BusinessMagazin

Tag: lapte

  • O şansă pentru familia ta

    Motivaţie
    Danone a ales să se implice în dezvoltarea producţiei locale de lapte, având la bază un pricipiu simplu de business care respectă echilibrul între buna funcţionare a afacerii şi comunitatea în cadrul căreia aceasta activează. Proiectul are o dublă finalitate: sprijină dezvoltarea comunităţilor din zonele defavorizate şi creşte producţia de lapte de calitate superioară din România.

    Descrierea proiectului
    Potrivit reprezentanţilor companiei, Danone se implică în acţiuni de responsabilitate socială prin proiecte socio-economice, de dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi defavorizate din mediul rural. Aceste comunităţi sunt ajutate să se dezvolte local şi să aducă îmbunătăţiri calităţii vieţii prin zootehnie, respectiv mici ferme de vaci pentru lapte, în contextul în care fabrica Danone din Bucureşti foloseşte anual peste 55 de milioane de litri de lapte. Proiectul O şansă pentru familia ta vizează familii defavorizate şi mici gospodari din mediul rural. Această comunitate a fost selectată pentru că a întrunit criteriile necesare de dezvoltare sustenabilă, în baza potenţialului de creştere a producţiei de lapte, a veniturilor gospodarilor sau a capacităţii şi disponibilităţii acestora de implicare. Familiile selectate sunt din localitatea Zimnicea (jud. Teleorman). „O şansă pentru familia ta” a constat în donarea de juninci din rasa Friză Irlandeză către familiile defavorizate; singura condiţie impusă acestor familii a fost ca prima viţea tânără a vacii primite să fie oferită, gratuit, la rândul ei, unei alte familii aflate într-o situaţie similară. Astfel, mai mult de 370 de viţele tinere au ajuns în gospodăriile din program.
    Proiectul a fost structurat în mai multe etape. Prima etapă, pilot, a început în anul 2012 şi a avut o durată de trei ani, până în 2015. În această etapă au fost selectate comunitatea şi familiile de gospodari de către Danone, împreună cu organizaţia neguvernamentală Open Fields şi partenerul local Polaris. Către aceste familii au fost făcute primele donaţiile de vaci şi dotarea cu echipament necesar pentru creşterea producţiei de lapte. A doua etapă a programului, desfăşurată în intervalul 2016-2017, a presupus consolidarea asociaţiei de gospodari din zonă, pentru asigurarea dezvoltării sustenabile. De asemenea, fermele au fost dotate cu şapte staţii de muls noi şi două maşini agricole care să asigure nutreţul necesar pentru sezonul rece. Pentru a treia etapă a proiectului, implementarea a început la sfârşitul anului 2018 şi are ca obiectiv reducerea amprentei de carbon cu 30% până în 2020 prin reîmpădurirea cu aproximativ 15.000 de copaci, creşterea productivităţii şi adoptarea practicilor agroecologice. De asemenea, prin intermediul proiectului compania urmăreşte creşterea standardelor de viaţă pentru micii fermierii, prin facilitarea accesului la pământ, îmbunătăţirea locurilor de muncă şi acces la îngrijire medicală.
    Proiectul a fost susţinut de fondul internaţional Ecosystem al companiei Danone. Investiţia totală s-a ridicat la aproximativ 4,6 milioane de euro.

    Rezultate
    În prezent, proiectul are peste 8.000 de beneficiari indirecţi la nivelul întregii comunităţi, aproximativ 70 de familii sunt incluse în program, iar peste 100 de fermieri au înregistrat creşteri ale veniturilor de peste 55%. În plus, peste 800 de localnici au participat la traininguri de instruire despre îngrijirea vacilor (igienă, nutriţie, muls), dar şi despre managementul economic al fermelor, atragerea de fonduri europene sau controlul costurilor şi al profitului. În Zimnicea sunt în prezent 29 de staţii mobile de muls (inovaţie în Europa) şi tancuri de răcire folosite pentru un efectiv total de 1.300 de vaci. Dotarea cu acest echipament a fermelor implicate în program asigură o calitate superioară a laptelui colectat.

    Cifră de afaceri netă în 2017
    497 mil. lei

    Număr de angajaţi
    ~ 400

    Valoarea investiţiei
    4,6 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2012-prezent

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere
     

  • IKEA recheamă un produs alimentar în magazine: „Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”

    „Siguranţa alimentară este o prioritate pentru IKEA şi dorim să ne informăm clienţii că prăjiturile SÖTSAK SKUMTOPP cu perioada de valabilitate cuprinsă între 12-03-2019 şi 18-04-2019 sunt afectate de această rechemare. Clienţii alergici sau cu intoleranţă la lapte sau la constituenţii din lapte sunt sfătuiţi să aducă bezelele SÖTSAK SKUMTOPP la cel mai apropiat magazin IKEA pentru a primi înapoi suma integrală plătită pe produs”, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă transmis.

    Produsul rechemat în magazine conţine pudră de zer, derivată din lapte, ceea ce face ca produsul să prezinte un posibil risc pentru sănătatea celor care au alergie sau intoleranţă la lapte sau la constituenţii din lapte. „Deşi pudra de zer este menţionată în lista ingredientelor, laptele nu este, din nefericire”, se explică în continuare în comunicat.

    „Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”, încheie reprezentantul companiei.

     

     

     

  • Noi detalii în scandalul VIERMILOR găsiţi în laptele pentru elevi: Şcoala nu a respectat procedurile/ Motivul pentru care ancheta este îngreunată

    Inspectorii sanitar veterinar şi cei ai Direcţiei de Sănătate Publică din Bistriţa-Năsăud care au declanşat, miercuri, anchete după ce la o şcoală din comuna Rodna au fost găsite larve într-un bax cu lapte destinat elevilor.
     
    Anchetele se desfăşoară îngreunat deoarece conducerea şcolii nu a respectat procedurile sanitar-veterinare care se impun în astfel de situaţii şi a returnat baxul cu probleme producătorului.
     
    În plus, autorităţile sanitare veterinare nu au fost anunţate despre acest caz, sesizarea venind din mass-media.
     
    Baxul cu cele 19 cutii de lapte a ajuns la fabrica din Suceava de unde a fost ridicat de inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, însă flacoanele cu lapte care s-au spart nu au fost găsite.
     

  • Lăptăria cu caimac

    Elementul de  noutate:
    Lăptăria cu caimac este primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat în urmă cu un sfert de secol de Nicuşor Şerban, tatăl Mădălinei Cocan. Produsul este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac. Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.

    Descrierea inovaţiei:
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii. La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova pe un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri. Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri.
    „Lăptăria cu caimac a fost un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, spune Mădălina Cocan.

    Efectele inovaţiei:
    Prin intermediul lansării brandului Lăptăria cu caimac şi intrarea pe rafturile lanţului de retail Mega Image, compania Agroserv Măriuţa şi-a întărit poziţia pe piaţa lactatelor, în faţa unor companii puternice cu acţionariat străin, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. Totodată, reprezentanţii companiei plănuiesc ca pe viitor să se extindă, pe lângă alte lanţuri de retail, şi pe segmentul HoReCa, dar şi în magazinele specializate, în brutării, cofetării, gelaterii şi patiserii de top.

  • ​Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume: Fermieri trebuie să exploateze specificitatea laptelui

    “Acum cinci ani olandezii erau retincenţi, dar acum sunt companii care exploatează specificitatea laptelui. Atât fermieri din România, cât şi din alte ţări, ar trebui să exploateze specificitatea produsului lor din ferme, pentru a crea un produs vandabil”, spune Bas de Groot. În Româia, preţul laptelui la uşa fermei a fost de circa 1,2 lei în acest an, potrivit datelor colectate de ZF de la crescătorii de vaci.

    El este legumicultor, dar lucrează de cinci ani ca somelier de lapte, periodă în care a cutreierat lumea pentru a degusta diferite tipuri de lapte. El a adăugat că de mic îi plăcea să bea lapte, iar în prezent consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

    “Laptele de vacă nu este doar lichidul gustos ce însoţeşte cerealele la micul dejun, cât o băutură complexă şi diversă. Fiecare pahar de lapte degustat este o experienţă în sine”, a explicat Bas de Groot.

    Acesta a adăugat că laptele provenit de la o vacă hrănită 100% cu iarbă va avea un gust uşor fructat, în timp ce, laptele colectat de la animale hrănite cu nutreţ, va avea o textură mai cremoasă şi o aromă migdalată. De asemenea, el a spus că şi mirosul este foarte important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costel Caracaş, un mic fermier din Brăneşti, se revoltă: De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc. Supermarketurile nu vor marfă românească. „Noi nu putem să mâncăm brân­za noastră, care e fă­cută 100% din lapte, tre­buie să aducem din Ger­mania şi Polonia.“

    „De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc pe care nu o pot vinde nici cu 7 lei kilogramul. Am făcut recent o in­vestiţie de circa 11.000 de euro într-o uni­tate de procesare. Ce am dat, am dat cu ţârâita. Supermarketu­rile nu vor marfă românească. O să închid şi o să mă întorc la profesia de inginer constructor“, a spus Costel Caraş.
     
    În 2017, România a importat 74.000 de tone de brânză, echivalentul a peste 3.000 de camioane încărcate cu brânză, potrivit datelor CLAL, o companie ita­lia­nă care oferă consul­tanţă pe piaţa lac­ta­telor.
     

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.

  • Iohannis, sesizare CCR pe o lege care aprobă un program de 60 de milioane de euro din bugetul de stat

    Preşedinţia motivează că prevederile legii criticate ar putea crea unele probleme cu privire la claritatea şi predictabilitatea normelor legale, lucru ce ar putea avea impact negativ asupra obligaţiilor care revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

    “Art. 4 alin. (2) lit. a) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiţii, pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program, să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere in Program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează. Astfel, nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia „s-au instalat” este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Henry Nestlé

    Nestlé este una dintre cele mai importante companii multinaţionale din industria alimentară, cu o cifră de afaceri de aproximativ 89,5 miliarde de miliarde de euro. A avut la bază asocierea a două companii: una anglo-elveţiană producătoare de lapte care a fost întemeiată în 1867 de fraţii George şi Charles Page şi “Farine Lactée Henry Nestlé” creată de Henry Nestlé în 1866.

    Henry Nestlé este farmacistul german care a realizat produsul “Farine lactée”, o combinaţie de lapte de vacă, făină şi zahăr, pentru a-l vindeca pe copilul bolnav al vecinului. Aceasta a reprezentat piatra de temelie a companiei, numele, logoul şi primul produs pentru bebeluşi al companiei se datoreză fondatorului Henry Nestlé. Imigrant din Germania, Nestlé s-a orientat spre expansiune internaţională încă de la început, iar valorile lui – , flexibilitate, dorinţa de a învăţa, respect pentru oamenii din alte culturi – s-au transmis în continuare după ce acesta a dispărut dintre noi, în 1890.

    În prezent, Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare şi de băuturi din lume. Este prezentă în 191 de ţări şi are circa 328.000 de angajaţi. Compania oferă un portofoliu larg de produse şi servicii pentru oameni şi animale de companie; acesta cuprinde peste 2.000 de branduri, atât mărci de renume global, ca Nescafé sau Nespresso, cât şi produse locale cum ar fi JOE. Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având aproximativ 900 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde se află fabrica Nestlé. Compania a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de alimente şi băuturi, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie. Portofoliul Nestlé România cuprinde produse precum: băuturi (NESCAFÉ 3în1, NESCAFÉ Dolce Gusto, NESCAFÉ Gold, NESCAFÉ Brasero, Nesquik), dulciuri (JOE, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight, Smarties), produse culinare (Maggi), hrană pentru copii (Nestlé Infant Nutrition), Nestlé Professional –  divizia de soluţii „out of home”, batoane şi cereale pentru micul dejun (Nestlé Fitness, Musli, Nesquik, Chocapic etc.) şi hrană pentru animale (Purina). Nescafe Dolce Gusto a deschis piaţa sistemelor de băuturi pe bază de capsule în România prin lansarea primului aparat de acest tip în septembrie 2009. La fabrica din Timişoara sunt produse napolitane (JOE), Nesquik şi specialităţile de cafea Nescafe 3în1.