BusinessMagazin

Tag: LEGILE JUSTITIEI

  • Ciucă: Elaborarea proiectelor legilor Justiţiei, un exemplu de maturitate şi responsabilitate

    „Pe agenda şedinţei de azi (miercuri – n.r.) a Guvernului se află dezbaterea şi aprobarea pachetului de legi ale Justiţiei. Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni şi s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă. Ştim cu toţii dezbaterile din ultimii ani care au generat atât opinii critice sau favorabile. Cred că procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate şi responsabilitate pentru toate instituţiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar şi prin MCV şi cred că cel mai important de subliniat e faptul că, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenţei Justiţiei şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români”, a spus Nicolae Ciucă.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că cele trei legi sunt fundamentale pentru Justiţie, iar acest lucru „explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea acestor proiecte şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor Justiţiei”.

    „Ne-am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiţiei, anume independenţa Justiţiei, a judecătorilor şi procurorilor. Apoi un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul justiţiei, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătăţit, a fost acela al separării carierelor de judecător şi de procuror. Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiţiei, pentru că aici există aşteptări neîmplinite din partea cetăţenilor şi chiar din partea sistemului”, adaugă Predoiu.

     

  • PNL anunţă că vrea să ceară asistenţă din partea Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG

    „Florin Iordache l-a dezbaterea în plenul Comsiiei de la Veneţia a solicitat nu numai un punct de vedere pe OUG 90 şi 92, dar a solicitat inclusiv asistenţa Comisiei de la Veneţia în elaborarea celor trei legi ale justiţiei, Codului penal şi Codului de procedură penală. Răspunsul Comisiei de la Veneţia a fost că ei sunt disponibili şi vor să coopereze cu autorităţile din România, numai că nu poate să îi sesizeze Toader. Ca să se pronunţe pe ordonanţe au nevoie de sesizări din partea autorităţilor românie, fie din partea Guvenrului, fie din partea Parlamentului. Lucrurile sunt simple. Ăsta e un alt demers pe care îl demarăm săptămâna viitoare. O să solicităm Birourilor Permanente ale Camerelor să solicite pe de o parte asistenţa experţilor Comisiei de la Veneţia în elaborarea formei finale la modificărilor la legile justiţiei şi la coduri şi al doilea capăt de cerere va fi acela de a sesiza Comisia de la Veneţia să se pronunţe la reuniunea plenară din decembrie asupra OUG 90 şi OUG 92”, a declarat Ludovic Orban, la Braşov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frans Timmermans va efectua o vizită oficială în Polonia pentru a discuta despre legile justiţiei

    Un purtător de cuvânt a declarat că Timmermans se va întâlni cu premierul Mateusz Morawiecki, ministrul de Externe Jacek Czaputowicz, preşedintele Curţii Constituţionale, Julia Przyłębska şi preşedintele Curţii Supreme, Małgorzata Gersdorf.

    Varşovia insistă că măsurile au scopul de a moderniza un sistem care are elemente ce datează încă din timpul regimului comunist.

    La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frans Timmermans va efectua o vizită oficială în Polonia pentru a discuta despre legile justiţiei

    Un purtător de cuvânt a declarat că Timmermans se va întâlni cu premierul Mateusz Morawiecki, ministrul de Externe Jacek Czaputowicz, preşedintele Curţii Constituţionale, Julia Przyłębska şi preşedintele Curţii Supreme, Małgorzata Gersdorf.

    Varşovia insistă că măsurile au scopul de a moderniza un sistem care are elemente ce datează încă din timpul regimului comunist.

    La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis nu va sesiza Comisia de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei

    „În prezent, în urmă pronunţării Deciziilor nr. 33/2018, 45/2018 şi 61/2018, Curtea Constituţională a tranşat unele aspecte legate de constituţionalitatea modificărilor aduse acestor legi prin raportare la motivele invocate în sesizările primite. În considerentele acestor decizii, Curtea Constituţională a apreciat că nu este necesar să obţină o opinie pe calea unui amicus curiae din partea Comisiei de la Veneţia, ceea ce nu exclude solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneţia de către alţi actori instituţionali (Parlament, Guvern sau şeful statului)”, se arată în răspunsul şefului statului.

    Iohannis explică faptul că, în condiţiile în care Parlamentul urmează să pună în acord prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale, acesta poate solicita Comisiei de la Veneţia o opinie chiar înainte de a demara dezbaterile, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu este ţinut de niciun termen pentru a finaliza procesul decizional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LEGILE JUSTIŢIEI | Fostul şef al CCR: “În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă în subordinea”. Ce spune Zegrean despre secţia pentru anchetarea magistraţilor

    Zegrean critică însă decizia de înfiinţare a unei secţii speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, în cadrul Parchetului General, precum şi prevederea privind obligaţia statului de a se îndrepta împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în cazul erorilor judiciare.
     
    Contactat de Gândul, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiţiei.

    1. Statutul procurorilor

    Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

    Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.

    „Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.

    2. Răspunderea magistraţilor

    Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.

    Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.

    În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.

    De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.

    „Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii.  Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.

    3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ

    Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    „E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean. 

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI