BusinessMagazin

Tag: lavrov

  • Lavrov: Încă nu sunt dovezi care să demonstreze implicarea Rusiei în algerile prezidenţiale americane

    Declaraţiile lui Lavrov vin în contextul în care Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a inculpat, vineri, 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia acuzate că au încălcat legislaţia cu intenţia de a interfera în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi în procesul politic american.

    Într-un discurs susţinut la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Lavrov a precizat că nu va face mai multe comentarii până când nu va vedea dovezi privind interferenţele Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016.

    ”Până când nu vedem dovezi, orice altceva este pălăvrăgeală”, a declarat ministrul rus de Externe.

    Serviciile secrete americane au concluzionat în 2016 că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental.

  • Cadoul lui Serghei Lavrov pentru John Kerry: Un tricou cu Ziua Victoriei şi coşuri cu roşii şi cartofi

    Serghei Lavrov şi John Kerry s-au întâlnit marţi în staţiunea rusă de la Marea Neagră pentru a discuta despre relaţiile internaţionale şi bilaterale. Ministerul rus de Externe, care nu a făcut comentarii pe tema discuţiilor, a scris pe Facebook despre schimbul de cadouri dintre cei doi diplomaţi, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Lavrov i-a oferit omologului său american un tricou cu simbolurile victoriei sovietice în faţa Germaniei naziste, din urmă cu 70 de ani, pe care Rusia a comemorat-o recent printr-o paradă militară de amploare.

    El i-a dat de asemenea lui Kerry două coşuri cu roşii şi cartofi care, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, “au o legătură îndepărtată cu cei oferiţi (lui Lavrov) de colegul său american cu ceva timp în urmă”.

    În ianuarie 2014, Kerry i-a oferit lui Lavrov doi cartofi mari din Idaho, cu ocazia unei întrevederi pe care au avut-o la Paris. Lavrov a declarat ulterior că o fermă rusească i-a cerut să doneze cartofii pentru experimente.

    La rândul său, John Kerry i-a oferit marţi lui Serghei Lavrov o colecţie de citate din presa rusă despre care a declarat că “nu reflectă adevăratul potenţial al relaţiilor ruso-americane”, conform paginii de Facebook a Ministerului rus de Externe.

    Ulterior, secretarul de presă al ambasadei SUA la Moscova a scris pe Twitter că John Kerry i-a oferit de fapt lui Lavrov o servietă.

  • Serghei Lavrov insistă asupra unui dialog direct între Kiev şi rebelii proruşi

    “Situaţia în Ucraina nu poate fi rezolvată prin intermediul armelor, calea păcii trece printr-un dialog direct între autorităţile de la Kiev şi cele care vor să îşi apere teritoriul în sud-estul (ţării), iar noi trebuie să le garantăm drepturile, drepturile tuturor celor care trăiesc în Ucraina”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea negocierilor cu omologul său grec, Nikos Kotzias, aflat în vizită la Moscova.

    El a adăugat că Nikos Kotzias a menţionat minoritatea greacă din regiunea Mariupol.

    “Există în Ucraina şi alte minorităţi – ungară, română, bulgară. Noi considerăm că toate aceste minorităţi trebuie să fie sigure că procesele care au loc în ţară vor conduce la o rezolvare politică ce ţine cont şi de interesele lor”, a subliniat Lavrov.

    Liderii ţărilor care fac parte din formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) se reunesc miercuri la Minsk pentru a discuta despre un acord de rezolvare a conflictului din estul Ucrainei.

     

  • Lavrov: Uniunea Vamală ar putea să dea un răspuns comun sancţiunilor occidentale impuse Rusiei

    Într-un interviu pentru agenţia RIA Novosti, Serghei Lavrov a afirmat că normele şi reglementările Uniunii Vamele permit statelor membre să adopte un răspuns coordonat în domeniul comerţului împotriva unor terţe ţări care încearcă să facă presiuni asupra unuia dintre membri.

    “În acest moment, nu există astfel de acţiuni pe agenda Uniunii Vamale pentru a răspunde măsurilor restrictive adoptate de Occident împotriva Rusiei. Cu toate acestea, nu excludem o astfel de posibilitate în viitorul apropiat”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

    Înfiinţată în 2010, Uniunea Vamală dintre Rusia, Kazahstan, Belarus, are în vedere să creeze o Uniunea Eurasiatică, o piaţă economică unică pentru peste 170 de milioane de persoane.

    Declaraţia intervine în condiţiile în care Statele Unite şi mai multe ţări occidentale au impus o serie de sancţiuni economice şi financiare Rusiei, pe fondul tensiunilor cu privire la criza din Ucraina. În replică, Moscova a impus restricţii asupra importurilor de produse alimentare din Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Australia şi Norvegia.

    Ministrul rus de Externe a mai declarat, în interviul pentru RIA Novosti, că Rusia nu intenţionează să ridice restricţiile impuse importurilor de produse alimentare din Uniunea Europeană, ca un gest de bunăvoinţă. “Din păcate, în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană, am ajuns în punctul în care gesturile de bunăvoinţă nu pot aduce rezultatele dorite”, a afirmat oficialul rus. “Am afirmat în mai multe rânduri că încercările de a discuta cu Rusia în termenii ultimatumurilor sunt inadmisibile şi nefolositoare. Răspunsul nostru la aceste măsuri a fost echilibrat şi a luat în considerare drepturile şi responsabilităţile Rusiei, în conformitate cu tratatele internaţionale, inclusiv calitatea de membru al OMC”, a explicat ministrul rus de Externe.

    Mai mult, purtătorul de cuvânt al serviciului federal rus pentru agricultură a declarat că Rusia va impune restricţii temporare asupra importurilor de fructe şi legume din Albania începând din 8 decembrie, în condiţiile în care o parte dintre acestea au fost reexportate din Uniunea Europeană. De altfel, Moscova a impus restricţii similare începând din octombrie Ucrainei, Republicii Moldova, iar Muntenegru a fost adaugată pe listă în noiembrie, în încercarea de a evita accesul produselor reexportate din UE pe piaţa rusă.

    În acest context, ministrul rus de Externe a declarat că Moscova nu are nicio îndoială că autorităţile din Belarus şi Kazahstan vor opri accesul produselor europene aflate sub embargoul impus de Moscova pe piaţa din Rusia. “Oficialii din Belarus şi Kazahstan ne-au asigurat că vor preveni astfel de acţiuni. Nu avem niciun motiv să credem că nu vor face acest lucru”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse. În ultimele luni, Rusia a acuzat Ucraina, Republica Moldova şi Muntenegru că permit reexportarea produselor din UE aflate sub embargoul impus de Moscova pe piaţa din Rusia.

    În acelaşi timp, ministrul Serghei Lavrov a menţionat că Moscova este gata să promoveze Belarusul şi Kazahstanul pe piaţa din Rusia, în sectoarele deţinute anterior de Uniunea Europeană. “Suntem dispuşi să ajutăm Kazahstanul şi Belarusul să ocupe sectoarele de pe piaţa rusă care au rămas libere în urma politicii occidentale. Este evident că Minskul şi Astana vor profita de aceste posibilităţi”, a subliniat ministrul rus de Externe.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Serghei Lavrov: Relaţiile ruso-americane au atins cel mai scăzut nivel

    “Am coborât mult. Sper că această scădere a nivelului de cooperare a atins baza” şi nu va merge mai jos, a declarat şeful diplomaţiei ruse, în cadrul unei conferinţe în faţa participanţilor la proiectul “Universitatea civilă”, organizat la Moscova de partidul de guvernământ Rusia Unită.

    “Pentru moment, acest proces avansează fără o nouă scădere, dar de asemenea fără o tentativă de ameliorare a relaţiilor”, a adăugat ministrul, precizând totuşi că “acesta nu este un nou Război Rece”.

    Această perioadă de răcire a relaţiilor “va fi durabilă”, a apreciat el, adăugând că “revizuirea de către americani a locului lor în lume (…) va necesita timp”.

    Într-un interviu acordat săptămâna trecută unui cotidian sârb, preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat pe omologul său american Barack Obama că are o atitudine “ostilă” faţă de Rusia.

    Criza ucraineană a condus la o deteriorare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova fără precedent de la destrămarea URSS în 1991.

    SUA şi Rusia au o dispută de trei ani şi pe tema Siriei, americanii susţinând opoziţia, în timp ce ruşii sunt aliaţii regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

  • Voronin: Republica Moldova va fi îngenuncheată de acordul de asociere cu UE

    “Acordul nu ţine cont de interesele noastre în Est. Nu ar trebui să ne pierdem partenerii (din Est, n.red.) şi să ne limităm singuri posibilităţile de dezvoltare”, a spus Voronin, citat de Itar-Tass.

    Comuniştii au anunţat că nu vor vota în parlament pentru ratificarea acordului de asociere, pe motiv că nu au avut loc înainte de semnare niciun fel de audieri publice în parlament sau consultări cu societatea civilă, în timp ce socialiştii lui Igor Dodon au anunţat că vor iniţia acţiuni de protest cu scopul de a determina guvernul să organizeze un referendum pe tema aderării la UE.

    Pe de altă parte, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat, sâmbătă, că nu împărtăşeşte “estimările radicale că asocierea Ucrainei, a Moldovei şi a Georgiei cu UE ar însemna sinucidere economică pentru aceste ţări. “Totuşi, am văzut cifre statistice”, a spus Lavrov, sugerând că aceste cifre pun la îndoială corectitudinea previziunilor că totul în Europa va fi diferit şi mult mai bine pentru cele trei ţări.

    “Noi suntem interesaţi să vedem ce influenţă va avea pe piaţa noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina şi Moldova, produse care vor scoate din comerţ produsele moldoveneşti şi ucrainene şi le vor înlocui cu cele europene, mai competitive”, a adăugat Lavrov.

    UE a semnat vineri acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv în materie de reglementări vamale, controale de calitate a produselor şi competiţie pe piaţa liberă. Ucraina a semnat partea comercială a acordului de asociere, care vizează în principal ridicarea principalelor bariere vamale dintre Ucraina şi statele membre UE.

  • Serghei Lavrov: Rusia garantează integritatea Republicii Moldova dacă aceasta menţine neutralitatea

    Întrebat, în contextul crizei din Ucraina, dacă Moscova ar garanta sau nu că teritoriile foste sovietice aflate în afara Rusiei nu vor fi anexate, Lavrov a afirmat:

    “Referitor la Transnistria am spus foarte clar că suntem favorabili găsirii unei soluţii care să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, cu condiţia ca Republica Moldova să îşi păstreze neutralitatea înscrisă în Constituţie şi cu condiţia ca Administraţia de la Chişinău să ajungă la un acord cu Tiraspolul ca Transnistria să aibă un statut special”.

    “În privinţa Ucrainei, un exemplu foarte specific, nu voiam să se ştie dar nu cred că este un secret, după ce situaţia din Crimeea a fost rezolvată aşa cum a fost, după ce a avut loc referendumul şi după ce nu am avut altă opţiune în afară de cea de a răspunde solicitărilor locuitorilor din Crimeea (…), a existat o iniţiativă a Moscovei de a promova un fel de grup de susţinere pentru Ucraina, format din Rusia, SUA, UE, în scopul de a-i ajuta pe ucraineni să iniţieze dialogul la nivel naţional”, a continuat Lavrov.

    “Am prezentat percepţia noastră despre cum se poate desfăşura acest dialog – descentralizare, federalizare (…); ideea centrală este substanţa – modul în care aceste reforme mulţumesc toate regiunile, trebuie să fie o soluţie care să satisfacă toate regiunile, limba rusă să fie respectată, să fie respectat un statut de neutralitate a Ucrainei din punct de vedere militar şi politic. Am prezentat această propunere, iar apoi am scris în propunerea trimisă americanilor şi europenilor că un stat ucrainean reformat în acest sens va fi garantat de Rusia, de Uniunea Europeană, de Statele Unite, de Consiliul de Securitate al ONU din punctul de vedere al suveranităţii şi integrităţii. Din nefericire, nu am primit niciun răspuns la această propunere”, a precizat şeful diplomaţiei ruse, acuzând Occidentul că încearcă doar să legitimeze actuala Administraţie de la Kiev, fără a căuta o soluţie de reconciliere naţională.

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.