01%, la o inflaţie de aproape 6%. Acum, la începutul lunii mai, avem un ROBOR de 5,01%, la o inflaţie de 10,15% înregistrată în martie, iar în aprilie şi în mai probabil că inflaţia se va duce spre 12%.

    Problema este că BNR nu are niciun mijloc de intervenţie asupra ROBOR-ului, adică nu poate influenţa mişcarea lui, nu poate vinde sau cumpăra bani astfel încât băncile care cotează ROBOR să crească sau să scadă nivelul lui.

    Nu ştiu dacă BNR vede asta ca o problemă.

    Pe piaţa valutară, BNR poate cumpăra sau vinde valută, administrând astfel evoluţia cursului de schimb leu/euro.

    La fel, BNR poate să intervină pe piaţa monetară interbancară, să dea lichiditate sau să ia lichiditate şi să influenţeze astfel nivelul de dobândă la care tranzacţionează băncile. Iar în acest fel influenţează nivelul IRCC. Acum, IRCC este cotat la 1,8% pe baza tranzacţiilor din trimestrul IV 2021.

    În trimestrul al III-lea, nivelul IRCC va fi de 2,6%, calculat pe baza tranzacţiilor realizate în trimestrul I din acest an. Tranzacţiile efective din piaţă sunt cu un punct procentual mai jos decât nivelul pe care îl afişează băncile pentru ROBOR, conform datelor statistice.

    Băncile justifică cotaţiile mai mari la ROBOR prin faptul că acest indicator urmăreşte evoluţia inflaţiei viitoare şi nu are nicio legătură cu ceea ce se petrece efectiv pe piaţa interbancară, acolo unde dobânzile la lei sunt influenţate de alte repere – lichiditstea de pe piaţţa monetară, intervenţiile BNR, necesarul de finanţare al Ministrului de Finanţe şi politica monetară a Băncii Naţionale, care absoarbe sau măreşte lichiditatea din piaţă.

    Dar totuşi există această discrepanţă, în care clienţii plătesc un ROBOR mai mare decât ceea ce se întâmplă în piaţă, fără ca băncile să tranzacţioneze prea mult sau chiar deloc la aceste dobânzi pebanza cărora se calculează ROBOR.

    Şi mai ales că băncile pot cota ROBOR la orice nivel, fără ca Banca Baţională să poată să intervină aşa cum o face pe piaţa valutară, sau cum o face, indirect, pentru IRCC, fără ca acesta să fie adevărata ţintă.

    În aceste condiţii, mai are sens ROBOR?

  • BNR reia achiziţiile de titluri de stat pentru a suplimenta lichiditatea din piaţă şi a reduce tensiunile

    BNR a reluat  astăzi operaţiunile de cumpărare de titluri de stat în lei de pe piaţa secundarăpentru a suplimenta lichiditatea din piaţă şi a reduce tensiunile, după cum spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

    „Am suplimentat lichiditatea din piaţă. Am vrut să detensionăm un pic piaţa, să reducem tensiunile pentru că este diferenţă mare între Bid şi Ask. Am cumpărat cât a fost nevoie. Să vedem dacă vom mai cumpăra şi în zilele următoare titluri”, a declarat Suciu pentru ZF. El nu a dorit să menţioneze valoarea de tranzacţionare.

    BNR a decis în primăvara anului 2020, în aprilie, în premieră, să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară , facilitând finanţarea bugetului. Practic BNR a realizat astfel de achiziţii pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public, în contextul efectelor tensiunilor legate de pandemia de COVID-19.

    Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

    În lunile ianuarie şi februarie 2022, la fel ca în decembrie 2021 şi în lunile noiembrie, octombrie, septembrie, august, iulie, iunie şi mai 2021, BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară.

    Anterior, în aprilie 2021 volumul achiziţiilor a fost de 134,7 mil. lei, iar în martie era de 112,7 mil. lei.

    Banca centrală reluase aceste achiziţii în martie 2021, după şase luni consecutive de pauză.

    În 2020, timp ce cinci luni consecutive BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, pentru ca ulterior, în septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2020 şi în primele două luni din 2021 banca centrală să nu mai facă astfel de achiziţii, până în primăvara anului 2021.

  • Finanţe personale. I-am depăşit pe maghiari la capitalizarea bursieră, dar la lichiditate încă mai este de lucrat

    Pentru prima oară în istoria pieţei de capital din România, Bursa de Valori Bucureşti a depăşit bursa de la Budapesta în termeni de capitalizare bursieră a companiilor listate pe segmentul principal, arată datele Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE).

    Astfel, la finalul anului 2021 capitalizarea domestică a companiilor de pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, aşadar fără emitentul străin Erste Bank, a fost de 28,5 miliarde de euro comparativ cu cea de 27,8 miliarde de euro a pieţei reglementate din Budapesta, arată datele FESE.

    Pe de altă parte, indicele principal BET a urcat cu 33% în anul 2021, respectiv un randament de 40% cu tot cu dividende. Spre comparaţie, bursa maghiară a avut un randament de 20,5% prin prisma indicelui BUX.

  • ABC-ul investitorului în aur. Cum ar trebui să investim corect în acest activ

    Chiar dacă nu sunt la fel de „la modă” ca investiţiile în criptomonede, investiţiile în aur au un istoric bogat şi au fost considerate deseori cea mai bună soluţie în vremuri incerte. România se situează pe un trend ascendent din perspectiva pariului pe aur, dar se află încă departe de atingerea potenţialului, spun specialiştii. Cum ar trebui să investim corect în acest activ?

    Pentru a beneficia şi a atinge adevăratul potenţial al unei astfel de investiţii, trebuie să fii conştient de faptul că perioada de aşteptare poate varia de la cinci sau chiar zece ani în sus. Vorbind despre randamentele de aur, creşterea medie a preţului aurului în ultimii 15 ani a fost de aproximativ 9,1% pe an”, explică Victor Dima, manager trezorerie Tavex România. Potrivit lui, investiţia în aur nu este una pe termen scurt, ci este considerată o protecţie a economiilor împotriva inflaţiei. „Pe termen scurt, fluctuaţiile preţului aurului nu sunt extrem de vizibile pentru investiţiile mici şi nu sunt întotdeauna pozitive.”

    Dima spune că cel mai important factor pe care un client trebuie să-l ia în considerare atunci când se decide să investească în aur este să hotărască ce sumă doreşte să investească. „În funcţie de asta, trebuie luată în considerare lichiditatea cantităţii. De exemplu, dacă un client doreşte să cumpere 100 de grame, lingoul de 100 de grame nu este cea mai bună decizie, aşa că ar trebui să se orienteze, eventual, către cinci lingouri de câte 20 de grame fiecare sau trei lingouri de câte o uncie.” De asemenea, explică el, în cazul nevoii de transformare a învestiţiei în bani, este important să nu se vândă întreaga cantitate, ci parţial. „Să spunem că ai nevoie de 1.000 de euro. Nu ai nevoie să vinzi tot lingoul de 100 de grame, ci doar o parte, cât să-ţi acopere nevoia urgentă, iar restul să rămână ca investiţie.” Desigur, completează el, cele mai profitabile produse sunt cele pe care clientul le plăteşte cel mai puţin în raportul preţ per gram. „În momentul de faţă, cea mai bună decizie pentru achiziţionarea aurului în cantităţi începând de la 1 kilogram sunt lingourile de 100 de grame. Prin achiziţionarea acestui produs se obţine cel mai bun preţ per gram. Orientarea către cantităţi mai mari decât acestea nu este profitabilă, întrucât preţul per gram nu va fi diferit şi, în acelaşi timp, lichiditatea produselor mai mari nu este optimă.” Reprezentantul Tavex menţionează aici un alt lucru important, amintind de directiva UE, conform căreia aurul pentru investiţii este scutit de TVA. „Această decizie, adoptată la începutul anilor 2000, este piatra de temelie a investiţiei în aur. Altfel ar fi foarte greu.”

    Legat de factorii care influenţează preţul aurului, el spune că răspunsul scurt este dorinţa relativă a populaţiei de a deţine aur în comparaţie cu alte active. „Există aproximativ 200.000 de tone metrice de aur suprateran, în principal sub formă de bijuterii, lingouri şi monede. Există diferiţi jucători pe piaţa aurului cu impact diferit asupra preţului internaţional al aurului. Pentru mine, cel mai influent segment este piaţa angro de aur pentru investiţii. Prin urmare, cred că, dacă marii jucători anticipează presiunile inflaţioniste viitoare sau văd alte riscuri, vor licita pentru aur în următorii ani. Sunt sigur că acesta ar fi cazul? Nu.” Oricum, adaugă Dima, trebuie să înţelegem că aurul are atribut dublu – adică este considerat atât ban, cât şi bun, având lichiditate ridicată şi risc scăzut. „Este un instrument de acoperire popular în perioada de aversiune la risc şi există mulţi factori care îi pot influenţa preţul. Prin urmare, înainte de a investi, oricine trebuie să îşi clarifice toleranţa şi aşteptările la risc, să facă o analiză raţională a condiţiilor actuale de piaţă şi să identifice principalii factori de influenţă ai preţului aurului.” În mediul turbulent al pieţei, spune reprezentantul Tavex, investitorii pot lua în considerare o creştere rezonabilă a investiţiilor în aur în portofoliul lor, pot diversifica riscurile investiţionale, iar proporţia de alocare a aurului depinde de preferinţa de risc a portofoliului. Potrivit gold.org, investiţiile în lingouri şi monede au crescut cu 18% faţă de anul trecut, la 262 de tone.

     

    Departe de potenţialul maxim

    Tavex Group a fost fondat în 1991, în Estonia, şi, potrivit lui Dima, s-a impus în Europa de Nord drept lider pe piaţa investiţiilor în metale preţioase şi schimburi valutare, deservind circa 2 milioane de clienţi anual. Compania e prezentă în 11 ţări şi vinde, anual, peste 6,1 tone de aur. În ultimii şapte ani, Tavex a vândut aproape 30 de tone de aur către 12 milioane de clienţi. Businessul are peste 250 de angajaţi specializaţi, care pot oferi detalii despre metale preţioase şi valute. Tavex este, de asemenea, partener oficial al celor mai mari rafinării din lume, printre acestea numărându-se Valcambi şi PAMP, ambele elveţiene, şi Münze österreich (Austria). De asemenea, jucătorul este partener oficial al celor mai importante monetării din lume, incluzând Monetăria West Point (Monetăria Statelor Unite), Monetăria Perth din Australia şi Austrian Mint (Monetaria Austriei).

    Jucătorul a intrat pe piaţa românească spre finalul anului 2019 şi funcţionează, momentan, cu o echipă mică, de aproximativ zece persoane, la care se adaugă colaborarea cu echipele  internaţionale (spre exemplu, departamentul de HR este controlat regional, în cazul României, de la Sofia). Până în prezent, investiţia companiei în plan local s-a ridicat la 2,5 milioane de euro. Pentru 2022, Tavex România estimează o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, cu 120% mai mare faţă de anul precedent. „A existat şi încă există un efort continuu de penetrare a pieţei locale. România nu este încă o piaţă dezvoltată la capitolul aur de investiţii, comparativ cu restul ţărilor în care avem birouri, dar pot spune că începem să vedem luminiţa de la capătul tunelului. Mai este mult de lucru pentru a ajunge unde ne dorim, dar lucrurile sunt promiţătoare.” Dima spune că a observat un deficit în ceea ce priveşte educaţia clienţilor cu privire la investiţiile în aur, precum şi un număr mic de dealeri de aur. În prezent, adaugă el, unul dintre cei mai mari competitori ai Tavex este compania Aurom. Totodată, o importanţă majoră în vânzarea aurului o are BCR, care, datorită statutului său, conferă o încredere mai mare potenţialilor investitori. „Nici restul companiilor care lucrează cu aur pentru investiţii nu trebuie ignorate, dar multe dintre ele nu au ca activitate principală vânzarea aurului pentru investiţii.”

    În plan local creşterile sunt vizibile în ceea ce priveşte investiţiile în aur, însă, în timp ce la nivel internaţional s-au înregistrat creşteri ale vânzărilor de aur de până la 40% faţă de 2019, Dima spune că pe plan local este dificil să facă o estimare exactă. „Într-adevăr, vânzările noastre au crescut semnificativ faţă de 2019 şi 2020, dar lucrurile nu se datorează doar creşterii pieţei internaţionale. Prin urmare, ca să concluzionez, este dificil să avansez o valoare totală a pieţei, însă pot spune că, în prezent, e departe de ceea ce ar putea fi. Potenţialul este foarte mare, românii caută să-şi diversifice portofoliul de investiţii şi includ şi aurul. Peste câţiva ani, ne-am dori să fim cel mai de încredere furnizor de aur de investiţii din România.”

    Tavex, spune Victor Dima, nu înseamnă doar comercializare produse din aur, ci şi servicii de calitate. „Noi oferim consultanţă clienţilor – actuali sau potenţiali –, şi ne dorim să educăm piaţa. Nu vrem să vindem lingouri şi monede, ci vrem ca omul să ştie ce cumpără, de ce cumpără şi ce înseamnă în viitor achiziţia lui. Suntem partenerii cumpărătorului, nu doar un comerciant. În baza unui ID Tavex, pe site-ul nostru, clientul vede în orice clipă care e statusul investiţiei lui, cât a câştigat din momentul achiziţiei până în prezent, cum a evoluat preţul aurului şi multe alte informaţii utile.” Dacă la nivel european, în cele 11 ţări în care este prezentă, compania are anual peste 2 milioane de clienţi şi vinde în jur de 6,1 tone de aur pentru investiţii, în România numărul clienţilor este încă de ordinul miilor, iar cantitatea comercializată e de câteva zeci de kilograme de aur pe lună. În 2021, Tavex a vândut, în plan local, aproximativ 150 de kilograme de aur (sub formă de lingouri şi monede de diferite gramaje). Achiziţiile clienţilor Tavex sunt, în mare parte, pentru produse între 31,1 grame (1 uncie) şi 100 de grame. „Într-adevăr, investiţia lor nu poate fi considerată notabilă din punct de vedere cantitativ, la nivel naţional, dar, din câte am observat, majoritatea clienţilor care fac astfel de achiziţii revin la Tavex pentru cantităţi mai mari de aur.” În plus, notează el, numărul celor care investesc în aur este în creştere de la lună la lună, la fel şi numărul celor care fac o astfel de investiţie pentru prima oară.

    În acest moment, numărul clienţilor din România care investesc în aur prin achiziţii de la Tavex este sub 1% din populaţie. „Dar cererea de aur de investiţii a crescut în 2021 cu 100% comparativ cu 2020.” Cu siguranţă, adaugă Dima, la nivel naţional numărul investitorilor este mai mare şi, „desigur, există investitori care încă nu au apelat la serviciile noastre”. Pentru moment, jucătorul este prezent atât în online, cât şi fizic, având însă birouri deschise doar în Bucureşti. „Dar tocmai pentru că există potenţial, zone de interes pentru noi sunt şi Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa.” Potrivit lui, aproximativ 30% dintre comenzile online vin din Timişoara şi Cluj, motiv pentru care compania urmează să se extindă în 2022 şi în aceste oraşe. În prezent, produsele preferate de clienţii companiei sunt monedele de o uncie (Cangurul Australian, Filarmonica din Viena) şi lingourile începând cu 10-20 de grame pentru investitorii mici sau o uncie, 50 de grame şi 100 de grame pentru investitorii mai mari. „Totodată, trebuie menţionată popularitatea monedelor istorice de un ducat şi patru ducaţi. Am observat că au o popularitate deosebită pe piaţa din România, comparativ cu alte ţări în care avem reprezentanţe. Nu cred că aceste aspecte se vor schimba în timp pentru că, în alte ţări în care suntem pe piaţă de mai bine de zece ani, produsele achiziţionate de clienţi sunt în general aceleaşi ca şi aici.”

     

    Previziuni optimiste

    În acest domeniu, Victor Dima este de părere că cel mai important lucru este transparenţa. „Clientul trebuie să aibă acces în orice moment la informaţii legate de preţul aurului la vânzare dar şi la cumpărare. Este mult de lucru pe această piaţă şi există posibilitatea de creştere în ceea ce priveşte achiziţiile de aur investiţional, dar e nevoie de timp ca România să fie dezvoltată din acest punct de vedere. Şi de educare a pieţei, bineînţeles.” Pe viitor, Dima are însă încredere cu privire la dezvoltarea acestui segment, şi preconizează că va exista o creştere foarte mare a numărului de români care investesc în aur, „posibil cel puţin o dublare în următorii doi ani”. Deja, la nivel mondial, aceste creşteri sunt vizibile, susţine el. „Criza provocată de pandemie a dezvoltat în oameni o dorinţă mai mare de a-şi proteja economiile pentru că nimeni nu ştie care va fi deznodământul acestei perioade şi, mai ales, când se va încheia.”

  • Divizia de maşini electrice a Evergrande, care valora la un moment dat mai mult decât grupul Ford, anulează listarea pe bursa din Shanghai, în contextul în care gigantul imobiliar se confruntă cu o criză majoră de lichiditate

    Acţiunile diviziei de vehicule electrice a Evergrande au scăzut considerabil în Hong Kong, după ce compania a renunţat la o listare secundară pe aşa-numita Star Market din Shanghai, în condiţiile în care deţinătorii de obligaţiuni au fost aruncaţi în uitare pe măsură ce dezvoltatorul imobiliar a ratat deadline-ul pentru plata unei dobânzi de aproape 84 de milioane de dolari, scrie Financial Times.

    Decizia reprezintă cea mai recentă lovitură pe care a încasat-o divizia Evergrande, ce înregistra la un moment dat o valoare de piaţă mai mare decât gigantul american Ford. Totodată, ştirea vine într-un moment în care criza de lichiditate din cadrul Evergrande a trimis o undă de şoc de-a lungul pieţelor globale şi a provocat o serie de temeri în rândurile investitorilor internaţionali, care spun că nu vor fi acoperiţi dacă firma va intra în incapacitate de plată.

    Săptămâna trecută, grupul chinez nu a reuşit să plătească dobânzi pentru obligaţiuni în valoare de 83,5 milioane de dolari, Evergrande având o perioadă de 30 de zile înainte să declanşeze în mod oficial procedurile de default.

    Cel puţin două guverne locale din China au preluat controlul asupra veniturilor din vânzări generate de proprietăţile Evergrande, prevenind în aşa fel un potenţial abuz al fondurilor.

    Acţiunile Evergrande New Energy Vehicule au scăzut astăzi cu până la 25%, aflându-se în prezent pe minus cu aproximativ 10%. Vineri, divizia a semnalat un „deficit grav de fonduri” şi a recunoscut că nu a putut efectua plata întregilor salarii. De altfel, grupul NEV nu s-a încadrat în plata mai multor furnizori de echipament, subliniind problemele tot mai mari de lichiditate din interiorul societăţii.

    Divizia, ală cărei acţiuni au scăzut cu aproape 94% anul acesta, erau văzute în trecut drept una dintre cele mai importante perspective de creştere ale Evergrande. Acţiunile subsidiarei au crescut puternic în ianuarie datorită unei injecţii de capital de 3,4 miliarde de dolari. Suma a inclus investiţii realizate de indivizi asociaţi cu Hui Ka Yan, fondatorul dezvoltatorului imobiliar.

    Banca centrală elveţiană: Criza prin care trece Evergrande nu reprezintă o mică problemă locală

    Însă Evergrande a avertizat că, fără o injecţie rapidă de capital, lipsa acută de cash ar putea afecta „operaţiunile zilnice şi ar înrăutăţi abilitatea companiei de a plăti salariile angajaţilor şi de a acoperi alte cheltuieli”.

     

  • Raport EY: Piaţa globală a IPO-urilor a înregistrat cel mai bun T2 din ultimii 20 de ani. Europa preia conducerea în ceea ce priveşte industria SPAC-urilor

    Piaţa globală a ofertelor publice iniţiale (IPO) a înregistrat cel mai bun al doilea trimestru din ultimii 20 de ani în funcţie de volume şi încasări, avântul urmând să continue şi în a doua jumătate a anului, conform unui raport al firmei de audit şi consultanţă EY, citat de CNBC.

    Datorită nivelului ridicat de lichiditate şi dinamicii puternice a pieţei mondiale de capital, IPO-uri „tradiţionale” au obţinut rezultate spectaculoase în perioada aprilie-iunie, după ce primul trimestru a fost dominat de SPAC-uri.

    În prima jumătate a anului, au avut loc 1.070 de IPO-uri care au generat încasări de circa 222 de miliarde de dolari, în creştere cu 150% şi, respectiv, 215% faţă de 2020.

    „Companiile care vor să se listeze şi să obţină avantaje din sentimentul favorabil al pieţei şi nivelul mare de lichiditate au încercat să îşi completeze tranzacţiile înainte de pauza de la jumătatea anului. Firmele ar trebui să-şi pregătească strategii ce pot demonstra rezilienţă împotriva situaţiilor geopolitice, pandemiei de Covid-19, evaluărilor şi provocărilor guvernamentale”, spune Paul Go, global IPO leader la EY.

    SPAC-urile (Special Purpose Acquisitions Company) au devenit un subiect extrem de discutat în ultimul an. Totuşi, activitatea IPO-urilor efectuate prin SPAC-uri în Statele Unite a lăsat de dorit în al doilea trimestru, Europa preluând în acest sens conducerea, cu 21 de listări prin SPAC-uri în prima jumătate a lui 2021.

    În S1, au existat 276 de IPO-uri de-a lungul celor două Americi, strângând 93,9 miliarde de dolari, în timp ce regiunea Asia-Pacific a raportat 471 de IPO-uri la venituri totale de 74,3 miliarde de dolari.

    Potrivit EY, regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa) a înregistrat cea mai bună creştere anuală în ceea ce priveşte IPO-urile, rezultatele fiind alimentate de o atitudine agresivă îndreptată asupra investiţiilor în pieţele de capital. Astfel, EMEIA a încheiat 323 de IPO-uri în S1, strângând 53,8 miliarde de dolari.

    Segmentul tech a reprezentat 27% din totalul global al IPO-urilor în prima jumătate a anului şi a marcat al patrulea trimestru consecutiv în care sectorul a obţinut cel mai mare număr de listări: 284 de debuturi de bursă cu venituri de 90,2 miliarde de dolari.

     

  • Prima şedinţă la Bursă cu acţiuni Lăptăria cu Caimac: 99 mil. lei capitalizare, 6,5 mil. lei lichiditate, raliu de 27% faţă de plasament

    „Bursa poate să facă pentru noi ceea ce nu poate să facă banca de exemplu, iar în cazul nostru particular nici fondurile de investiţii“, spune Adrian Cocan, manager de proiect al Lăptăriei cu Caimac, în prima şedinţă de tranzacţionare cu acţiuni Agroserv Măriuţa (MILK) – compania din spatele produselor care se găsesc la raftu­rile unor magazine precum Mega Image, Cora, Auchan, Carrefour.

    Prima şedinţă de tranzacţionare cu acţiuni, din 21 mai 2021, a adus o lichiditate de 6,5 mil. lei, un preţ de 57 de lei pe acţiune, faţă de cel din plasamentul privat de 45 lei pe acţiune şi o valoare de piaţă de 99 mil. lei. Vineri, preţul a fluctuat de la un minim de 55,5 lei la un maxim de 66 lei.

    Compania a atras 19 mil. lei în aprilie în urma unui plasament privat derulat prin BT Capital Partners, urmând să deschidă o secţie de spălare sticle şi borcane care să facă parte din sistemul de recuperare şi reutilizare.

    Aceasta a fost cea mai mare sumă atrasă de pe o companie de pe AeRO în urma unui plasament privat.

     

  • BCE prelungeşte acordul cu BNR privind furnizarea de lichiditatea în euro până în martie 2022: Banca Naţională va putea împrumuta până la 4,5 mld.euro

     

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României (BNR) au prelungit aranjamentul-cadru de furnizare de lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo, până în martie 2022.

    În baza liniei repo, BNR va putea împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

    Aranjamentul convenit anul trecut a fost realizat pentru a preveni o eventuală apariţie a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncţionalităţilor pieţei, manifestate pe fondul continuării pandemiei de Covid-19.

    În cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanţii adecvate.

    Iniţial, s-a convenit ca linia repo să rămână în vigoare până la data de 31 decembrie 2020. Aranjamentul financiar a fost prelungit mai întâi până la sfârşitul lunii iunie 2021, iar acum până în martie 2022.

     

     

  • Fotografia bursei româneşti în 2020: Rulaj total şi lichiditate medie zilnică la cele mai ridicate valori din istorie

    Tranzacţiile cu toate tipurile de instrumente financiare de la bursa românească s-au ridicat la 3,77 miliarde de euro (18,2 miliarde de lei) în 2020, depăşind astfel recordul anterior realizat în 2007 şi ajungând la cele mai ridicate valori de tranzacţionare din istorie, potrivit informaţiilor furnizate de Bursa de Valori Bucureşti.

    De asemenea, un record a fost înregistrat şi în ceea ce priveşte lichiditatea medie zilnică cu toate tipurile de instrumente financiare, pe măsură ce investitorii au devenit tot mai activi la Bursa de Valori Bucureşti şi, de asemenea, în mare parte pe fondul emisiunilor de titluri de stat Fidelis. Astfel, acest indicator a depăşit nivelul de 73 milioane lei, sau 15 milioane euro.

    Potrivit datelor aggregate de ZF de la BVB, lichiditatea medie zilnică pe segmentul de acţiuni a fost de 49,2 milioane de lei în 2020, cea mai ridicată din 2014 încoace. Pe partea de obligaţiuni listate la Bucureşti, lichiditatea medie zilnică a fost de 21 milioane de lei în anul 2020, arată datele BVB.

    Pe de altă parte, valoare de piaţă a companiilor listate în ultima şedinţă de tranzacţionare din 2020 a fost de 156 miliarde de lei, în scădere de la 180,9 miliarde de lei din ultima şedinţă de tranzacţionare din 2019. Dar comparativ cu 23 martie 2020, când BET atingea minimul anului, valoarea de piaţă a companiilor listate a urcat cu aproximativ 40 de miliarde de lei, arată calculele ZF.