Tag: legume

  • Moldova ar putea cuceri Europa… cu mere colorate şi delicioase, dacă este ajutată

    Rusia a ştiut unde loveşte când a interzis importurile de fructe şi legume din Moldova. Producătorii moldoveni, chiar dacă au acum deschidere spre piaţa UE, se bazau pe cea rusească, mai permisivă şi unde aveau legături formate în ani de zile. Dintre fructe, exporturile de mere sunt cele mai importante. Merele au devenit simbolul expansiunii comerciale a Poloniei în Europa de Est şi în restul UE. De ce n-ar fi aşa şi cu merele moldoveneşti?

     

    Republica Moldova fascinează Europa cu pasinea sa pentru vinuri. În plin război economic şi geopolitic între Est şi Vest, între civilizaţii, industria viticolă din mica ţară prinsă la mijloc fascinează şi mai mult. Însă Moldova nu înseamnă numai dealuri întinse cultivate cu vii şi sute de kilometri de galerii subterane transformate în crame. Are livezi şi sere şi o industrie conexă surprinzător de modernă chiar şi pentru specialiştii olandezi.

    Şi chiar ei, elita agriculturii moderne, intensive, dar ecologice a Europei, cer ajutor pentru comerţul cu fructe moldoveneşti. În acest scop, sectorul de profil din Republica Moldova are dedicat un serial întreg pe FreshPlaza, o platformă media focalizată pe industria agroalimentară şi cu acoperire globală, a cărei fundaţie a fost turnată în urmă cu două decenii în Olanda. Cu această ocazie, FreshPlaza trage şi un semnal de alarmă: este important ca UE să-i ajute pe cetăţenii moldoveni. Un sfert din PIB-ul ţării este dat de sectorul agricol şi aceasta înseamnă că mulţi dintre ei sunt dependenţi de agricultură. De aceea este important ca traderii de fructe europeni să sprijine sectorul din Republica Moldova. Dacă Moldova este ignorată, în cele din urmă se va reîntoarce la Rusia. Sau va rămâne puternic polarizată, ruptă între est şi vest.

    În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chişinăul şi Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere şi  de struguri se duceau în Rusia. Între timp, Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la UE, dar numai o mică majoritate a populaţiei vrea pe acest drum. O parte însemnată din cetăţeni susţine Rusia chiar şi acum, în timpul războiului. De unde ştie FreshPlaza acest lucru? Simplu. Şi-a trimis un colaborator acolo însoţit de doi specialişti în agricultură olandezi. Echipa a descoperit că în livezile de meri se investeşte în noi soiuri moderne precum Fuji, Braeburn, Gala şi Crimson Crisp. Dar au rămas şi soiuri care nu sunt potrivite pentru piaţa europeană, precum Idared. La fel de nepotriviţi sunt şi delicioşii struguri moldoveneşti cu sâmburi. Pentru astfel de produse piaţa rusă era vitală. Pe de altă parte, prunele Stanley sunt acum exportate pe scară largă în Germania şi în alte regiuni unde se vorbeşte germana.

    Echipa de la FreshPlaza a vizitat zece staţii de ambalare a fructelor. Se aşteptau să vadă livezi vechi neglijate, dar au găsit exact opusul; livezi moderne dotate cu instalaţii de irigare prin picurare, cu plase antigrindină şi pergole din plastic pentru struguri. În cazul merelor, fructele sunt cu adevărat fantastice. Solul este foarte aerisit şi fertil, iar merele sunt uniforme si de calitate. Atât de multe ore de soare conferă fructelor un gust unic. Aproape toate sunt trimise la ambalat, atât de perfecte sunt. Cultivatorii olandezi furnizează alte soiuri şi de aceea merele şi prunele moldoveneşti îşi pot găsi un loc pe piaţa vestică. Mai ales acum că Uniunea Europeană a adoptat un regulament de liberalizare temporară a comerţului cu şapte produse horticole moldoveneşti a căror comercializare nu fusese încă pe deplin liberalizată şi anume roşii, usturoi, struguri, mere, cireşe, prune şi suc de struguri.


    În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chişinăul şi Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere şi  de struguri se duceau în Rusia.


    Războiul a avut un impact devastator asupra Ucrainei, dar şi Republica Moldova a fost lovită. Capacitatea ţării de a face comerţ cu restul lumii este afectată deoarece exporturile sale depind în mare măsură de infrastructura ucraineană, iar Moldova a pierdut în mare parte accesul la pieţele sale din Ucraina, Rusia şi Bielorusia. „Obişnuiam să exportăm aproximativ 95% din merele noastre pe piaţa rusă, dar în prima jumătate a anului 2022, din motive evidente, această cifră a scăzut la 70%, ceea ce este încă un procent foarte mare”, a spus Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.  De când politicianul a făcut aceste declaraţii şi până acum, situaţia s-a înrăutăţit, iar fermierii sunt obligaţi să se adapteze. La începutul lunii august a acestui an, cultivatorii şi exportatorii moldoveni de mere au intrat pe piaţa din Arabia Saudită şi în prezent negociază cu guvernul egiptean exporturi preferenţiale de mere, de departe cel mai important produs de export din categoria fructe şi legume al Moldovei. Este clar că şi deschiderea oferită de UE este mai mult decât binevenită şi acum chiar vitală. Pe 15 august, Rosselkhoznadzor, serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară din Rusia, a blocat importurile de fructe din Moldova, excepţie făcând  Transnistria, o regiune separatistă prorusă.  Motivul embargoului sunt infecţiile cu dăunători şi boli ale plantelor şi este de neînţeles pentru preşedintele Maia Sandu în condiţiile în care produsele moldoveneşti îndeplinesc standardele de calitate ale UE, mai înalte decât cele ruseşti.

    Smarta AS este o companie de familie. A fost fondată la începutul secolului cu livezi vechi, din epoca sovietică, şi este concentrată pe ceea ce a ajuns să definească industria fructelor din Moldova – merele reprezintă trei sferturi din pomicultura ţării. Anatolii Caduc, primul preşedinte al companiei, a infiinţat Smarta în anul 1999. „Când fiul şi fiica sa s-au alăturat conducerii companiei, aceasta a început să se modernizeze”, spune Valeria Caduc, manager de marketing şi soţia actualului proprietar, Andrei, fiul lui Anatolii. „Au înlocuit treptat soiurile vechi de mere, precum Idared, cu altele noi. Au acoperit şi pomii, au pus la punct cultivarea superintensivă cu sisteme de irigare, au instalat camere frigorifice şi au încercat să obţină certificări precum GlobalGAP.“ Pe o suprafaţă de 60 de hectare sunt cultivate numeroase soiuri de mere, printre care Gala Must, Gala Royal, Golden Delicious, Super Chief, Florina, Jonagold, Idared, Champion şi Fuji. Smarta cultivă, de asemenea, prune Stanley. Recoltarea se face manual, iar merele sunt păstrate în depozite frigorifice cu o capacitate de 2.500 de tone. Fructele sunt sortate în funcţie de greutate, dimensiune, culoare şi calitate. „Depozitele noastre frigorifice au condiţii controlate dinamic, astfel încât merele îşi păstrează aroma proaspătă şi textura crocantă până în luna mai. Suntem poziţionaţi favorabil într-o zonă cu o climă continental temperată şi soluri fertile. Acesta este ceea ce conferă merelor moldoveneşti gustul lor“, explică Valeria. Recent, ea a preluat controlul şi asupra exporturilor

    Până la începutul anului 2022, Smarta AS vindea către comercianţi care îşi colectau personal merele de la depozitele frigorifice ale companiei. Majoritatea ajungeau pe pieţele din Rusia, Bielorusia şi România, spune Valeria. Dar când a devenit dificil accesul pe piaţa rusească, în primăvară, compania nu a avut de ales decât să înceapă ea însăşi să exporte pe alte pieţe.

    „În aprilie, ne-am dus la Fruit Logistica şi am luat legătura cu comercianţi şi importatori. Când ne-am întors, am început să exportăm în Dubai, Arabia Saudită şi Malaezia. Este mai complicat şi încă nu ştim dacă este cu adevărat mai profitabil. La urma urmei, sunt implicate o mulţime de costuri, cum ar fi ambalarea şi logistica. Aşa că trebuie să investim mult înainte de a vedea în sfârşit banii pentru livrările noastre. Dar, până acum, am fost plătiţi fără probleme.” Fruit Logistica este un târg renumit de fructe organizat anual în Germania.


    În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare şi cireşe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh.


    Compania dorea să expedieze o încărcătură în Orientul Mijlociu la sfârşitul lunii august, dar nu a putut obţine ambalajul corespunzător la timp. De asemenea, nu avea, la acel moment, fonduri pentru a avansa cu operaţiunile de logistică. Contractul a fost anulat, ceea ce, potrivit Valeriei, înseamnă o descurajare. „Ei oferă un preţ mult mai mic acum. Este regretabil, dar asta este.“ Exporturile către Dubai se fac prin portul românesc Constanţa şi durează o lună: o săptămână pentru transportul de la staţia de ambalare la vapor şi apoi 24 de zile pe mare. Deoarece portul ucrainean Odesa era blocat din cauza războiului şi încă mai este, merele ucrainene şi-au găsit drumul spre pieţele externe tot prin portul românesc. „A fost o perioadă aglomerată în Constanţa”, spune managerul de marketing. Ceea ce FreshPlaza nu scrie este că Smarta nu este lipsită de controverse, ca mai toate afacerile mari din Moldova. Mama actualului proprietar, pe care o cheamă tot Valeria, a fost preşedintele judecătoriei raionului Briceni şi a fost criticată în deceniul trecut ca fiind cel mai împroprietărit magistrat din ţară. Era vorba mai ales de terenuri agricole, cu un preţ în acte sub cel al pieţei. O parte din aceste terenuri se află într-una dintre cele mai bune zone pentru cultivat meri din ţară, acolo unde Smarta îşi are livezile. Caduc tatăl a fost mare politician din partea Partidului Democrat din Moldova în raionul unde doamna Valeria a fost magistrat.

    O altă companie care se face remarcată pe piaţa fructelor moldoveneşti este SV Fruct, afacerea familiei Scutaru. Scutaru senior este asistat de cei patru fii ai săi. „Toată familia a fondat firma”, spune Vitalii, unul dintre fii. „Asta a fost în 2003. Fratele meu Victor şi cu mine eram comercianţi de fructe şi ne-am gândit să vindem fructe pe care le cultivăm noi înşine. Când a venit momentul, ne-am făcut cu toţii partea pentru a construi afacerea.“

    În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare şi cireşe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh. În anul următor a devenit prima companie de fructe din istoria Moldovei care a primit certificare GlobalGAP. SV Fruct îşi sortează şi îşi împachetează fructele – în cutii deschise sus – în propria staţie de ambalare. Ei îşi vând întreaga recoltă pe piaţa externă, fie prin exporturi directe, fie prin intermediari. „Asta depinde de preţurile pe care le putem obţine pentru produsul nostru”, spune Victor. Îşi găsesc majoritatea clienţilor prin contacte la târguri internaţionale.

    În primele zile ale companiei, exporturile ajungeau doar în Rusia şi, până în 2009, erau doar din soiuri de patrimoniu pur tradiţionale. Apoi totul s-a schimbat, iar accentul s-a mutat pe modernizare. O schimbare treptată a culturii de la soiurile vechi la cele noi a precedat construirea celulelor de depozitare. Chiar anul trecut, o parcelă de 2,3 hectare a fost plantată cu Devil Gala, iar în această primăvară, o livadă întreagă a fost defrişată şi replantată cu Gala SniCo red. Această reînnoire a soiului se realizează cu scopul de a accesa noi pieţe, inclusiv Orientul Mijlociu şi Asia. Fiecare dintre aceste destinaţii are preferinţele sale de varietate. Deocamdată nu există mere de la SV Fruct pe piaţa vest-europeană.

    Această companie are nu mai puţin de 15 soiuri care cresc în livezile sale din nordul Moldovei. Printre acestea se numără Empire, Braeburn, Jonagold, Ruby Star şi Fuji. „De asemenea, lucrăm cu companii de înmulţire belgiene şi poloneze care testează soiuri de mere şi cireşe în livezile noastre. În prezent avem o varietate care nu este încă înregistrată în UE. Pare foarte promiţătoare“, spune Vitalii, care adaugă că merele cu dungi roşii pe fond roşiatic sunt deosebit de populare pe piaţa locală. „Fructele trebuie să arate atractiv. Acest lucru pare să fie mai important aici decât aroma. Pentru pieţele noastre de export, calitatea are prioritate. Prin urmare, acordăm o mare importanţă acestui lucru.“


    Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparaţie, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone.


    Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparaţie, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone. „Sunt cel mai mare competitor al nostru”, recunoaşte Victor. „Au randamente mai mari, posibilităţi logistice mai bune – datorită locaţiei şi infrastructurii mai moderne – livezi mai avansate şi costuri de producţie mai mici. Poate părea ciudat, având în vedere salariile şi preţurile terenurilor mai mici de aici, dar cultivatorii polonezi primesc mai multe subvenţii. Şi, pentru depozitare şi marketing, se pot baza pe cooperative mari. Asta reduce costurile.“

    SV Fruct trece treptat la cultivarea superintensivă. Vitalii explică că unul dintre avantaje este reducerea costurilor de protecţie a culturilor. „Anul trecut am cheltuit 150.000 de euro pe astfel de produse, anul acesta au fost cu 50.000 de euro mai puţin. Şi randamentul este acelaşi. Este un câştig semnificativ”. Compania nu vrea să se extindă deocamdată. Prioritară este modernizarea. Iar accentul este pus în prezent pe vânzări deoarece a apărut brusc o nouă provocare. Rusia a dispărut ca piaţă de destinaţie, aşa că SV Fruct trebuie să găsească noi cumpărători. „Sperăm că putem continua să ne vindem toate merele pe piaţă proaspete şi nu va trebui să deturnăm nimic către industria prelucrătoare. Aşa că, pentru prima dată, ne îndreptăm privirea către piaţa UE“, încheie Vitalii.

    Cifrele arată cât de importante sunt merele pentru sectorul agricol al republicii. Ele, luate ca atare, spun că Moldova este unul dintre fraţii mai mici din Europa de Sud-Est (sunt excluse Polonia, Ungaria şi Grecia). Cu atât mai remarcabil este că ţara a devenit al doilea exportator de fructe şi legume de pe listă, după Serbia. În plus, Moldova şi o altă ţară, Macedonia de Nord, sunt singurele care exportă mai multe fructe şi legume decât importă. Fructe si legume? Aşa spune statistica, dar este un adevăr trunchiat. Datele arată că fructele monopolizează exporturile de produse proaspete ale Moldovei. Dacă sunt excluse legumele, Moldova depăşeşte chiar şi Serbia. Acest frăţior are astfel un pumn greu atunci când vine vorba de exportul de fructe.

    Totul este despre fructe. Dintre celelalte 12 ţări din Europa de Sud-Est, micuţa Moldovă nu se înclină decât în faţa României şi Serbiei când vine vorba de cultivarea fructelor. Iar în Moldova merele domină. Cu nu mai puţin de 500.000 t. recoltă în 2021, merele reprezentau 75% din producţia de fructe a ţării. Fructele cu sâmburi, strugurii, pepenii verzi şi fructele moi urmează, dar la mare distanţă. În mod logic, merele ar trebui să ocupe şi primul loc la export: reprezentau două treimi din plăcinta cu fructe înainte de război şi de embargoul rusesc. Aproximativ 40% din recolta de mere din Moldova îşi găsea drumul în străinătate, cea mai mare parte în Rusia.

    Pe scurt: Moldova era înainte de invazie cel mai mare exportator de fructe dintre ţările din sud-estul Europei în mare parte datorită unei singure culturi şi destinaţii: merele care ajungeau în Rusia.

  • Producătorii europeni de legume avertizează cu privire la viitoare penurii

    În regiunile de nord şi vest ale Europei, producătorii de legume se gândesc să-şi suspende activităţile din cauza impactului financiar al crizei energiei, ameninţând în continuare aprovizionarea cu alimente, potrivit Reuters. Scumpirea energiei şi gazelor va afecta culturile din serele încălzite, cât şi recoltele ce trebuie ţinute la rece.

  • Cum pot livra producătorii români legume şi fructe chiar şi iarna? „Asocierea cu producătorii din alte state europene le poate da acces la know-how şi finanţare”

    Producătorii autohtoni de legume şi fructe trebuie să investească în tehnologii şi în capacitatea de stocare, dar trebuie să se uite şi la parteneriate cu producători cu o mai mare istorie în spate pentru a putea creşte şi a putea acoperi necesarul de consum chiar şi în anotimul rece.

    „Asocierea cu producătorii din alte state europene este importantă, pentru că, pe lângă transferul de know-how, producătorii români au astfel oportunitatea de a accesa finanţări, pe care să le aloce construcţiei de noi depozite. Aceasta este singura modalitate prin care putem asigura prezenţa fructelor şi legumelor româneşti la raft, indiferent de sezon”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi public affairs la Kaufland România, unul dintre cei mai mari retaileri de pe plan local.

    România se confruntă de ani buni cu o slabă aprovizionare a magazinelor, dar şi a pieţelor cu produse româneşti pe timpul iernii în condiţiile în care mulţi fermieri nu investesc în spaţii de depozitare care să le permită să comercializeze legumele sau fructele pe o perioadă mai lungă din an, nu doar în sezonul de recoltare. De asemenea, investiţiile în sere sunt o modalitate prin care consumul unor legume şI fructe să fie acoperit şi în sezonul rece. În prezent, Kaufland acoperă în proporţie de 80-100% necesarul de cartofi, mere şi salată verde, pe toată durata anului, conform informaţiilor furnizate de companie. Pe de altă parte, reprezentanţii PENNY România spun că lucrează cu o serie de colaboratori care pot să asigure stocarea în condiţii optime a cartofilor vrac, ţelinei rădăcinate, morcovului vraf, usturoiului şi cepei galbene la raft 12 luni pe an.

     

  • Sloganul Made in Ro

    Cartofi din Franţa, ceapa din Germania, roşii din Senegal, castraveţi din Grecia, vinete din Spania, ardei din Albania sau dovlecei din Turcia. Cam aşa arată coşul de cumpărături al unui român care se alimentează dintr-un supermarket.

    „Noi suntem oameni simpli, ţărani care ştiu doar să producă, şi ne-am trezit acum că vrem să negociem cu oameni care au fost pregătiţi să negocieze”, spune Daniel Ciuhureanu, administrator al Brateşleg Grup din Galaţi, pentru ZF.

    România s-a situat pe locul 6 în topul celor mari mari producători de cartofi din UE în 2020, pe locul 8 la roşii şi pe locul 7 la ceapă. Din această producţie semnificativă, 60% ajunge în pieţe, iar restul pe mesele agricultorilor sau la marginea drumului. Problema este că 65% din volume se fac în retailul modern, iar acolo ajunge doar sloganul Made in RO şi ceva usturoi românesc.

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Românii mănâncă cele mai puţine fructe şi legume dintre toţi europenii, doar 2% din populaţia ţării noastre având grijă să includă în dieta zilnică cele cinci porţii de fructe şi legume recomandate de nutriţionişti

    Românii mănâncă cele mai puţine fructe şi legume dintre toţi europenii, doar 2% din populaţia ţării noastre având grijă să includă în dieta zilnică cele cinci porţii de fructe şi legume recomandate de nutriţionişti, arată datele Eurostat pentru anul 2019.

    Pe locurile următoare se află Bulgaria şi Slovenia (cu câte 5%) şi Austria (6%).

    La polul opus se află Irlanda, unde o treime din populaţie mănâncă cinci sau mai multe porţii de fructe şi legume pe zi, Olanda, cu 30%, Danemarca, cu 23% şi Franţa, cu 20%.

    La nivelul UE, media celor care au atins nivelul recomandat a fost de 12%, în timp ce unul din trei europeni spun că nu mănâncă fructe şi legume în fiecare zi.

    În acelaşi timp, puţin peste jumătatea populaţiei Uniunii (55%) mănâncă între una şi patru porţii de fructe şi legume pe zi.

    În general, femeile mănâncă mai multe produse de acest fel, 58% dintre ele spunând că au 1-4 porţii pe zi, faţă de doar 51% dintre bărbaţi. Raportul se menţine şi atunci când vine vorba de minim 5 porţii pe zi (15% vs 10%).

     Sondajul Eurostat arată că procentul celor care nu mănâncă deloc fructe şi legume este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor (39% vs 27%).

  • Profi a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Parteners, a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani. Programul a fost gândit ca să faciliteze accesul fermierilor în magazinele retailerului, pe de o parte, dar şi ca să atragă consumatori dornici să cumpere produse româneşti sănătoase, care au fost supuse unor analize.

    „Sunt mai bine de doi ani de când am demarat acest proiect, iar rezultatele testelor de până acum sunt îmbucurătoare, astfel că a sosit momentul să inaugurăm brandul propriu, pe care intenţionăm să îl extindem către un număr cât mai mare de fermieri. (…) În prezent, avem 90 de producători în program şi 38 de produse, dar în următorii ani vom depăşi 200 de producători”, a spus Călin Costinaş, director general adjunct al Profi şi iniţiatorul programului.

    Producătorii sunt preponderent din partea de vest a ţării şi din partea de sud-est a ţării, dar reprezentantul Profi spune că vor să aducă pe platformă toţi producătorii români în câţiva ani. Producătorii din acest moment sunt atât individuali, cât şi cooperative agricole sau grupuri de producători şi ei produc 50% din necesarul de fructe şi legume al Profi în plin sezon. Cealaltă cotă de 50% este cumpărată tot de la producători români în sezon, însă aceştia nu sunt controlaţi, iar produsele lor nu sunt supuse unor analize, au explicat oficialii Profi.

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Kaufland România a făcut un program de sprijin pentru fermieri în parteneriat cu Cooperativa Ţara mea, care să-i ajute pe termen lung, cu extinderea capacităţilor şi diversificarea portofoliului de articole

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei de comerţ modern, a făcut un program de sprijin pentru fermieri în parteneriat cu Cooperativa Ţara mea, cea mai mare cooperativă din România, cu peste 1.000 de membri, prin care garantează sprijinul producătorilor locali mici de fructe şi legume. Obiectivele principale ale programului sunt consolidarea structurii producătorilor români, dar şi colaborarea pe termen lung, cu extinderea capacităţilor şi diversificarea portofoliului de articole.

    ,,Producătorii locali mici au în continuare nevoie de susţinere, mai ales într-o perioadă în care toată economia e pusă la grea încercare. Ne dorim să fim alături de ei, căutând mereu soluţii noi să îi susţinem să se dezvolte”, a declarat Valer Hancaş, Director de Comunicare şi Corporate Affairs Kaufland România.

    Produsele micilor fermieri din program sunt certificate internaţional pentru calitate şi siguranţă (Global G.A.P.), respectă standardele de prospeţime Kaufland şi se vor găsi la raionul de legume-fructe începând chiar din lunile mai-iunie. În sezon, sortimentul de legume şi fructe de la raft ajunge până la peste 90% produse româneşti.

    Pentru acest proiect, Kaufland va susţine 237 de fermieri şi producători mici de pe teritoriul întregii ţări, înscrişi în Cooperativa Ţara mea, şi va colecta de la aceştia peste 9000 de tone de fructe şi legume. Programul se desfăşoară în sezonul de legume şi fructe din România, în perioada mai – octombrie 2021, cu posibilitatea de a fi extins pe termen mai lung.

    Pentru anul 2021, în faza iniţială a programului, au fost incluse cinci articole principale, iar planul pentru anul următor constă în mărirea cantităţilor şi diversificarea portofoliului de produse. Cantităţile menţionate reprezintă aproximativ 30% din cantitatea necesară de produse pe sezon, iar pentru restul articolelor se colaborează cu alţi furnizori locali. Suprafaţa contractată în program este de circa 150 de hectare.

     

  • Scandalul închiderii pieţelor agroalimentare. Peste 50% din producţia de fructe şi legume româneşti, în cuantum de 2,3 milioane de tone anual, se vinde în pieţe

    Cu palmele bătătorite, Jana Neagu, o femeie de 50 de ani, ce se ocupă cu legumicultura de când se ştie, după cum povesteşte, îşi aduna tristă, pe la ora 13:00, marfa de pe taraba din Piaţa Sudului, după cum li se ceruse tuturor producătorilor, pentru că mâine ar urma să se închidă piaţa. Ea cultivă legume în solarii în comuna Colibaşi, din judeţul Giurgiu, alături de soţul său şi o mai ajută şi fiica lor, care are şi alt job în paralel.

    “Noi, ţăranii, suntem foarte supăraţi, pentru că nu avem unde să ne vindem marfa, dacă vor închide piaţa. Am un solar de roşii, care acum încep să se coacă, şi am investit foarte mult în el. De unde îmi scot banii să-mi iau sămânţă pentru anul viitor şi folie pentru solar? (…) Am 4.000 de fire de roşii în solar acum. Toată familia lucrează, noi din asta trăim”, povesteşte Jana Neagu.

    Desfacerea în supermarket nu este o soluţie, pentru că, spunea ea, reprezentanţii acestora vor “numai marfă frumoasă”. În plus, preţul produselor nu este decontat imediat, ci peste o lună sau mai multe, iar pentru un mic producător este important cash-ul.

    Premierul Ludovic Orban a anunţat joi, 5 noiembrie, la Digi 24, că în Piaţa Obor nu se respectă regulile de protecţie împotriva coronavirusului şi guvernanţii au hotărât să închidă pieţele, o măsură care nu a fost luată nici măcar în starea de urgenţă.

    “Lumea este dezamăgită de această măsură şi putem găsi soluţii să rămână deschise. (…) Sunt 35 de unităţi în ţară, iar înainte de sărbători, oamenii au mai multă marfă. La Sibiu, am găsit o soluţie. Reogranizăm piaţa pe un platou, altfel încât să creăm condiţii ca oamenii să poată să vândă. Pieţele sunt verificate constant de toate autorităţile şi producătorii, dar şi comercianţii, au certificate de producător sau afaceri de tip II, IF sau SRL. Producătorul din piaţă susţine economia României. Ce să facă acum micul producător, să meargă în străinătate să culeagă sparanghel şi căpşuni şi să le trimită în supermarketurile din România şi să cumpărăm de acolo?”, a spus pentru ZF Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România.

    Aproximativ 50-60% din producţia românească de fructe şi legume este vândută în pieţele ţărăneşti organizate în centrele urbane şi la poarta fermei, arată datele de la Ministerul Agriculturii. Potrivit surselor ZF, 20% din producţie ajunge în supermarketuri şi restul este vândută la negru, cel mai des pe marginea drumului. În 2019, România a produs 2,3 milioane de tone de legume în câmp şi în solarii.

    “Aici, plătim 15 lei pe zi şi suntem mulţumiţi de Piaţa Sudului, pentru că este modernizată, şi am fost surprinşi că se închid toate pieţele. (…) Toata piaţa respectă regulile, avem spirt pe tarabă, dezinfectant la intrare, se păstrează distanţa şi nimeni nu s-a infectat. Dacă ne închid pieţele, o să trimitem marfa la parlament, să nu o aruncăm, că se strică într-o lună”, spune Jan Neagu, care adaugă că munceşte 12 ore pe zi, de la 07:00 dimineaţa.

    În timpul stării de urgenţă, producătoarea de legume a livrat şi la domiciliu, iar după ridicarea restricţiilor de circulaţie, cel puţin în ultima vreme, după ora 14:00, fluxul de cumpărători din pieţe scădea. “Acum, de când au anunţat că se închid pieţele, a venit mai multă lume. Dar mallurile de ce nu le închid?”

    O altă producătoare din Giurgiu, spune că nu ştie încotro s-o apuce, pentru că marfa i se va strica, şi consideră că nu ar fi trebuit să se ia o măsură atât de radicală. Ea spune că în Piaţa  Sudului aveau program fix dimineaţa pentru aprovizionare, dar şi program fix pentru închiderea şi deschiderea pieţei.

    „Ni s-a promis că vor face piaţă vizavi, în parcarea subterană, la etaj, sau pe strada Niţu Vasile, în aer liber, dar acolo nu vom merge, pentru că ţinem la sănătatea noastră. Acolo nu luăm coronavirus că suntem tot într-o comunitate, dar în spaţiu deschis? Ardeiul gras, gogoşarii, varza, conopida, toate produsele de sezon se strică”, spune doamna Bianca, o producătore din judeţul Giurgiu.

    Teodor Birţ, şeful pieţelor din România, susţine că reprezentanţii statului nu au căutat soluţii şi nici nu au cerut părerea jucătorilor implicaţi în acest sector înainte de lua această hotărâre, însă el speră că lucrurile se vor mai schimba.

    „Guvernul a hotărât să închidă pieţele, dar Orban îndeamnă primarii să facă pieţe volante. (…) Într-o piaţă volantă nu poţi ave cele mai bune măsuri sanitar-veterinare şi atunci ne salvăm de COVID-19, dar ne expunem la alte lucruri? Mai bine am analiza pieţele şi am găsi soluţii să poată funcţiona în siguranţă”, afirmă Birţ. Acesta adaugă că într-adevăr în pieţe sunt şi comercianţi, nu doar producători, dar el consideră că rolul acestora este de a regla preţul şi de a oferi produse de calitate consumatorului, pentru că este atent la rulaj, pe când producătorul pune accent pe preţ, căci din marfa fixă produsă trăieşte.