BusinessMagazin

Tag: liceeni

  • Cum distruge telefonul mobil viaţa noilor generaţii. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”

    După cum a subliniat psihologul social Jean Twenge pentru The Atlantic, statisticile sunt alarmante. Elevii de clasa a 12-a petrec mai puţin timp afară din casă decât o făceau cei de clasa a 8-a în anul 2009, şi doar 56% dintre dintre liceeni au ieşit în 2015 la o întâlnire, comparativ cu generaţiile X (1961–1980) sau Baby Boomers (1946 – 1964).

    Numărul tinerilor care petrec zilnic timp cu prietenii a scăzut cu 40% între 2000 şi 2015. Efectele Marii Crize Economice nu se mai resimt, însă doar 55% dintre liceeni au joburi pe perioada şcolii, comparativ cu 77%, la sfârşitul anilor ’70. Conduc mai puţin, iar călătoriile pe care le fac depind de părinţi. De asemenea, fac mai puţin sex, şi îşi încep viaţa sexuală mai târziu.

    Desigur, mulţi părinţi pot spune că există şi o parte bună, cum ar fi riscul mai mic ca adolescentele să rămână însărcinate. Totuşi, izolarea adolescenţilor are un preţ, deoarece rata depresiei şi a suicidului a crescut exponenţial. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”, susţine Twenge.

    El adaugă că este mai mult decât evident că între această problemă şi smartphone-uri există o legătură indiscutabilă. Studiile de caz au arătat că petrecerea timpului în social media şi alte activităţi corelate cu gadgeturile reduc starea de fericire şi contribuie la instalarea depresiei şi a singurătăţii, dar şi la riscul de suicid. El atribuie multe dintre aspectele dăunătoare ale social media fenomenului cunoscut pe internet drept FOMO (fear of missing out), teama şi invidia manifestate faţă de fericirea afişată de alţi utilizatori în postările lor.

    Consecinţele sunt pe termen lung. Depresia adolescenţilor este mai mult decât probabil că va avea repercursiuni şi în viaţa de adult, şi e posibil să îi fie afectate competenţele dezvoltate, în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. Unele dintre cele mai rele efecte ale folosirii echipamentelor electronice sunt diminuate, atunci când sunt folosite mai puţin de două ore pe zi. O soluţie ar fi ca părinţii să le fixeze copiilor nişte limite.  

  • FELICITĂRI! Liceeni din România, pe locul I la Campionatul Internaţional de Robotică. NASA, cu ochii pe ei

    Programul de robotică FIRST care organizează competiţia internaţională este cel mai mare din lume. Iar conceptul a ajuns în urmă cu doi ani şi în România datorită unei mame extrem de atente la înclinaţiile şi pasiunile copiilor ei.

    “Am plecat de la pasiunea copilului meu Victor pentru robotică şi pentru meşterit în general lui îi place să facă cu mâna lui tot felul de aparate care să şi funcţioneze şi de la pasiunea lui. Am zis că poate sunt în România mulţi copii care ar vrea să facă acelaşi lucru şi n-au unde, şi atunci ne-am gândit să facem un hub de robotică, să strângem bani şi să facem o competiţie, un concurs în care copiii să construiască, întâi să-i proiecteze după aceea să-i facă şi după aceea să-i manipuleze în cadrul unui concurs”, spune Dana Războiu, pentru stirileprotv.ro

    Robotica este o pasiune costisitoare. Piesele necesare pentru construcţia unui robot costa 2000 de euro la care se adauga imprimante 3d a 5000 de euro bucată, mentori, transport la Bucureşti şi în Statele Unite pentru participarea la competii.
    Înmulţiţi cu 90, adică numărul echipelor din ţară. Vorbim de bani mulţi la care majoritatea părinţilor nici nu se poţi gândi. Totul este însă asigurat de Naţie prin Educaţie. Este practic o investiţie a mediului privat în şcolile romaneşti de stat.

    Asta în condiţiile în care în alte ţări, cum ar fi Israelul de exemplu, Ministerul Educaţiei suporta toată această cheltuială pentru că a înţeles cât de important este pentru viitor. La noi însă cei din ministerul Educaţiei nu au ajuns la nivelul acesta de gândire.

    Succesul din Rusia le asigura participarea la Campionatul Mondial de Robotică din Statele Unite ale Americii unde se vor lupta cu 900 de echipe din 39 de ţări ale lumii.

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Universităţi din toată lumea cu rata de angajabilitate de peste 90% vin în Bucureşti pe 7 şi 8 octombrie

    De ce pleacă elevii la studii în străinătate?

    „Din ce în ce mai mulţi elevi şi studenţi îşi doresc să beneficieze de o curriculă cuprinzătoare, care să le pună la dispoziţie atât noţiuni teoretice, cât şi practice. Universităţile din străinătate au identificat această nevoie stringentă şi au adaptat programa, pentru ca studenţii să aibă la îndemână toate resursele pentru a le deschide calea către o carieră aleasă din prisma experienţei academice. Nu e de mirare faptul că această structură a universităţilor a atras nu un număr din ce în ce mai mare de studenţi, ci şi nenumărate companii care doresc să recruteze forţa de muncă chiar din campusurile universităţilor. Sute de multinaţionale investesc în educaţie, implicit în universităţi, pentru ca tinerii să poată învăţa o meserie per se chiar de pe băncile facultăţii”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partener EDUCATIVA.

    Universităţi cu rata de angajabilitate de peste 90% vin la Bucureşti

    Pe 7 şi 8 octombrie, RIUF- The Romanian International Fair,  cel mai mare târg de universităţi din Europa de Sud-Est, aduce la Bucureşti peste 120 de universităţi din toată lumea, mare parte dintre acestea bucurându-se de rate de angajabilitate de aproape  100% pentru studenţii lor.

    Conform Times Higher Education, dintre universităţile olandeze, 10 dintre cele prezente la târgul de universităţi sunt clasate în top 20 al instituţiilor din Olanda cu rata extraordinară de angajabilitate. Acestea sunt: University of Amsterdam (locul 5), University of Twente (locul 5), University of Groningen (7), Universităţi din Rotterdam (10), Fontys University of Applied Sciences (14), HU University of Applied Sciences (14), Tilburg University (17), Utrecht University (17), InHolland University (20).

    Dintre universităţile britanice, RIUF pune faţă în faţă studenţii cu reprezentanţii universităţilor cu rată de angajabilitate sporită, potrivit studiului realizat de Times Higher Education. Imperial College London (5), University College London (8), University of Bristol (9), University of Southampton (21), Queen Mary University of London (24),  University of Sheffield (29),  University of Birmingham (32), Brunel University (33) sunt doar câteva dintre marile centre academice din Regatul Unit prezente la eveniment.

    Lista completă a universităţilor care vin în România în această toamnă poate fi consultată pe site.

    Cum găseşti domeniul potrivit în care vrei să îţi construieşti o carieră?

    Pentru cei care încă nu au găsit domeniul sau programul de studiu pe care vor să-l urmeze pentru a-şi contura o carieră de succes, la RIUF- The Romanian International Fair vor găsi echipe de consilieri educaţionali sau vocaţionali care vor oferi informaţii detaliate despre procesul de admitere în străinătate, dar şi în România.

    În plus, vizitatorii vor avea ocazia să participe la RIUF Forum, singura conferinţă de dezvoltare personală şi orientare în carieră, dedicată 100% elevilor şi studenţilor. În cadrul panelurilor de discuţii şi a atelierelor practice, invitaţii urmăresc să ofere exemple personale prin care să motiveze tinerii în alegerile lor educaţionale şi profesionale. Ovidiu Eftimie (Times New Roman), Marian Ionescu (Mariciu), David Timiş (Google), Teodora Migdalovici (The Alternative School of Creative Thinking) şi Vladimir Coman-Popescu (HaHaHa Production) sunt doar o parte din cei peste 45 de invitaţi prezenţi la cea de-a treia ediţie RIUF YouForum din Bucureşti.

    RIUF-The Romanian International University Fair organizează ediţia cu numărul 21 în Bucureşti, 7-8 octombrie, la Sala Palatului, în Timişoara, pe 10 octombrie, la CRAFT – Centrul Regional de Afaceri Timişoara şi în Iaşi, 12 octombrie, Palas Congress Hall Iaşi şi sunt aşteptaţi peste 12.000 de vizitatori.

     

  • Sute de elevi din Olt devin liceeni deşi nu au promovat Evaluarea Naţională

    Potrivit datelor oficiale postate pe site-ul admitere.edu.ro, la cele 32 de licee din judeţul Olt vor intra şi elevi ale căror medii de admitere sunt mai mici de nota cinci, fiind vorba de 341 de absolvenţi de clasa a VIII-a care devin liceeni deşi n-au reuşit să promoveze una sau ambele probe ale Evaluării Naţionale.

    Cei mai mulţi dintre aceştia, 223, au medii de admitere cuprinse între 4,99 şi 4. Alţi 101 elevi intră la liceu cu medii cuprinse între 3,99 şi 3, iar 15 cu medii cuprinse între 2,99 şi 2. Cele mai mici medii de admitere din judeţul Olt sunt 1,98, respectiv 1,94, acestea fiind obţinute de doi elevi de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Coculescu” din Scorniceşti.

    La polul opus, cinci absolvenţi de clasa a VIII-a din Olt îşi pot alege, teoretic, orice liceu din judeţ şi din ţară, media lor de admitere fiind 10. Este vorba despre Eliana Dan, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina, Maria Teodora Guţică-Florescu, de la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Slatina, Raisa Maria Mladin, de la Liceul cu Program Sportiv Slatina, Bianca Andreea Păunescu, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina şi Maria Andreea Tudoise, tot de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina.

    78,92% dintre elevii olteni au reuşit să ia note mai mari de cinci, la Evaluarea Naţională.

    Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat.

    Conform calendarului de admitere la liceu, în 12 iulie are loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani, până la data începerii cursurilor anului şcolar 2017-2018.

    În 13 iulie se vor afişa, în unităţile de învăţământ gimnazial, listele cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi lista cu locurile neocupate în învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti. Atunci, fiecare liceu va afişa lista candidaţilor repartizaţi în instituţia respectivă.

    Între 13 şi 17 iulie se va organiza depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

    Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală obţinută la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 80%) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%).

  • Copiii au preluat puterea la Parlament. Ce i-a zis Liviu Dragnea unui elev care s-a aşezat pe scaunul său

    ”Stimaţi colegi, bine aţi venit! Vă propun să începem şedinţa cu intonarea imnului naţional”, a început Liviu Dragnea, după care, în sala de şedinţe a început să răsune doar varianta instrumentală a imnului naţional.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat deschisă şedinţa Parlamentului copiilor, anunţând că nu lipseşte niciun copil dintre cei care şi-au anunţat participarea.

    ”Sper să ia aminte şi ceilalţi parlamentari, care nu vin tot timpul la şedinţe”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copiii au preluat puterea la Parlament. Ce i-a zis Liviu Dragnea unui elev care s-a aşezat pe scaunul său

    ”Stimaţi colegi, bine aţi venit! Vă propun să începem şedinţa cu intonarea imnului naţional”, a început Liviu Dragnea, după care, în sala de şedinţe a început să răsune doar varianta instrumentală a imnului naţional.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat deschisă şedinţa Parlamentului copiilor, anunţând că nu lipseşte niciun copil dintre cei care şi-au anunţat participarea.

    ”Sper să ia aminte şi ceilalţi parlamentari, care nu vin tot timpul la şedinţe”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum susţine Samsung educaţia digitală în România

    Iniţiat în 2013 ca un program educaţional – pilot, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, „Smart Classroom” este unul dintre proiectele principale ale Samsung în acest domeniu – au fost utilate cu tehnologie de ultima generaţie în materie de tablete, E-Board-uri şi Smart TV patru clase în licee din Bucureşti, Timişoara, Iaşi si Constanţa. „Conceptul Smart Classroom este viziunea Samsung pentru o clasă a viitorului. Aceste săli de clasă au fost create pentru a deveni huburi digitale – centre de competenţe digitale pentru profesori şi studenti”, spune Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung. De asemenea, Samsung Electronics România a lansat manuale digitale interactive pentru clasele întâi şi a doua, disponibile pe generaţiile de Smart TV-uri lansate după anul 2014, precum şi pe tablete. Manualele digitale de limba şi literatura română, matematică şi limba engleză, al căror conţinut a fost realizat de Ascendia şi Editura Edu, au fost acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sunt disponibile gratuit în Smart Hub şi în Galaxy Apps. „Misiunea noastră este de a transforma şi moderniza procesul de educare, convertindu-l într-unul interactiv, interesant şi colaborativ”, mai spune aceasta.  

  • Orbii vor putea să „vadă” graţie unui dispozitiv revoluţionar dezvoltat de aceşti liceeni români. “Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“

    Ce „văd“ nevăzătorii sau poate cum visează? Sunt întrebări care apar de-a lungul vieţii şi la care au răspuns unii scriitori sau cercetători de-a lungul anilor. Cum ar putea percepe nevăzătorii culorile? La această întrebare a încercat să răspundă Tudor Popa, fondator al proiectului Oculus Mitra, o pereche de ochelari ce permit nevăzătorilor să distingă şi să aprecieze distanţele şi să se deplaseze în siguranţă fără însoţitor. Cu acea întrebare în minte, Tudor Popa a găsit un răspuns, răsfrângerea culorilor, care sunt compuse din procente RGB, în procente de mirosuri. Toate bune şi frumoase, numai că în urma unei întâlniri cu un nevăzător pe nume George totul s-a schimbat.

    Este un ţel lăudabil ca persoanele nevăzătoare să poată distinge culorile, însă, mai important de atât, ei au nevoie de un dispozitiv care le poate spune distanţa faţă de un obiect, un gadget cu ajutorul căruia s-ar putea deplasa în siguranţă din punctul A în punctul B. „Am înţeles că nu distingerea culorilor este prioritatea unui nevăzător, ci deplasarea în siguranţă. Să meargă în linie dreaptă, să ştie dacă sunt pericole pe drum, cum ar fi obiecte cu temperatură ridicată, ca plita de aragaz“, spune Popa. Deocamdată au renunţat la funcţia de detectare a culorilor şi s-au axat doar pe abilitatea de a distinge distanţa şi deplasarea în siguranţă. Pentru acest proiect, Tudor Popa a adunat câţiva oameni în jurul lui, liceeni ca şi el: Alex Simion, care se ocupă de dezvoltare şi producţie, Miruna Gafencu, marketing şi dezvoltare, Adrian Conete, designer, şi Diana Canghizer, PR. Cei care vor să-i ajute pe nevăzători „să vadă“ vor da bacul anul viitor.

    Am discutat cu Tudor Popa şi Miruna Gafencu deasupra unor răcoritoare şi niciun moment nu şi-au trădat vârsta. Mi-au povestit cum vor să-i ajute pe nevăzători, cum oamenii iau de-a gata vederea şi că poate ar trebui să apreciem mai mult acest simţ; am vorbit despre business plan, producţie şi tehnologie. Totul a început în decembrie anul trecut şi în mai puţin de o lună aveau gata un prototip, „o plăcuţă cu toţi senzorii şi cu procesorul pe afară“, spune Popa; „apoi le-am montat pe o pereche de ochelari de la cinema, cu fire care atârnau pe afară“, adaugă Miruna Gafencu. „Implementarea a fost rapidă pentru că am gândit-o cu mult timp înainte“, a continuat Tudor Popa.

    Au investit primii bani câştigaţi în urma unui concurs de antreprenoriat, apoi au organizat un eveniment de fundraising unde au strâns 1.000 de dolari, care au fost investiţi în continuare în dezvoltare. Au creat primul prototip purtabil şi l-au testat la o şcoală de nevăzători din Bucureşti, unde „am avut un şoc pozitiv. Nu ne aşteptam să meargă atât de bine“.

    Cum funcţionează? Ochelarii sunt dotaţi cu mai mulţi senzori care detectează mişcarea şi distanţa, apoi aceste date sunt colectate şi procesate de software, care transformă informaţia în sunete. Practic, scăderea sau creşterea frecvenţei şi intensitatea sunetelor îl ghidează pe cel care poartă ochelarii; sunt emise sunete şi atunci când persoana se abate de la direcţie, fie dreapta, fie stânga. „În urma feedbackului primit am învăţat că produsul nostru trebuie să fie personalizabil. Unii ne-au zis că vor să se audă mai repede, alţii mai rar, alţii că vor să audă de la o distanţă mai mare. Vrem să facem o serie de setări pe care le poţi schimba. În plus, pentru variantele viitoare vrem să implementăm comunicarea şi pe alte canale senzoriale pentru că acum ar putea fi prea multă informaţie de perceput pe un singur canal. Haptic ar fi următorul canal pe care am vrea să ne concentrăm“, afirmă Popa. Tot el povesteşte că se gândesc şi să înlocuiască sunetele cu o voce care i-ar spune purtătorului exact ce se întâmplă, de pildă că se apropie o maşină sau că în faţă este un scaun.

    Drumul parcurs până acum nu a fost doar lin, iar un moment la care fac referire adolescenţii implică lucrul de cinci ore cu freza într-un material de plastic. „Cu două zile înainte de un concurs, s-a ars un senzor la ochelari şi Tudor umbla de zor cu mama lui prin oraş după un senzor în timpul weekendului când nu erau magazinele deschise“, povesteşte Miruna. „Am improvizat cu un senzor mai vechi, mai mare. Am stat ore în şir cu freza în plastic ca să reuşim să-l facem. Au fost nişte zile grele înainte de concurs. Nu mă aşteptam să avem totul gata la timp. Ne trezeam, lucram şi ne culcam, asta ne era toată ziua“, continuă el.

    Designul produsul a fost proiectat de Adrian Conete şi este realizat cu ajutorul unei imprimante 3D. Pentru eventuala producţie se uită tot către România, unde vor să creeze locuri de muncă şi locuri de practică pentru studenţii care vor să înveţe. Pentru a putea pune pe picioare operaţiunea (producerea de mai multe perechi de ochelari pentru o testare mai amplă) „am avea nevoie cam de 30.000 de euro“.

    Costul de producţie a unei perechi de ochelari se situează acum undeva la 200 de dolari, iar preţul de vânzare s-ar plasa la 400 de euro. Astfel, tinerii vor să aibă o variantă finală la sfârşitul lui 2016 şi au în plan să vândă 500 de bucăţi în primul an pe piaţa din România, apoi să se extindă către alte pieţe europene. Previzionează venituri de peste 500.000 de euro după al treilea an de funcţionare, iar piaţa le permite, având în vedere că 4% din populaţia planetei este nevăzătoare, potrivit lui Tudor Popa.

    Acum se pregătesc de următoarea etapă a concursului Junior Achievement, finala europeană ce se va desfăşura la sfârşitul acestei luni în Elveţia, unde au şi organizat un alt test pentru nevăzători şi unde speră să întâlnească oameni dornici să investească în invenţia lor. Mai departe, vor să meargă către programare. Spun că nu-i interesează foarte mult afacerile, dar Tudor Popa recunoaşte că „ai căruţa (invenţia – n.r.), dar ai nevoie şi de cai, care sunt businessul“.

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.