BusinessMagazin

Tag: lavrov

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Serghei Lavrov: Relaţiile ruso-americane au atins cel mai scăzut nivel

    “Am coborât mult. Sper că această scădere a nivelului de cooperare a atins baza” şi nu va merge mai jos, a declarat şeful diplomaţiei ruse, în cadrul unei conferinţe în faţa participanţilor la proiectul “Universitatea civilă”, organizat la Moscova de partidul de guvernământ Rusia Unită.

    “Pentru moment, acest proces avansează fără o nouă scădere, dar de asemenea fără o tentativă de ameliorare a relaţiilor”, a adăugat ministrul, precizând totuşi că “acesta nu este un nou Război Rece”.

    Această perioadă de răcire a relaţiilor “va fi durabilă”, a apreciat el, adăugând că “revizuirea de către americani a locului lor în lume (…) va necesita timp”.

    Într-un interviu acordat săptămâna trecută unui cotidian sârb, preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat pe omologul său american Barack Obama că are o atitudine “ostilă” faţă de Rusia.

    Criza ucraineană a condus la o deteriorare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova fără precedent de la destrămarea URSS în 1991.

    SUA şi Rusia au o dispută de trei ani şi pe tema Siriei, americanii susţinând opoziţia, în timp ce ruşii sunt aliaţii regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

  • Voronin: Republica Moldova va fi îngenuncheată de acordul de asociere cu UE

    “Acordul nu ţine cont de interesele noastre în Est. Nu ar trebui să ne pierdem partenerii (din Est, n.red.) şi să ne limităm singuri posibilităţile de dezvoltare”, a spus Voronin, citat de Itar-Tass.

    Comuniştii au anunţat că nu vor vota în parlament pentru ratificarea acordului de asociere, pe motiv că nu au avut loc înainte de semnare niciun fel de audieri publice în parlament sau consultări cu societatea civilă, în timp ce socialiştii lui Igor Dodon au anunţat că vor iniţia acţiuni de protest cu scopul de a determina guvernul să organizeze un referendum pe tema aderării la UE.

    Pe de altă parte, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat, sâmbătă, că nu împărtăşeşte “estimările radicale că asocierea Ucrainei, a Moldovei şi a Georgiei cu UE ar însemna sinucidere economică pentru aceste ţări. “Totuşi, am văzut cifre statistice”, a spus Lavrov, sugerând că aceste cifre pun la îndoială corectitudinea previziunilor că totul în Europa va fi diferit şi mult mai bine pentru cele trei ţări.

    “Noi suntem interesaţi să vedem ce influenţă va avea pe piaţa noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina şi Moldova, produse care vor scoate din comerţ produsele moldoveneşti şi ucrainene şi le vor înlocui cu cele europene, mai competitive”, a adăugat Lavrov.

    UE a semnat vineri acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv în materie de reglementări vamale, controale de calitate a produselor şi competiţie pe piaţa liberă. Ucraina a semnat partea comercială a acordului de asociere, care vizează în principal ridicarea principalelor bariere vamale dintre Ucraina şi statele membre UE.

  • Serghei Lavrov: Rusia garantează integritatea Republicii Moldova dacă aceasta menţine neutralitatea

    Întrebat, în contextul crizei din Ucraina, dacă Moscova ar garanta sau nu că teritoriile foste sovietice aflate în afara Rusiei nu vor fi anexate, Lavrov a afirmat:

    “Referitor la Transnistria am spus foarte clar că suntem favorabili găsirii unei soluţii care să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, cu condiţia ca Republica Moldova să îşi păstreze neutralitatea înscrisă în Constituţie şi cu condiţia ca Administraţia de la Chişinău să ajungă la un acord cu Tiraspolul ca Transnistria să aibă un statut special”.

    “În privinţa Ucrainei, un exemplu foarte specific, nu voiam să se ştie dar nu cred că este un secret, după ce situaţia din Crimeea a fost rezolvată aşa cum a fost, după ce a avut loc referendumul şi după ce nu am avut altă opţiune în afară de cea de a răspunde solicitărilor locuitorilor din Crimeea (…), a existat o iniţiativă a Moscovei de a promova un fel de grup de susţinere pentru Ucraina, format din Rusia, SUA, UE, în scopul de a-i ajuta pe ucraineni să iniţieze dialogul la nivel naţional”, a continuat Lavrov.

    “Am prezentat percepţia noastră despre cum se poate desfăşura acest dialog – descentralizare, federalizare (…); ideea centrală este substanţa – modul în care aceste reforme mulţumesc toate regiunile, trebuie să fie o soluţie care să satisfacă toate regiunile, limba rusă să fie respectată, să fie respectat un statut de neutralitate a Ucrainei din punct de vedere militar şi politic. Am prezentat această propunere, iar apoi am scris în propunerea trimisă americanilor şi europenilor că un stat ucrainean reformat în acest sens va fi garantat de Rusia, de Uniunea Europeană, de Statele Unite, de Consiliul de Securitate al ONU din punctul de vedere al suveranităţii şi integrităţii. Din nefericire, nu am primit niciun răspuns la această propunere”, a precizat şeful diplomaţiei ruse, acuzând Occidentul că încearcă doar să legitimeze actuala Administraţie de la Kiev, fără a căuta o soluţie de reconciliere naţională.

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.
     

  • Aşa arată un război rece

    Ca atare, UE a ajuns la un acord privind primele sancţiuni contra Rusiei de la terminarea Războiului Rece, incluzând restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor din străinătate ale oficialilor ruşi care susţin dezmembrarea Ucrainei (între care nu sunt incluşi însă preşedintele Putin sau ministrul de externe Serghei Lavrov).

    Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk (în foto alături de Angela Merkel), a declarat la rândul lui că speră ca în această săptămână să semneze cu UE capitolele politice ale acordului de asociere care va deschide calea aderării Ucrainei la Uniune. Iaţeniuk a zburat deja şi la Washington pentru o întâlnire cu preşedintele Barack Obama, care a ameninţat la rândul său Rusia cu sancţiuni dacă nu va renunţa la susţinerea separatiştilor din Crimeea.

    De partea cealaltă, faptul că nici Washingtonul, nici Bruxellesul nu au exprimat vreo preocupare pentru protecţia majorităţii rusofone din estul Ucrainei şi pentru reprezentarea ei în guvernul interimar a fost invocat de Moscova spre a explica rezistenţa lui Putin faţă de ameninţările Vestului.

    Mai mult, Kremlinul a avertizat că va aplica sancţiuni simetrice contra oficialilor occidentali şi a apreciat că decizia recentă a Washingtonului de a aloca un ajutor financiar de 1 mld. dolari pentru noul guvern de la Kiev este ilegală, fiindcă încalcă o lege din 1961 care interzice SUA să acorde ajutoare pentru statele ale căror guverne au fost înlăturate prin lovituri de stat.

  • Lavrov: Înlocuirea democraţiei veritabile în Ucraina cu una “de stradă” este inadmisibilă – presă

    “Situaţia în care procesul democratic de exprimare a opiniei se transformă într-o «democraţie de stradă», când părerea a sute de mii de manifestanţi care încearcă să exercite presiuni asupra puterii este considerată drept «voce a poporului», nu poate fi admisă”, a apreciat ministrul rus.

    În opinia lui Lavrov, tensionarea situaţiei din Ucraina nu poate fi în interesul nimănui.

    “Observăm că forţele antiguvernamentale din Ucraina manifestă intenţii naţionaliste, chiar extremiste, iar propaganda împotriva Rusiei seamănă cu afirmaţii antisemite şi rasiste”, a adăugat Lavrov.

    De asemenea, el a criticat îndemnul Bruxelles-ului adresat Kievului de a alege o singură direcţie – spre Uniunea Europeană sau spre Rusia -, afirmând că o astfel de cerere contravine eforturilor îndreptate spre înlăturarea barierelor în Europa.

    “Reafirmăm că, după părerea noastră, orice stat suveran are dreptul să-şi aleagă direcţia de dezvoltare”, a insistat Lavrov, adăugând că “am fost neplăcut surprinşi să vedem că, în opinia Uniunii Europene şi a Statelor Unite, alegerea «liberă» în privinţa ucrainenilor înseamnă «un viitor european»”.

    Ministrul rus de Externe a subliniat că încercările de a decide în locul ucrainenilor cum trebuie să fie viitorul lor sunt “lipsite de perspective”.

  • Conflictul din Siria: arta de a câştiga timp

    Nici nu mai are importanţă că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia şi Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanşării unui război pe care preşedintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, şi pentru care SUA, cu excepţia Franţei, nu a reuşit să găsească niciun aliat.

    De portiţa oferită de noua propunere, dar şi de faptul că şi Congresul american şi-a amânat votul asupra intervenţiei militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunţe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni şi dacă renunţă la ameninţările cu războiul.

    Sâmbătă, Lavrov şi Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internaţional, în condiţiile unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancţiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecţie internaţională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov şi Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferinţă de pace pentru Siria.

    Deocamdată, singurele tabere care au protestat faţă de această soluţie diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian şi republicanii americani, care sperau în pornirea unei acţiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, pieţele financiare s-au relaxat în privinţa Siriei, preţul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – şedinţa Rezervei Federale unde ar putea să se anunţe reducerea cumpărărilor de obligaţiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.