BusinessMagazin

Tag: Kovesi

  • Prima reacţie a Codruţei Kovesi după ce Iohannis a semnat decretul de REVOCARE

    Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei. 

    Justiţia trece printr-un moment dificil, mai ales din cauza modificărilor legilor Justiţiei în Parlament, “deoarece vor protecţie pentru trecut, prezent şi viitor”.

    “În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.

    Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.

    “Decretul de revocare emsi de preşedinte lasă un mare semn de întrebare. Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei? Nu comentez decizia CCR, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei. Şi de aceea cred că o clarificare rămâne în continuare necesară”, a completat Laura Codruţa Kovesi.

    Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, luni, că preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Decretul a fost publicat deja în Monitorul Oficial.

     

  • Analist, pentru Telegraph: România a coborât la nivelul unui «Stat Mafiot», cu procurori anticorupţie corupţi. De câte ori se încearcă înlăturarea din funcţie a lui Kovesi, SUA intervine

    Damien Phillips, un analist privind relaţiile internaţionale, scrie într-un material pentru cotidianul The Telegraph că tentativele americane de a planifica eforturile anticorupţie din Europa de Est au eşuat răsunător în România, iar Rusia lui Vladimir Putin este principala beneficiară a eşecului. Analistul mai afirmă că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a “subminat în mod fatal statul de drept”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ar putea fi ştirea anului. Traian Băsescu, luat direct din parcare de la Carrefour şi dus la DNA: „Vor să mă aresteze”. LIVE

    L-am recunoscut de la distanţă. Când iese cu căruciorul plin din Carfur, Traian Băsescu emană bucurie. Este pensionatul care a prins loc în faţă la ajutoarele lui Vanghelie, minerul şi vagonetul cu cărbuni, elevul fugit de la ore cu jointul, vaporeanul care a trecut vama cu blugii şi carpetele neconfiscate. Pentru că Traian e un om complex. Este.

    – Trăiţi, Dom Preşedinte, să trăiţi bine!

    – Trăiesc, şi asta e bine! Hă, hă, hă. 

    Ar putea fi ştirea anului. Traian Băsescu, luat direct din parcare de la Carrefour şi dus la DNA: „Vor să mă aresteze”. LIVE

  • Kovesi: Rămân în sistemul judiciar. Nu voi candida în politică

    “Am luat o decizie în ceea ce priveşte viitorul meu profesional şi dacă doresc sau dacă nu doresc un mandat, dar această decizie nu vreau să o fac publică în acest moment. Ceea ce pot să confirm în acest moment este că nu voi candida la niciun fel de politică sau în administraţia publică, voi rămâne în sistemul judiciar şi, dacă doresc să-mi continui mandatul la Direcţia Naţională Anticorupţie, am să anunţ atunci când va expira acest mandat”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Digi 24.

    Procurorul şef al DNA a precizat că este singura care va decide cu privire la cariera sa, dar nu va intra în politică.

    “Văd că sunt foarte multe speculaţii în spaţiul public despre ceea ce voi face, despre ceea ce nu voi face. Vă asigur că sunt singura care decid acest lucru şi ceea ce pot să vă asigur (…) este că nu am să intru în politică şi nu am să candidez nici pentru preşedinte şi nici pentru altă funcţie, ci am să-mi continui activitatea în sistemul judiciar”, a subliniat procurorul şef al DNA.

  • Kovesi: Ponta a fost citat să se prezinte la DNA în urmă cu mai multe zile, fără legătură cu moţiunea

    Întrebată de ce urmărirea penală împotriva lui Ponta a fost începută acum, deşi este vorba despre un dosar care a fost deschis încă din anul 2012, Laura Codruţa Kovesi a declarat: ”Anumite informaţii, indicii şi probe au fost obţinute după administrarea unor mijloace probatorii, la sfârşitul lunii aprilie, cu privire la anumite infracţiuni care au fost reţinute şi de care este suspectat premierul în acest moment. S-a început urmărirea penală in rem, la începutul lunii mai. Deci este o perioadă foarte scurtă de timp de la momentul în care s-au obţinut anumite informaţii şi până la emiterea ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale”.

    De asemenea, întrebată dacă este doar o coincidenţă faptul că Victor Ponta a fost chemat la DNA chiar în ziua în care PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură, Kovesi a spus că procurorii doar îşi fac treaba şi nu verifică ceea ce se întâmplă în spaţiul public.

    ”Procurorii îşi văd de treabă. Avem 7.000 de dosare în lucru în care sunt angrenaţi doar 86 de procurori. Noi nu verificăm ce se întâmplă în spaţiul public. Noi administrăm probele în funcţie de zilele şi orele în care trebuie să administrăm aceste probe. Citarea s-a făcut în mod legal, cu mai multe zile în urmă, nu are niciun fel de legătură cu depunerea sau nu a vreunei moţiuni, deci este o coincidenţă. Pur şi simplu procurorii îşi fac treaba”, a adăugat Kovesi.

    Laura Codruţa Kovesi a mai fost întrebată şi ce se asteaptă să se întâmple în Parlament în cazul lui Ponta, răspunzând: ”Nu comentez. Noi am transmis o solicitare, aşteptăm răspunsul oficial”.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul Victor Ponta este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o “situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a anunţat că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

    Tot vineri, PNL a depus la Parlament, moţiunea de cenzură la adresa Guvernului intitulată “Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”. Moţiunea este semnată de 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO şi 2 de la grupul-democrat, restul fiind deputaţi şi senatori PNL.

    Purtătorul de cuvânt al PSD a susţinut că este mai mult decât suspect că DNA l-a chemat pe Victor Ponta în ziua depunerii moţiunii de cenzură de către PNL şi că premierul nu a fost niciodată asociat la “Şova şi asociaţii” şi nu a avut relaţii juridice cu complexurile Turceni şi Rovinari.

  • Kovesi: Nu cred că există ofiţeri acoperiţi în DNA. Mă bazez pe calitatea morală a colegilor

    “Nu cred că există acoperiţi în DNA. Mă bazez pe calitatea morală a colegilor cu are lucrez, în primul rând pe acest lucru mă bazez şi îmi cunosc colegii foarte bine, le cunosc atitudinea profesională şi morală (…) şi nu cred că SRI are nevoie de acoperiţi în DNA”, a declarat Kovesi, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Declaraţia procurorului şef al DNA a fost făcută în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut CSAT să facă verificări cu privire la calitatea magistraţilor, respectiv dacă sunt ofiţeri acoperiţi.

    Laura Kovesi a spus că este de acord să fie făcute verificări pentru a se stabili dacă în cadrul structurii din Ministerul Public pe care o coordonează există lucrători în structurile de securitate.

    “Nu am nicio problemă dacă se verifică acum, foarte bine, să se verifice. (…) Eu nu cred că sunt ofiţeri acoperiţi în DNA, dar să se facă verificări”, a spus Laura Kovesi.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen de miercuri, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

    UNJR arăta, în 11 mai, într-un comunicat transmis MEDIFAX, că a făcut această solicitare, fiind “profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii”.

    Astfel, UNJR a cerut CSM să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie.

    De asemenea, UNJR a solicitat CSM să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care “trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»”.

    “Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa”, se arăta în comunicat.

    Prima solicitare a UNJR a venit în urma afirmaţiilor fostului preşedinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat “ofiţeri acoperiţi printre magistraţi”, aceştia fiind şantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituţia din 1991.

    “Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepţia ca aceşti magistrati nu ar fi independenţi”, se preciza în comunicatul UNJR.

    A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii a venit în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, Dumitru Dumbravă, care “escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit «câmp tactic» de operaţiuni al serviciilor de informaţii”. “În prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, a mai spus Dumbravă în interviul citat.

    UNJR nota că “sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii”, iar “acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă”.

    “UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraţilor, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declaraţii”, arăta Uniunea Judecătorilor.

    Organizaţia aprecia că CSM, ca garant al independenţei justiţiei, are competenţa şi ar trebui să fie prima instituţie interesată să ceară CSAT să verifice dacă declaraţiile magistraţilor sunt reale sau nu.

    Uniunea sublinia că fiecare cetăţean are dreptul să ştie, atunci când se adresează justiţiei, dacă o face în faţa unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în faţa unei persoane ce serveşte interesele altor instituţii ale statului.

    “Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Interdicţia de a nu fi atât magistrat cât şi ofiţer de informaţii este o valoare constitutională. Respectarea Constituţiei şi a garanţiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democraţie, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate şi investigată prompt de autorităţile competente”, se mai spunea în comunicatul UNJR.

    Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupţiei, declara că se bucură că, “în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat”.

    “Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, este declaraţia lui Dumbravă la care face referire UNJR.

    De altfel, Horaţius Dumbravă a cerut, la începutul acestui an, plenului CSM şi, implicit, fiecărui membru al acestuia să trimită toate declaraţiile date de judecători, procurori, magistraţi asistenţi, de personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi de personalul auxiliar de specialitate al magistraţilor, în 2013 şi în 2014.

  • Kovesi: Anchetele au produs panică în clasa politică. Se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor

    “Nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor”, a spus Laura Kovesi, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Procurorul şef al DNA a precizat că îi este “dificil” să spună că politicienii sprijină lupta anticorupţie.

    “Este foarte dificil de spus în condiţiile în care la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedură penală prin care se încearcă limitarea atribuţiilor sau limitarea posibilităţilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anticorupţie”, a mai spus Kovesi.

    Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul Penal şi cel de Procedură penală iniţiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel şi Ovidiu Donţu, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de ”suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

    Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi ”pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

    Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârşit o infracţiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

    Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

    Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

    ”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.

    Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că ”măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

    Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Kovesi: Nu am discutat nici cu fostul, nici cu actualul preşedinte şi nici cu premierul despre dosare

    “Pot să vă spun doar că după încheierea mandatului domnului preşedinte Băsescu nu am discutat cu acesta. Nu am discutat despre dosarele penale nici cu fostul preşedinte, nici cu actualul preşedinte. (…) Nu discut cu actualul preşedinte despre dosare nici la modul general. Am avut o discuţie înainte de începerea prezentării raportului de activitate (pentru anul 2014 – n.r.), cu privire la datele statistice, cu privire la rezulttate obţinute de DNA. Nu am avut discuţii punctuale pe anumite dosare, ci au fost discuţii de principiu care vizează instituţia, a nevoii de resurse umane, nevoia de a modifica anumte legi, chestiuni pe care le discutăm cu ministrul de Justiţie şi cu ministrul de interne, care cred că sunt importante între conducătorii a două instituţii importante în stat”, a spus Kovesi, duminică, la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Procurorul şef al DNA a punctat că nu a discutat niciodată despre dosare penale cu premierul Victor Ponta.

    “Singurele discuţii pe care le-am avut cu premierul au fost doar cele privind invitaţia care i-a fost adresată dumnealui, de a participa la raportul anual de activitate. În cursul anului trecut am avut o discuţie despre suplimentarea schemei de personal”, a adăugat Kovesi.

     

  • Kovesi în PE: Pedepsirea funcţionarilor corupţi, insuficientă pentru eradicarea fenomenului

    Codruţa Kovesi a adăugat, la audierea organizată în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (PE) privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV, că “independenţa procurorilor şi stabilitatea instituţională”, “asigurarea instrumentelor legislative şi a resurselor materiale” sunt condiţii esenţiale pentru lupta eficientă împotriva corupţiei.

    De asemenea, şeful DNA a spus că este esenţial ca acţiunea justiţiei să nu fie blocată de “contrareacţia persoanelor care se simt vizate de anchete”.

    Investigaţiile efectuate de procurorii anticorupţie au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni din toate partidele şi din oameni de afaceri, care se simt ameninţaţi şi care încearcă să îşi menţină controlul asupra resurselor publice, a subliniat Kovesi.

    Mai mult, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a spus că au existat “încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor”, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri de demitere a unor procurori cu funcţii de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.

    Cele mai multe dintre aceste încercări au eşuat, a adăugat Kovesi, datorită reacţiilor venite din partea societăţii civile şi a partenerilor externi ai României, în primul rând fiind vorba de instituţiile europene.

    Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

    Scopul audierii este de a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

    La audieri participă secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

  • Kovesi în PE: 2014, anul cu cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA

    Kovesi a arătat, la audierea organizată în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (PE) privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV, că, pentru ţara noastră, corupţia a reprezentat o “problemă sistemică”, fiind dezvoltat în timp un sistem de legături între politicieni, oameni de afaceri şi funcţionari publici care acţionau concertat pentru fraudarea resurselor publice.

    Ea a precizat că anul trecut a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una a fost trimisă PE.

    Procurorul şef al DNA a mai spus că, în 2014, numărul persoanelor trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a triplat faţă de 2006, iar numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în cauze instrumentate de DNA a crescut de peste şapte ori .

    Codruţa Kovesi a mai spus că, din 2007 până în prezent, DNA a dispus trimiterea în judecată a 48 de demnitari, respectiv un fost prim-ministru, în trei dosare distincte, un vicepremier, opt miniştri, 29 deputaţi şi şapte senatori.

    Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie un fost prim ministru, şase miniştri, 15 deputaţi şi cinci senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluţionare, a precizat Kovesi.

    Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

    Scopul audierii este de a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

    La audieri participă secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.