BusinessMagazin

Tag: liceeni

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.

  • Povestea liceenilor care au creat un dispozitiv ce le permite nevăzătorilor să se deplaseze în siguranţă

    Ce „văd“ nevăzătorii sau poate cum visează? Sunt întrebări care apar de-a lungul vieţii şi la care au răspuns unii scriitori sau cercetători de-a lungul anilor. Cum ar putea percepe nevăzătorii culorile? La această întrebare a încercat să răspundă Tudor Popa, fondator al proiectului Oculus Mitra, o pereche de ochelari ce permit nevăzătorilor să distingă şi să aprecieze distanţele şi să se deplaseze în siguranţă fără însoţitor. Cu acea întrebare în minte, Tudor Popa a găsit un răspuns, răsfrângerea culorilor, care sunt compuse din procente RGB, în procente de mirosuri. Toate bune şi frumoase, numai că în urma unei întâlniri cu un nevăzător pe nume George totul s-a schimbat.

    Este un ţel lăudabil ca persoanele nevăzătoare să poată distinge culorile, însă, mai important de atât, ei au nevoie de un dispozitiv care le poate spune distanţa faţă de un obiect, un gadget cu ajutorul căruia s-ar putea deplasa în siguranţă din punctul A în punctul B. „Am înţeles că nu distingerea culorilor este prioritatea unui nevăzător, ci deplasarea în siguranţă. Să meargă în linie dreaptă, să ştie dacă sunt pericole pe drum, cum ar fi obiecte cu temperatură ridicată, ca plita de aragaz“, spune Popa. Deocamdată au renunţat la funcţia de detectare a culorilor şi s-au axat doar pe abilitatea de a distinge distanţa şi deplasarea în siguranţă. Pentru acest proiect, Tudor Popa a adunat câţiva oameni în jurul lui, liceeni ca şi el: Alex Simion, care se ocupă de dezvoltare şi producţie, Miruna Gafencu, marketing şi dezvoltare, Adrian Conete, designer, şi Diana Canghizer, PR. Cei care vor să-i ajute pe nevăzători „să vadă“ vor da bacul anul viitor.

    Am discutat cu Tudor Popa şi Miruna Gafencu deasupra unor răcoritoare şi niciun moment nu şi-au trădat vârsta. Mi-au povestit cum vor să-i ajute pe nevăzători, cum oamenii iau de-a gata vederea şi că poate ar trebui să apreciem mai mult acest simţ; am vorbit despre business plan, producţie şi tehnologie. Totul a început în decembrie anul trecut şi în mai puţin de o lună aveau gata un prototip, „o plăcuţă cu toţi senzorii şi cu procesorul pe afară“, spune Popa; „apoi le-am montat pe o pereche de ochelari de la cinema, cu fire care atârnau pe afară“, adaugă Miruna Gafencu. „Implementarea a fost rapidă pentru că am gândit-o cu mult timp înainte“, a continuat Tudor Popa.

    Au investit primii bani câştigaţi în urma unui concurs de antreprenoriat, apoi au organizat un eveniment de fundraising unde au strâns 1.000 de dolari, care au fost investiţi în continuare în dezvoltare. Au creat primul prototip purtabil şi l-au testat la o şcoală de nevăzători din Bucureşti, unde „am avut un şoc pozitiv. Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“.

    Cum funcţionează? Ochelarii sunt dotaţi cu mai mulţi senzori care detectează mişcarea şi distanţa, apoi aceste date sunt colectate şi procesate de software, care transformă informaţia în sunete. Practic, scăderea sau creşterea frecvenţei şi intensitatea sunetelor îl ghidează pe cel care poartă ochelarii; sunt emise sunete şi atunci când persoana se abate de la direcţie, fie dreapta, fie stânga. „În urma feedbackului primit am învăţat că produsul nostru trebuie să fie personalizabil. Unii ne-au zis că vor să se audă mai repede, alţii mai rar, alţii că vor să audă de la o distanţă mai mare. Vrem să facem o serie de setări pe care le poţi schimba. În plus, pentru variantele viitoare vrem să implementăm comunicarea şi pe alte canale senzoriale pentru că acum ar putea fi prea multă informaţie de perceput pe un singur canal. Haptic ar fi următorul canal pe care am vrea să ne concentrăm“, afirmă Popa. Tot el povesteşte că se gândesc şi să înlocuiască sunetele cu o voce care i-ar spune purtătorului exact ce se întâmplă, de pildă că se apropie o maşină sau că în faţă este un scaun.

    Drumul parcurs până acum nu a fost doar lin, iar un moment la care fac referire adolescenţii implică lucrul de cinci ore cu freza într-un material de plastic. „Cu două zile înainte de un concurs, s-a ars un senzor la ochelari şi Tudor umbla de zor cu mama lui prin oraş după un senzor în timpul weekendului când nu erau magazinele deschise“, povesteşte Miruna. „Am improvizat cu un senzor mai vechi, mai mare. Am stat ore în şir cu freza în plastic ca să reuşim să-l facem. Au fost nişte zile grele înainte de concurs. Nu mă aşteptam să avem totul gata la timp. Ne trezeam, lucram şi ne culcam, asta ne era toată ziua“, continuă el.

    Designul produsul a fost proiectat de Adrian Conete şi este realizat cu ajutorul unei imprimante 3D. Pentru eventuala producţie se uită tot către România, unde vor să creeze locuri de muncă şi locuri de practică pentru studenţii care vor să înveţe. Pentru a putea pune pe picioare operaţiunea (producerea de mai multe perechi de ochelari pentru o testare mai amplă) „am avea nevoie cam de 30.000 de euro“.

    Costul de producţie a unei perechi de ochelari se situează acum undeva la 200 de dolari, iar preţul de vânzare s-ar plasa la 400 de euro. Astfel, tinerii vor să aibă o variantă finală la sfârşitul lui 2016 şi au în plan să vândă 500 de bucăţi în primul an pe piaţa din România, apoi să se extindă către alte pieţe europene. Previzionează venituri de peste 500.000 de euro după al treilea an de funcţionare, iar piaţa le permite, având în vedere că 4% din populaţia planetei este nevăzătoare, potrivit lui Tudor Popa.

    Acum se pregătesc de următoarea etapă a concursului Junior Achievement, finala europeană ce se va desfăşura la sfârşitul acestei luni în Elveţia, unde au şi organizat un alt test pentru nevăzători şi unde speră să întâlnească oameni dornici să investească în invenţia lor. Mai departe, vor să meargă către programare. Spun că nu-i interesează foarte mult afacerile, dar Tudor Popa recunoaşte că „ai căruţa (invenţia – n.r.), dar ai nevoie şi de cai, care sunt businessul“.

  • Povestea liceenilor care au creat un dispozitiv ce le permite nevăzătorilor să se deplaseze în siguranţă

    Ce „văd“ nevăzătorii sau poate cum visează? Sunt întrebări care apar de-a lungul vieţii şi la care au răspuns unii scriitori sau cercetători de-a lungul anilor. Cum ar putea percepe nevăzătorii culorile? La această întrebare a încercat să răspundă Tudor Popa, fondator al proiectului Oculus Mitra, o pereche de ochelari ce permit nevăzătorilor să distingă şi să aprecieze distanţele şi să se deplaseze în siguranţă fără însoţitor. Cu acea întrebare în minte, Tudor Popa a găsit un răspuns, răsfrângerea culorilor, care sunt compuse din procente RGB, în procente de mirosuri. Toate bune şi frumoase, numai că în urma unei întâlniri cu un nevăzător pe nume George totul s-a schimbat.

    Este un ţel lăudabil ca persoanele nevăzătoare să poată distinge culorile, însă, mai important de atât, ei au nevoie de un dispozitiv care le poate spune distanţa faţă de un obiect, un gadget cu ajutorul căruia s-ar putea deplasa în siguranţă din punctul A în punctul B. „Am înţeles că nu distingerea culorilor este prioritatea unui nevăzător, ci deplasarea în siguranţă. Să meargă în linie dreaptă, să ştie dacă sunt pericole pe drum, cum ar fi obiecte cu temperatură ridicată, ca plita de aragaz“, spune Popa. Deocamdată au renunţat la funcţia de detectare a culorilor şi s-au axat doar pe abilitatea de a distinge distanţa şi deplasarea în siguranţă. Pentru acest proiect, Tudor Popa a adunat câţiva oameni în jurul lui, liceeni ca şi el: Alex Simion, care se ocupă de dezvoltare şi producţie, Miruna Gafencu, marketing şi dezvoltare, Adrian Conete, designer, şi Diana Canghizer, PR. Cei care vor să-i ajute pe nevăzători „să vadă“ vor da bacul anul viitor.

    Am discutat cu Tudor Popa şi Miruna Gafencu deasupra unor răcoritoare şi niciun moment nu şi-au trădat vârsta. Mi-au povestit cum vor să-i ajute pe nevăzători, cum oamenii iau de-a gata vederea şi că poate ar trebui să apreciem mai mult acest simţ; am vorbit despre business plan, producţie şi tehnologie. Totul a început în decembrie anul trecut şi în mai puţin de o lună aveau gata un prototip, „o plăcuţă cu toţi senzorii şi cu procesorul pe afară“, spune Popa; „apoi le-am montat pe o pereche de ochelari de la cinema, cu fire care atârnau pe afară“, adaugă Miruna Gafencu. „Implementarea a fost rapidă pentru că am gândit-o cu mult timp înainte“, a continuat Tudor Popa.

    Au investit primii bani câştigaţi în urma unui concurs de antreprenoriat, apoi au organizat un eveniment de fundraising unde au strâns 1.000 de dolari, care au fost investiţi în continuare în dezvoltare. Au creat primul prototip purtabil şi l-au testat la o şcoală de nevăzători din Bucureşti, unde „am avut un şoc pozitiv. Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“.

    Cum funcţionează? Ochelarii sunt dotaţi cu mai mulţi senzori care detectează mişcarea şi distanţa, apoi aceste date sunt colectate şi procesate de software, care transformă informaţia în sunete. Practic, scăderea sau creşterea frecvenţei şi intensitatea sunetelor îl ghidează pe cel care poartă ochelarii; sunt emise sunete şi atunci când persoana se abate de la direcţie, fie dreapta, fie stânga. „În urma feedbackului primit am învăţat că produsul nostru trebuie să fie personalizabil. Unii ne-au zis că vor să se audă mai repede, alţii mai rar, alţii că vor să audă de la o distanţă mai mare. Vrem să facem o serie de setări pe care le poţi schimba. În plus, pentru variantele viitoare vrem să implementăm comunicarea şi pe alte canale senzoriale pentru că acum ar putea fi prea multă informaţie de perceput pe un singur canal. Haptic ar fi următorul canal pe care am vrea să ne concentrăm“, afirmă Popa. Tot el povesteşte că se gândesc şi să înlocuiască sunetele cu o voce care i-ar spune purtătorului exact ce se întâmplă, de pildă că se apropie o maşină sau că în faţă este un scaun.

    Drumul parcurs până acum nu a fost doar lin, iar un moment la care fac referire adolescenţii implică lucrul de cinci ore cu freza într-un material de plastic. „Cu două zile înainte de un concurs, s-a ars un senzor la ochelari şi Tudor umbla de zor cu mama lui prin oraş după un senzor în timpul weekendului când nu erau magazinele deschise“, povesteşte Miruna. „Am improvizat cu un senzor mai vechi, mai mare. Am stat ore în şir cu freza în plastic ca să reuşim să-l facem. Au fost nişte zile grele înainte de concurs. Nu mă aşteptam să avem totul gata la timp. Ne trezeam, lucram şi ne culcam, asta ne era toată ziua“, continuă el.

    Designul produsul a fost proiectat de Adrian Conete şi este realizat cu ajutorul unei imprimante 3D. Pentru eventuala producţie se uită tot către România, unde vor să creeze locuri de muncă şi locuri de practică pentru studenţii care vor să înveţe. Pentru a putea pune pe picioare operaţiunea (producerea de mai multe perechi de ochelari pentru o testare mai amplă) „am avea nevoie cam de 30.000 de euro“.

    Costul de producţie a unei perechi de ochelari se situează acum undeva la 200 de dolari, iar preţul de vânzare s-ar plasa la 400 de euro. Astfel, tinerii vor să aibă o variantă finală la sfârşitul lui 2016 şi au în plan să vândă 500 de bucăţi în primul an pe piaţa din România, apoi să se extindă către alte pieţe europene. Previzionează venituri de peste 500.000 de euro după al treilea an de funcţionare, iar piaţa le permite, având în vedere că 4% din populaţia planetei este nevăzătoare, potrivit lui Tudor Popa.

    Acum se pregătesc de următoarea etapă a concursului Junior Achievement, finala europeană ce se va desfăşura la sfârşitul acestei luni în Elveţia, unde au şi organizat un alt test pentru nevăzători şi unde speră să întâlnească oameni dornici să investească în invenţia lor. Mai departe, vor să meargă către programare. Spun că nu-i interesează foarte mult afacerile, dar Tudor Popa recunoaşte că „ai căruţa (invenţia – n.r.), dar ai nevoie şi de cai, care sunt businessul“.

  • O echipă de liceeni români a inventat ochelarii care ajută nevăzătorii să se deplaseze

    Cinci elevi de liceu din Bucureşti au creat un prototip de ochelari – care poartă numele Mitra – bazaţi pe o tehnologie ce îi ajută pe nevăzători să se deplaseze în siguranţă în orice mediu, atenţionându-i asupra obstacolelor de tot felul. Proiectul a câştigat marele premiu la cel mai apreciat concurs de antreprenoriat pentru tineri – Junior Achievement – şi cei cinci se pregătesc să reprezinte ţara noastră la finala europeană din Elveţia, între 25-28 iulie. Din păcate, premiul acoperă costurile de participare, transport şi cazare doar pentru trei dintre ei. Ca să meargă şi ceilalţi doi, e nevoie de 1.690 de euro, bani pe care adolescenţii încearcă să îi adune până la începutul lunii iulie.

    Tudor Popa, Alex Simion, Miruna Gafencu, Diana Canghizer şi Adrian Conete au creat un prototip de ochelari care, prin intermediul unei tehnologii bazate pe un ansamblu de senzori poate ajuta o persoană nevăzătoare să se deplaseze în siguranţă.

    S-a întâmplat aşa: Tudor, în vârstă de 17 ani, elev la Colegiul I.L. Caragiale din Bucureşti, discuta, de 1 Decembrie anul trecut, cu Adrian, elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic de Arhitectură “I.N. Socolescu”, despre sinestezie. Nu vă miraţi să aflaţi asta! Aceşti liceeni au adesea discuţii pe astfel de teme, îi preocupă subiecte complicate ca infinitul. Atunci şi-au pus întrebarea cum simt nevăzătorii culorile şi s-au gândit să creeze o soluţie tehnică prin care să îi ajute să perceapă culorile.

    În ideea iniţială, era vorba de o mască de faţă şi de o altă echipă de lucru. După ce l-a cunoscut pe George, unul dintre adolescenţii de la Şcoala de Nevăzători, Tudor a înţeles că nu culorile sunt principala prioritate pentru cei cu probleme de vedere, ci deplasarea în siguranţă. Aşa că ideea s-a transformat şi Tudor şi-a strâns o altă echipă de lucru: Adrian, care e grafician şi se pricepe la 3D, Alex Simion, zis Simi, coleg de şcoală cu Tudor, pasionat de robotică, Miruna, care învaţă la Colegiul “George Coşbuc” şi excelează deopotrivă la germană şi informatică şi Diana, elevă la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, care are experienţă în comunicare şi PR dobândită prin voluntariat şi activităţi în organizaţia Interact Cişmigiu, parte din Clubul Rotary.

    Viitorulromaniei.ro s-a întâlnit cu trei dintre cei cinci membri ai echipei: Tudor, Diana şi Simi. Tudor a venit pregătit să ne explice cum, prin dezvoltarea tehnologiei folosite, ochelarii Mitra rezolvă cele mai importante probleme ale nevăzătorilor, adică deplasarea în locuri noi, aprecierea distanţelor, menţinerea unei traiectorii în linie dreaptă.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • O echipă de liceeni români a inventat ochelarii care ajută nevăzătorii să se deplaseze

    Cinci elevi de liceu din Bucureşti au creat un prototip de ochelari – care poartă numele Mitra – bazaţi pe o tehnologie ce îi ajută pe nevăzători să se deplaseze în siguranţă în orice mediu, atenţionându-i asupra obstacolelor de tot felul. Proiectul a câştigat marele premiu la cel mai apreciat concurs de antreprenoriat pentru tineri – Junior Achievement – şi cei cinci se pregătesc să reprezinte ţara noastră la finala europeană din Elveţia, între 25-28 iulie. Din păcate, premiul acoperă costurile de participare, transport şi cazare doar pentru trei dintre ei. Ca să meargă şi ceilalţi doi, e nevoie de 1.690 de euro, bani pe care adolescenţii încearcă să îi adune până la începutul lunii iulie.

    Tudor Popa, Alex Simion, Miruna Gafencu, Diana Canghizer şi Adrian Conete au creat un prototip de ochelari care, prin intermediul unei tehnologii bazate pe un ansamblu de senzori poate ajuta o persoană nevăzătoare să se deplaseze în siguranţă.

    S-a întâmplat aşa: Tudor, în vârstă de 17 ani, elev la Colegiul I.L. Caragiale din Bucureşti, discuta, de 1 Decembrie anul trecut, cu Adrian, elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic de Arhitectură “I.N. Socolescu”, despre sinestezie. Nu vă miraţi să aflaţi asta! Aceşti liceeni au adesea discuţii pe astfel de teme, îi preocupă subiecte complicate ca infinitul. Atunci şi-au pus întrebarea cum simt nevăzătorii culorile şi s-au gândit să creeze o soluţie tehnică prin care să îi ajute să perceapă culorile.

    În ideea iniţială, era vorba de o mască de faţă şi de o altă echipă de lucru. După ce l-a cunoscut pe George, unul dintre adolescenţii de la Şcoala de Nevăzători, Tudor a înţeles că nu culorile sunt principala prioritate pentru cei cu probleme de vedere, ci deplasarea în siguranţă. Aşa că ideea s-a transformat şi Tudor şi-a strâns o altă echipă de lucru: Adrian, care e grafician şi se pricepe la 3D, Alex Simion, zis Simi, coleg de şcoală cu Tudor, pasionat de robotică, Miruna, care învaţă la Colegiul “George Coşbuc” şi excelează deopotrivă la germană şi informatică şi Diana, elevă la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, care are experienţă în comunicare şi PR dobândită prin voluntariat şi activităţi în organizaţia Interact Cişmigiu, parte din Clubul Rotary.

    Viitorulromaniei.ro s-a întâlnit cu trei dintre cei cinci membri ai echipei: Tudor, Diana şi Simi. Tudor a venit pregătit să ne explice cum, prin dezvoltarea tehnologiei folosite, ochelarii Mitra rezolvă cele mai importante probleme ale nevăzătorilor, adică deplasarea în locuri noi, aprecierea distanţelor, menţinerea unei traiectorii în linie dreaptă.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • Peste 10.000 de liceeni din 8 ţări au dezvoltat afaceri sociale în programul european Social Enterprise 360

    Social Enterprise 360 (SE360), un program european pentru educaţie în domeniul antreprenoriatului social, dezvoltat de Junior Achievement România împreună cu organizaţii partenere din alte 7 ţări şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, a implicat, în perioada 2015-2016, peste 10.000 de liceeni din 373 de şcoli, ce au propus 668 de idei de afaceri sociale cu ajutorul celor 507 de profesori şi celor peste 200 de consultanţi voluntari.

    În cadrul summit-ului s-au prezentat rezultatele evaluarii şi impactul generat prin programul SE360, modele de bune practică, cele mai bune proiecte propuse de elevi în cadrul competiţiilor derulate la nivel european şi experienţa trăită pe parcursul implicării în program de către profesori, elevi şi voluntari şi s-au discutat posibilităţile de replicare existente în viitor.

    Elevii participanţi şi-au dezvoltat abilităţi precum: lucrul în echipă, gândirea creativă şi critică, încrederea în sine şi în potenţialul de a deveni viitori antreprenori şi a genera schimbare în societate. Obiectivele şi rezultatele obţinute prin programul SE360 în ţările participante se aliniază şi cu Noua agendă pentru competenţe în Europa elaborată de Comisia Europeană în iunie 2016, iar beneficiile programului SE360 sunt cu atât mai importante ţinând cont că studiile recente arată că 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competenţe potrivite care să le permită companiilor lor să crească şi să fie inovatoare şi că prea puţine persoane au mentalitatea şi competenţele antreprenoriale necesare pentru a-şi începe propria afacere şi a se adapta la cerinţele dinamice de pe piaţa muncii.

    Diana Filip, Deputy CEO – VP Marketing & Development JA Europe, şi-a exprimat cu entuziasm opinia în legătură cu impactul general al programului: “97% dintre elevii implicaţi în SE360 au în plan să iniţieze propria afacere socială în viitor. Acest lucru reprezintă o realizare importantă obţinută prin implementarea programului şi o motivaţie pentru noi să facem mai mult. SE360 ar trebui inclus în curriculum-ul şcolar.”

    “Consider că programul Social Enterprise 360 are un potenţial remarcabil pentru dezvoltare şi replicare. Tinerii participanţi sunt un exemplu perfect de a promova antreprenoriatul, nu doar cel social, dar antreprenoriatul în general, pentru că antreprenoriatul înseamnă în esenţă implicarea pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii şi comunitatea,
    a spus şi Simone Baldassari, Policy Officer, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship & SMEs, European Commission

    În România, programul SE360 a fost pilotat în luna octombrie 2015, la Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea, iar ulterior iniţiativa a crescut, în anul şcolar 2015-2016, participând per ansamblu în toate componentele şi activităţile programului peste 200 de profesori şi 4.000 de liceeni din toată ţara.

    Domnul director Virgil Blage, povestind cu entuziasm despre implicarea liceului pe care îl conduce în SE360: Programul SE360 reprezintă un pas în plus pentru a mări puterea de schimbare a educaţiei antreprenoriale, prin promovarea necesităţii de a împărţi profitul cu cei dezavantajaţi pentru a asigura bunăstarea tuturor.

  • Peste 10.000 de liceeni din 8 ţări au dezvoltat afaceri sociale în programul european Social Enterprise 360

    Social Enterprise 360 (SE360), un program european pentru educaţie în domeniul antreprenoriatului social, dezvoltat de Junior Achievement România împreună cu organizaţii partenere din alte 7 ţări şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, a implicat, în perioada 2015-2016, peste 10.000 de liceeni din 373 de şcoli, ce au propus 668 de idei de afaceri sociale cu ajutorul celor 507 de profesori şi celor peste 200 de consultanţi voluntari.

    În cadrul summit-ului s-au prezentat rezultatele evaluarii şi impactul generat prin programul SE360, modele de bune practică, cele mai bune proiecte propuse de elevi în cadrul competiţiilor derulate la nivel european şi experienţa trăită pe parcursul implicării în program de către profesori, elevi şi voluntari şi s-au discutat posibilităţile de replicare existente în viitor.

    Elevii participanţi şi-au dezvoltat abilităţi precum: lucrul în echipă, gândirea creativă şi critică, încrederea în sine şi în potenţialul de a deveni viitori antreprenori şi a genera schimbare în societate. Obiectivele şi rezultatele obţinute prin programul SE360 în ţările participante se aliniază şi cu Noua agendă pentru competenţe în Europa elaborată de Comisia Europeană în iunie 2016, iar beneficiile programului SE360 sunt cu atât mai importante ţinând cont că studiile recente arată că 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competenţe potrivite care să le permită companiilor lor să crească şi să fie inovatoare şi că prea puţine persoane au mentalitatea şi competenţele antreprenoriale necesare pentru a-şi începe propria afacere şi a se adapta la cerinţele dinamice de pe piaţa muncii.

    Diana Filip, Deputy CEO – VP Marketing & Development JA Europe, şi-a exprimat cu entuziasm opinia în legătură cu impactul general al programului: “97% dintre elevii implicaţi în SE360 au în plan să iniţieze propria afacere socială în viitor. Acest lucru reprezintă o realizare importantă obţinută prin implementarea programului şi o motivaţie pentru noi să facem mai mult. SE360 ar trebui inclus în curriculum-ul şcolar.”

    “Consider că programul Social Enterprise 360 are un potenţial remarcabil pentru dezvoltare şi replicare. Tinerii participanţi sunt un exemplu perfect de a promova antreprenoriatul, nu doar cel social, dar antreprenoriatul în general, pentru că antreprenoriatul înseamnă în esenţă implicarea pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii şi comunitatea,
    a spus şi Simone Baldassari, Policy Officer, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship & SMEs, European Commission

    În România, programul SE360 a fost pilotat în luna octombrie 2015, la Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea, iar ulterior iniţiativa a crescut, în anul şcolar 2015-2016, participând per ansamblu în toate componentele şi activităţile programului peste 200 de profesori şi 4.000 de liceeni din toată ţara.

    Domnul director Virgil Blage, povestind cu entuziasm despre implicarea liceului pe care îl conduce în SE360: Programul SE360 reprezintă un pas în plus pentru a mări puterea de schimbare a educaţiei antreprenoriale, prin promovarea necesităţii de a împărţi profitul cu cei dezavantajaţi pentru a asigura bunăstarea tuturor.

  • Ţara în care le este permis copiilor să fumeze în curtea şcolii

    Faptul că liceeni vor avea dreptul să fumeze în incinta şcolii este unul dintre cele mai ciudate efectele secundare ale stării de urgenţă din Franţa, din cauza atacurilor teroriste din noiembrie 2015, scrie The Guardian

    Deşi au trecut patru luni de la atacurile teroriste din Paris în care au murit 130 de oameni şi au fost răniţi 350 de persoane, Franţa încă se află în stare de alertă, iar unul dintre efectele secundare ale acestei stări este faptul că liceeni au primit permisiunea de a fuma în incita şcoli, ca o măsură de securitate împotriva atacurilor teroriste.

    Deşi fumatul este permis doar persoanelor peste 18 ani şi deşi fumatul este interzis în şcoli şi la locul de muncă, un număr mare de directori, încurajaţi de ministerul educaţiei, le permit fumatul în şcoală elevilor până când se încheie starea de alertă, pe 26 mai.

    Potrivit statisticilor oficiale, în jur de o treime din adolescenţii francezi între 15 şi 19 ani fumează.

     

  • Liceenii din Constanţa care au creat un oraş spaţial pentru NASA. De opt ani câştigă toate premiile date de americani

    În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial, scrie Adevărul

    “Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.

    Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.

    În urma cu 5 ani, România Liberă scria despre elevii Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi premiile obţinute de aceştia: “pentru al optulea an consecutiv, colegiul din Constanţa a obţinut cu cele mai multe premii dintre şcolile participante. Este vorba de 9 premii şi menţiuni (2 premii I, 4 premii II, 1 premiu III şi 2 menţiuni).”. 

    Elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” nu se află la prima performanţă. De mai bine de opt ani, proiectele lor ştiinţifice au adus în palmares nenumărate premii şi menţiuni. Ideile adolescenţilor sunt folosite cu brio de către inginerii NASA. 

  • Cât o să fie alocaţia de stat pentru copii 2016

    Alocaţia de stat este acordată tuturor copiilor de până la 18 ani şi, în anumite cazuri, chiar şi după această vârstă. Anul trecut s-a decis majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel că aceştia beneficiază în 2016 de un cuantum lunar mărit, scrie avocanet.ro

    Alocaţia de stat pentru copii reprezintă o formă de ocrotire a tuturor copiilor, fără discriminare, conform Legii nr. 62/1993, actul normativ ce reglementează acest ajutor. În 2015, parlamentarii au majorat, începând cu luna iunie, alocaţia pentru copiii de 2-18 ani, liceenii de peste 18 ani şi copiii cu handicap de 3-18 ani.

    Alocaţia de stat este acordată tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit această vârstă şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional (până la terminarea studiilor).

    Cuantumul alocaţiei este stabilit în raport cu indicatorul social de referinţă (ISR, care în prezent este de 500 de lei), după cum urmează:

    0,4 ISR (200 de lei) pentru copiii cu vârsta de până la doi ani (sau de până la trei ani, în cazul copiilor cu handicap). Aceasta se cumulează cu indemnizaţia lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserţie prevăzute de legislaţia în vigoare;
    0,168 ISR (84 de lei, cuantum dublat faţă de mai 2015) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi şi 18 ani şi pentru liceenii de peste 18 ani;
    0,4 ISR (200 de lei, în creştere cu 116 lei faţă de mai 2015) pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi 18 ani.

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro