BusinessMagazin

Tag: KPMG

  • KPMG Ada Confirmations Portal, instrument pentru departamentul de audit

    Elementul de  noutate:
    Activitatea este aproape întru totul automatizată şi se desfăşoară 24/24, iar urmărirea răspunsurilor primite se face în timp real. Portalul transpune procesul actual de confirmări şi solduri în mediul online, astfel că transmiterea solicitărilor sau a răspunsurilor nu se mai realizează prin fax sau curier, iar e-mailurile nu mai sunt redactate de membrii echipei de audit.

    Descrierea inovaţiei:
    În principiu, aceasta platformă este un instrument pentru departamentul de audit care pregăteşte si trimite automat scrisori de confirmare a soldurilor către terţi ai clienţilor de audit. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Platforma poate fi folosită cu succes pentru gestionarea procesului intern de confirmare a soldurilor cu terţii de către orice companie, indiferent de mărime sau de industria în care activează.
    Procesul de punere în practică este unul simplu şi care scurtează considerabil timpul de lucru al auditorului. Pentru fiecare client de audit există o selecţie a terţilor acestora, cu scopul confirmării soldurilor şi/sau a tranzacţiilor după caz.
    În vederea pregătirii e nevoie să fie specificate datele de contact, tipul de scrisoare şi limba dorită (română sau engleză) pentru fiecare terţ în parte. Odată pregătite, acestea sunt aprobate de fiecare client de audit pentru a fi trimise.
    Pregătirea se face automat de către platformă, care apoi o trimite către client. Scrisorile sunt trimise la date predefinite timp de 24 de ore pe zi. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
    Inovaţia a fost implementată în 2017, iar utilizarea ei este una simplă şi intuitivă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  Tehnologiile folosite pentru dezvoltarea acestei platforme sunt SQL Server şi .NET.
    Soluţia a fost dezvoltată în cadrul centrului de servicii al KPMG România, în cadrul căruia lucrează peste 100 de oameni pentru şapte ţări. Serviciile din acest centru includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii; aceste produse sunt dezvoltate pentru toate funcţiile KPMG, atât pentru uz intern, cât şi pentru clienţi externi. Centrul de servicii suport al KPMG România este coordonat de Adela Ciucioi; serviciile din cadrul acestuia includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii.  Alex Şoaică este coordonatorul a câteva echipe care oferă servicii de audit mai multor birouri europene ale KPMG. Modelul s-a dovedit a fi de succes, astfel că în ultimii ani a participat la implementarea unor centre similare în câteva ţări non-UE.

    Efectele inovaţiei :
    ​Inovaţia a fost implementată în 2017. Potrivit reprezentanţilor KPMG, implementarea platformei la nivelul companiei a asigurat un proces conform printr-un control mai bun asupra fluxului de informaţii şi în acelaşi timp a dus la creşterea eficienţei pe măsură ce timpul asociat acestui proces a scăzut la mai puţin de jumătate. De asemenea, au fost înlăturate riscurile legate de pierderea scrisorilor primite, nu mai există confirmări incomplete, iar erorile umane au fost eliminate.

  • KPMG: Consumatorii sunt tot mai îngrijoraţi de riscurile aduse de noile tehnologii

    Studiul, publicat de KPMG Global Consumer Insights Program ca parte din ediţia 2018 a raportului  Me, My Life, My Wallet, arată că aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori sunt mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. În pofida îngrijorării tot mai crescute şi a scandalurilor recente cu privire la datele personale, trei sferturi (75%) dintre consumatori încă sunt dispuşi să ofere companiilor informaţiile lor.

    Studiul arată că un sfert dintre consumatori (24%) nu şi-ar comercializa datele; cu toate acestea, este mai probabil ca generaţia „millennials” (21%) să îşi ofere datele în schimbul îmbunătăţirii experienţei şi personalizării acesteia, faţă de generaţia „baby boomers” (5%). În mod similar, o cincime (19%) din consumatorii generaţiei „millenials” şi-ar oferi datele în schimbul îmbunătăţirii produselor şi serviciilor, în comparaţie cu generaţia „baby boomers” (doar 8%). Consumatorii mai tineri sunt la fel de îngrijoraţi şi preocupaţi de fraudarea identităţii, însă este mai probabil ca aceştia să vadă beneficiile partajării datelor personale, arată studiul KPMG.

     „Noile tehnologii pot ajuta companiile să dezvolte noi produse şi servicii, ajustate nevoilor în revoluţia 4.0. Pe măsură ce acestea redefinesc strategiile de afaceri, este important ca liderii să se concentreze pe experienţa clientului ca una dintre cele mai importante componente ale succesului. Produsele şi serviciile bune au un viitor mai bun când sunt livrate cu servicii deosebite, iar viitorul va aparţine acelor companii care vor oferi clienţilor o experienţă integrată, personalizată, care vor investi în descifrarea datelor clienţilor astfel încât să poată dezvolta produse inovative pe baza acestora”, explică Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail, KPMG în România.

    În timp ce majoritatea consumatorilor sunt dispuşi să ofere date companiilor, jumătate (51%) dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, iar majoritatea (72%) nu au încredere în nimeni când vine vorba de propriile date din reţelele de socializare. Mai mult, cercetări suplimentare* evidenţiază faptul că 42% dintre consumatori şi-au actualizat setările de confidenţialitate din reţelele de socializare în ultimele 12 luni.

    Constatările raportului indică faptul că loialitatea consumatorilor poate fi câştigată prin respectarea următoarelor patru reguli privind transparenţa datelor:
    •    Fiţi deschişi cu privire la motivul pentru care solicitaţi anumite tipuri de date.
    •    Exprimaţi în mod clar modul în care le veţi proteja.
    •    Fiţi sinceri dacă sunt vândute sau divulgate în afara organizaţiei.
    •    Nu fiţi egoişti în privinţa valorii datelor – răsplătiţi consumatorii pentru că vă oferă datele personale.

    Consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de valoarea propriilor date. Cercetarea* dezvăluie că 85% dintre consumatori doresc ca propriile date să fie protejate de către companii fără să fie nevoie să solicite acest lucru, iar 77% dintre aceştia sunt împotriva vânzării propriilor date. Companiile care respectă aceste reguli ar putea să se descurce mai bine decât concurenţa.

    Comentând rezultatele, Julio J. Hernandez, Global Head of Customer Advisory, declară: „Consumatorii sunt îngrijoraţi, în special cei din generaţiile mai tinere. Aceştia apreciază tehnologiile noi, dar sunt îngrijoraţi de divulgarea datelor personale şi de ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru intimitatea şi securitatea lor. Cercetările noastre demonstrează că organizaţiile trebuie să aibă în vedere  conştientizarea sporită a oamenilor cu privire la valoarea propriilor date; aceştia vor să simtă că au controlul asupra fiecărei etape a relaţiei de afaceri. Multe companii nu au înţeles încă pe deplin preocupările consumatorilor de a-şi partaja datele sau modul în care acest aspect ar putea afecta loialitatea consumatorilor. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii încearcă să valorifice datele pe care le deţin – indiferent dacă vizează ceea ce adăugăm în coşul nostru de cumpărături, de câte ori pe săptămână facem mişcare sau conţinutul pe care îl urmărim. Consumatorii sunt mai conştienţi de valoarea propriilor date, iar companiile trebuie să răspundă la această nouă tipologie a clientului, stimulat de tehnologie şi familiarizat cu datele. Cele mai inteligente companii cu care lucrez înţeleg mediul acesta nou şi se concentrează pe câştigarea încrederii clienţilor lor pentru modul în care deţin şi folosesc datele lor.”

    Consumatorii au mai multă încredere în companiile din anumite sectoare şi partajează tipuri diferite de date cu acestea. Ei au clasificat sectoarele de activitate în funcţie de nivelul de încredere, sănătatea fiind pe primul loc şi publicitatea pe ultimul loc:

    Primele trei locuri:                    
    •    Furnizorii de servicii medicale (60%)
    •    Furnizorii de servicii bancare (59%)
    •    Companiile de tehnologie (54%)

    Ultimele trei locuri:  
    •    Administrarea averii (37%)
    •    Autorităţi publice (37%)
    •    Publicitatea (26%)
     
    Consumatorii sunt mai predispuşi să îşi încredinţeze datele companiilor atunci când acestea sunt relevante pentru operaţiunile lor. La nivel global, 71% din consumatori vor avea încredere într-un furnizor de servicii bancare când vine vorba de date financiare, însă doar 9% dintre aceştia ar avea încredere în comercianţii în ceea ce priveşte acest tip de informaţii. În mod similar, 47% dintre consumatori şi-ar încredinţa datele mobile unui furnizor de telecomunicaţii, însă doar 8% dintre aceştia ar avea încredere în agenţiile de publicitate.

    Consumatorii sunt mai dispuşi să împărtăşească informaţii financiare decât datele de pe reţelele de socializare sau datele care vizează istoricul navigării pe internet, arată studiul. 72% dintre consumatori nu au încredere să dezvăluie nimănui propriile date de pe reţelele de socializare sau cele care vizează istoricul căutării sau navigării pe internet (68%), iar 81% dintre aceştia nu au încredere în reclamele care se bazează pe urmărirea comportamentului; doar 41% dintre consumatori refuză să ofere informaţiile privind plăţile oricărui tip de companie.

    Rezultatele studiului KPMG demonstrează faptul că mediul de afaceri se confruntă cu tot mai mulţi consumatori care deţin cunoştinţe avansate despre date şi care doresc să deţină controlul. Două treimi (67%) dintre consumatori susţin că pot identifica informaţiile demne de încredere, iar o treime (30%) aleg să se deconecteze de la tehnologie atunci când se simt copleşiţi.

    Studiul arată că două treimi (66%) dintre consumatori sunt interesaţi sau foarte interesaţi de tehnologie. Acest număr creşte când vine vorba de economiile cu ritm alert de creştere din India (83%) şi China (81%). Consumatorii din aceste ţări care experimentează o expansiune tehnologică sunt mai predispuşi să cumpere online – în China (59%) şi India (54%), în comparaţie cu media la nivel global (37%), şi sunt mai predispuşi să aibă încredere în companii când vine vorba de încredinţarea propriilor date – 91% dintre consumatorii din China şi 85% dintre cei din India îşi oferă datele către companii.  

    La nivel global, 51% dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, 48% de atacurile cibernetice care vizează informaţiile financiare, medicale sau alte informaţii personale din mediul online, 46% de furtul informaţiile aferente cardurilor de credit atunci când fac cumpărături online, iar 38% de urmărirea neautorizată a propriilor obiceiuri din mediul online de către companii, autorităţi publice sau infractori.

    Aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori – mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. Emiratele Arabe Unite (60%) şi Brazilia (58%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de îngrijorare, iar Franţa (37%), Canada (40%) şi Marea Britanie (40%) pe cele mai scăzute. Generaţiile mai tinere sunt mai îngrijorate decât cele mai vârstnice. Mai mult de jumătate (51%) din consumatorii generaţiei Y sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut, comparativ cu 46% din cei din generaţia X şi 36% din cei din generaţia „baby boomers”.

    Colleen Drummond, Partener KPMG în SUA şi Head of KPMG Innovation Lab, adaugă: „Companiile văd de prea multe ori schimbul de date ca pe o stradă cu un singur sens, aşteptându-se ca datele să fie divulgate de către consumatori fără să li se ofere prea multe beneficii. Totuşi, pe măsură ce dependenţa noastră faţă de tehnologie creşte, devenim din ce în ce mai conştienţi de datele pe care le creăm şi începem să le vedem ca pe o monedă valoroasă pe care companiile trebuie să o câştige dacă doresc să obţină banii noştri. Acele companii care nu reuşesc să sporească încrederea consumatorilor în modul în care deţin, protejează şi utilizează datele vor pierde pe termen lung, iar consumatorii nu îi vor mai alege.”

    Willy Kruh, KPMG Global Chair of Consumer & Retail, comentează: „Companiile trebuie să înceapă să aprecieze că un consumator modern este conştient de modurile de utilizare greşită a datelor. De la atacurile cibernetice la publicitatea bazată pe urmărirea comportamentului, consumatorii sunt îngrijoraţi în mod justificat. Transparenţa şi o mai bună comunicare ar putea contribui la asigurarea clienţilor că datele lor sunt în siguranţă şi că sunt folosite în beneficiul lor. Fiecare companie trebuie să se gândească bine la modul responsabil de utilizare a datelor pentru a construi relaţii mai profunde cu clienţii lor. Şi ar trebui să ştie că dacă nu fac ei acest lucru, o va face competiţia.”
     

  • Şerban Toader, fost senior partner / KPMG: “Cred în continuare că trebuie să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere”

    Carte de vizită
    ¶ Şerban Toader s-a aflat la conducerea KPMG până în luna octombrie a acestui an; el se alăturase companiei în urmă cu două decenii, iar în 2007 a devenit senior partner al companiei
    ¶ Ca profesionist, s-a format în interiorul sistemului bancar şi în marketing. Şerban Toader a fost primul auditor al BNR şi al Bursei de Valori Bucureşti
    ¶ Este absolvent al ASE Bucureşti, al unui Executive MBA la Paris, la École Nationale des Ponts et Chaussées, şi al altor cursuri de specializare la mari universităţi internaţionale
    ¶ Conducerea KPMG a fost preluată de Ramona Jurubiţă, care deţine acum funcţia de country managing partner al grupului KPMG în România
    * Procesul de votare s-a desfăşurat pe parcursul lunii august, când Şerban Toader se afla încă la conducerea KPMG România. 

  • KPMG în România a numit patru noi parteneri

    Andreea Vasilescu, partener audit, lucrează de 16 ani la KPMG în România. A coordonat misiuni de audit în principal în sectorul energetic şi utilităţi, dar şi în alte sectoare precum comerţ, transport şi produse industriale. De asemenea, ea are experienţă în tranzacţii pe pieţele de capital, participând în calitate de auditor la listarea unor companii pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra.

    Laura Toncescu, partener servicii juridice, are peste 20 de ani de experienţă în serviciile juridice, mai mult de jumătate din acest timp fiind dedicat cu precădere sectorului de servicii financiare. Pe parcursul carierei sale, a fost implicată în numeroase tranzacţii, cele din ultimii ani depăşind o valoare totală de  3 mld. euro. A condus proiecte juridice precum: prima autorizare a unui fond de investiţii ca acţionar majoritar al unei bănci româneşti în conformitate cu normele UE, prima fuziune între o bancă şi o instituţie financiară nebancară, precum şi autorizarea instituţiilor de plată şi a furnizorilor de credite online. În plus, Toncescu oferă asistenţă entităţilor listate în ceea ce priveşte planurile de opţiuni pe acţiuni şi operaţiuni pe bursa de valori şi a fost implicată în proiecte care vizează tranzacţii transfrontaliere şi reorganizări complexe. În ultimul an, a participat într-o serie de proiecte de digitalizare pentru companii din diverse industrii şi a condus mai multe proiecte de asigurare a conformităţii cu cerinţele GDPR.

    Dragoş Doros, partener consultanţă fiscală, are peste 23 de ani de experienţă, atât în sectorul privat, in domeniul consultantei fiscale cât şi în administraţia publică centrală, ca Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF)  şi Director în cadrul Direcţiei de Legislaţie şi Impozite Directe din Ministerului Finanţelor Publice. De când s-a alăturat echipei KPMG, a avut un rol esenţial în construirea uneia dintre cele mai bune practici de Consultanţă Fiscală din România. El a lucrat cu clienţi din numeroase sectoare de activitate şi industrii, utilizându-şi experienţa şi cunoştinţele dobândite in sectorul privat si in cel public privind legislaţia si administrarea fiscala din România.

    Alin Negrescu, partener consultanţă fiscală, lucrează de peste 13 ani alături de KPMG. El a acumulat experienţă în domeniul serviciilor de consultanţă fiscală şi, în prezent, conduce departamentul de Impozite indirecte. A gestionat numeroase proiecte inclusiv revizuiri fiscale, restructurări de companii şi a oferit asistenţă pe parcursul auditurilor fiscale desfăşurate de autorităţi. El susţine periodic cursuri specializate atât pentru clienţii KPMG, cât şi, în colaborare cu Camera Consultanţilor Fiscali din România, pentru membrii săi. Timp de mai mulţi ani,  a colaborat îndeaproape cu Biroul Internaţional de Documentare Fiscală (IBFD), autoritatea mondială în materie de impozitare transfrontalieră, oferind actualizări ale legislaţiei fiscale din România. Este implicat activ în eforturile de modernizare a mediului fiscal din România prin participarea în grupurile de lucru din cadrul organizaţiilor investitorilor precum FIC şi Amcham. Alin deţine calificări profesionale internaţionale de prestigiu (ACCA şi ADIT).

     „Este o mare plăcere să le urez celor patru colegi bun venit în parteneriat. KPMG în România are un potenţial extraordinar de creştere pe o fundaţie de care suntem mândri şi pe care vom continua să construim pentru a avea o firmă remarcabilă. Am încredere în ambiţia echipei noastre de a face diferenţa, de a ne consolida poziţia pe piaţa consultanţei şi de a ne poziţiona ca alegerea clară pentru clienţi”, spune Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al KPMG în România/

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Un român alocă în medie doar 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, minimul din UE

    Un român alocă în medie 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, în timp ce ţări precum Danemarca, Finlanda sau Luxemburg alocă peste 3.000 de euro anual, media Uniunii Europene fiind 1.326 de euro, arată studiul „Trăieşte Viitorul”, realizat de KPMG la solicitarea APPA şi prezentat marţi.
     
    În prezent, ponderea asigurărilor de viaţă din România este de 20% din totalul pieţei de profil, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 60%, iar – dincolo de diferenţa veniturilor disponibile – una dintre cauzele acestei situaţii o reprezintă nivelul scăzut al educaţiei financiare a românilor, arată rezultatele studiului.
     
    „În medie, noi, românii cheltuim 18 euro pe an, pe asigurări de viaţă. Tot în medie un cetăţean European cheltuieşte 3.000 de euro pe asigurări de viaţă, iar dacă vorbim de Cehia şi de Slovacia, ei cheltuiesc de 10 ori mai mult decât cheltuieşte sau alocă un român pentru asigurările de viaţă (180 de euro pe an)”, a precizat Tudor Grecu, Partener&Head of Insurance KPMG, în cadrul conferinţei de prezentare a studiului „Trăieşte viitorul”.
     

  • Scandal major: O importantă bancă a pierdut datele bancare a aproximativ 20 de milioane de persoane

    Aproximativ 20 de milioane de nume, adrese, numere de cont şi declaraţii „au fost stocate pe două benzi magnetice care urmau să fie distruse de un subcontractant în 2016”, au explicat reprezentanţii băncii australiene Commonwealth Bank, citaţi de BBC.

    În ciuda faptului că nu a primit dovezi de la firma responsabilă cu distrugerea datelor că benzile au fost distruse, banca nu a comunicat clienţilor că ar putea exista o problemă în acest sens.

    Într-o declaraţie depusă la bursa australiană, banca a menţionat că nu poate confirma faptul că benzile magnetice (casetele) care conţin 15 ani de date referitoare la clienţi au fost distruse în siguranţă, însă a precizat că „o investigaţie legală independentă” realizată de către compania de consultanţă KPMG „a determinat scenariul că cel mai probabil benzile au fost distruse”, relatează BBC.

    Reprezentanţii băncii susţin că „acele casete nu conţin parole, coduri PIN sau alte date care ar putea fi utilizate pentru a permite fraudarea contului” şi au subliniat că nu există dovezi că informaţiile despre clienţi au fost compromise avand în vedere că mecanismele de monitorizare au rămas în vigoare.

    Portalul Buzzfeed a publicat iniţial o ştire despre casetele pierdute, susţinând că benzile magnetice cu informaţii ar fi trebuit să fie distruse de Fuji Xerox după dezafectarea unui centru de date.

  • Cum văd directorii financiari din România anul 2018

    ”Rolul directorilor financiari de astăzi se schimbă fundamental. Activitatea acestora nu se rezumă la controlul cifrelor, veniturilor şi cheltuielilor, directorii executivi având aşteptări mai mari faţă de performanţa directorilor financiari – abilităţi analitice, operaţionale şi de colaborare cu ceilalţi membri ai conducerii executive, experienţă variată şi implicare proactivă în definirea şi execuţia strategiei de afaceri a organizaţiei“, notează Cezar Furtună, partener, coordonator al Departamentului de Audit KPMG în România.

    Informaţiile publicate în raport se bazează pe un sondaj de opinie ai cărui respondenţi au fost 76 de directori financiari şi contabili-şefi din România, reprezentanţi ai unor companii din sectoare de activitate precum producţie, bănci, industria auto, tehnologie, bunuri de consum şi managementul investiţiilor, din care 80% activează în companii cu cifră de afaceri de peste 35 milioane de lei.

    Aproape 82% dintre respondenţii sondajului de opinie realizat de KPMG au încredere că industriile în care activează vor obţine performanţe mai bune în 2018 sau cel puţin echivalente cu cele înregistrate în 2017, iar 89% dintre aceştia consideră că afacerile organizaţiilor din care fac parte îşi vor menţine cel puţin cursul actual sau chiar vor înregistra creşteri.
    Optimismul în evoluţia economiei pare să fie unul mai moderat în ceea ce priveşte evoluţia economiei în următorii 2-3 ani. Mai exact, 44% dintre respondenţi consideră că vom asista la o creştere mai ridicată decât în prezent, în timp ce 18% dintre aceştia cred într-o performanţă cel puţin egală cu cea actuală.

    Mediul fiscal ideal este stabil pe termen lung, cu modificări legislative implementate corect şi din timp, cu sisteme de colectare eficiente şi accesibile, arată studiul derulat de KPMG. |n contextul numărului mare de modificări aduse Codului fiscal, în lipsa unei abordări predictibile din partea autorităţilor, este necesară o implicare mai mare a departamentelor financiare, respectiv dedicare de timp şi resurse, care alocă în acest fel mai puţin timp pentru activităţile lor operaţionale.

    O majoritate covârşitoare a respondenţilor a indicat faptul că impozitarea (81%) şi aspectele legate de reglementare (73%) necesită o atenţie prioritară din partea guvernului. Acest rezultat poate fi interpretat în special în contextul recentelor modificări aduse Codului fiscal. De exemplu, mutarea contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, cu impact cel puţin administrativ asupra tuturor angajatorilor şi angajaţilor, notează raportul ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi vor un sistem fiscal mai stabil, cu modificări legislative previzibile, implementate corect şi din timp, introduse în urma consultării cu mediul de afaceri. Restul de 40% dintre cei chestionaţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a sistemului fiscal, aceştia considerând că sunt implementate prea multe schimbări legislative şi că o parte considerabilă a acestora sunt lipsite de claritate şi interpretabile. Astfel, volumul ridicat al modificărilor fiscale îngreunează corelarea dispoziţiilor legale cu practica.

    Optimismul se regăseşte şi în cazul veniturilor: aproape două treimi dintre respondenţi consideră că acestea vor creşte în anul următor, în vreme ce 37% consideră că fluxurile de numerar din exploatare se vor îmbunătăţi. Se remarcă estimarea unei încasări mai lente a creanţelor, comparativ cu ritmul estimat de creştere a veniturilor, care ar putea indica termene de plată mai relaxate, care să susţină creşterea veniturilor. |nsă prioritatea principală a respondenţilor pare să fie, în procent de 25%, menţinerea rentabilităţii companiei. Aceştia urmăresc o cotă a profitului mai ridicată şi, în acest sens, urmăresc atât creşterea veniturilor, cât şi reducerea costurilor. Astfel, se caută soluţii de finanţare cât mai avantajoase şi de gestionare cât mai eficientă a resurselor companiei, care să conducă totodată către rate de rentabilitate cât mai mulţumitoare. Potrivit raportului ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“, principalele două strategii de creştere pentru anul următor se bazează pe lansarea de produse sau servicii noi şi extinderea capacităţii, pentru a facilita deservirea unei creşteri anticipate a cererii de produse şi servicii.

    Interesant este faptul că pe măsură ce rolul funcţiei se extinde, directorii financiari urmăresc o asigurare suplimentară că obiectivele organizaţiei sunt atinse. Domeniile cu cea mai mare preocupare sunt taxele şi impozitele, controlul intern asupra procesului de raportare financiară, conformitatea cu reglementările şi măsurarea indicatorilor cheie de performanţă.
    Organizaţiile privesc automatizarea ca o modalitate de îmbunătăţire a eficienţei. De altfel, la nivelul respondenţilor, preocuparea legată de această zonă s-a clasat a doua ca importanţă, după menţinerea rentabilităţii, cu 22%. Tendinţa este susţinută şi de aşteptările celor intervievaţi în legătură cu structurile de cost la nivel de companie. Astfel, peste 87% estimează o creştere o costurilor cu tehnologia şi peste două treimi o creştere a costurilor în zona serviciilor de cercetare-dezvoltare şi inovare.

    |n acelaşi timp, îmbunătăţirea eficienţei prin automatizare reprezintă o prioritate ridicată pentru 2018 (68%), pe lângă menţinerea personalului (66%), în timp ce aproape jumătate au identificat aceeaşi direcţie în zona dezvoltării sau implementării sistemelor IT în procesele financiare.

    Astfel, 37% dintre companiile intervievate de KPGM declară că au cheltuit în anul 2017 peste 500.000 de euro pe achiziţia sau implementarea de tehnologie, iar 25% au investit sume cuprinse între 100.000 şi 500.000 de euro. Un alt studiu prezentat recent de către Deloitte şi realizat pe un eşantion de 82 de directori financiari din România relevă faptul că aceştia apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă preferă să fie prudenţi şi să îşi consolideze afacerile decât să şi le extindă.
    |n ceea ce priveşte rata şomajului, majoritatea directorilor financiari se aşteaptă ca aceasta să rămână constantă în următoarea perioadă; doar 20% dintre cei intervievaţi sunt de părere că şomajul ar putea creşte în următoarele 12 luni. Prin urmare, piaţa muncii ar trebui să rămână conectată la expansiunea economică, existând griji doar legate de lipsa unui plus în productivitate şi competitivitate. Datele oficiale confirmă întăresc aceste idei: potrivit INS, în 2017 rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, respectiv 5%. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a corectat estimările privind şomajul, indicând o rată de 5,2% în 2018.

    Alte concluzii ale studiului Deloitte CFO Survey arată că 66% dintre directorii financiari estimează că PIB va continua să crească în 2018, iar 91% cred că inflaţia va creşte în acest an. Studiul Deloitte mai arată că 90% dintre directorii financiari estimează un nivel constant al activităţii de fuziuni şi achiziţii, iar 48% dintre directorii financiari sunt de părere că finanţarea internă este cea mai atractivă sursă de finanţare, 36%  împrumuturi bancare şi doar 27%  fonduri europene pe fondul birocraţiei. 93% dintre directorii financiari care au participat la studiul Deloitte sunt de părere că dobânzile vor creşte în 2018, chiar în condiţiile în care dobânda de referinţă a rămas neschimbată din 2015. Pe de altă parte, majoritatea celor intervievaţi (77%) susţin că nivelul de incertitudine financiară şi economică e peste normal; e o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când doar o treime dintre cei cu funcţia de CFO percepeau acest risc.

    Potrivit raportului din 2018, 85% dintre directorii financiari spun că nu e timpul potrivit pentru a-şi asuma riscuri  cu alte cuvinte, companiile amână investiţii şi se concentrează mai mult pe protejarea profitului obţinut din exploatarea activelor deţinute.

    ”Studiul din acest an indică faptul că directorii financiari prezenţi în România apreciază climatul actual de business, după traversarea unor perioade mai dificile, însă privesc în viitor cu reţinere. Este evident că lipsa lor de entuziasm în ce priveşte viitorul se leagă mult de volatilitatea fiscală şi legislaţia imprevizibilă“, a declarat Farrukh Khan, coordonatorul studiului în România. El mai notează că principalele preocupări legate de viitorul afacerilor pentru directorii financiari din companiile româneşti sunt legate de forţa de muncă şi cadrul fiscal şi juridic, care contribuie la nivelul încrederii şi la fructificarea oportunităţilor pierdute.

    |n ceea ce priveşte digitalizarea, rezultatele studiului arată că aceasta se află pe agenda tuturor directorilor economici din companii, însă gradul de informare referitor la impactul şi beneficiile pe care le poate aduce este scăzut.

  • KPMG: 7 din 10 companii ignoră riscurile financiare generate de schimbările climatice

    „Din minoritatea reprezentată de companiile care conştientizează riscul asociat schimbărilor climatice, mai puţin de una din 20 (4%) pun la dispoziţia investitorilor o analiză a potenţialei valori comerciale supuse riscului”, arată autorii analizei.

    În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale şi rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri din 49 de ţări, cumulând un total de 4.900 de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KPMG: 7 din 10 companii ignoră riscurile financiare generate de schimbările climatice

    „Din minoritatea reprezentată de companiile care conştientizează riscul asociat schimbărilor climatice, mai puţin de una din 20 (4%) pun la dispoziţia investitorilor o analiză a potenţialei valori comerciale supuse riscului”, arată autorii analizei.

    În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale şi rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri din 49 de ţări, cumulând un total de 4.900 de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro