Tag: Koln

  • Prin mainile lor trece 2% din PIB-ul mondial. Cum se vede de la Köln afacerea curieratului

    “Directorul nostru financiar nostru spunea ca industria
    curieratului e extrem de sexi, desi altii cred asta despre zonele
    de IT si auto. Dar cineva tot trebuie sa duca lucrurile de la A la
    B si daca o facem chiar noi, e cu atat mai bine. Cu atat mai mult
    cu cat ne trece prin maini 2% din PIB-ul mondial.” Carsten Helssen,
    directorul de comunicare si marketing al UPS Europe, compania care
    transporta volumul cel mai mare de colete anual, vorbea tarziu in
    noapte, pe aeroportul international Köln-Bonn, despre munca pe care
    o face de peste 20 de ani.

    Si, dupa cum spune el, in cei aproape 40 de ani de activitate a
    companiei americane in Europa, toti cei care au ajuns in varful
    managementului au pornit de jos. E practic drumul de la simplu
    curier, care livreaza bagajele de la depozit catre clienti, pana la
    gestionarea unui mecanism care, la prima vedere, pare cel putin
    coplesitor. Va veti intreba de ce am vorbi despre curierat noaptea
    si de ce tocmai in aeroport. E firesc sa fie asa, iar povestea e
    cat se poate de simpla. Platformele curieristilor, asezate in
    apropierea aeroportului din Köln, denumit Konrad Adenauer, dupa
    numele primarului orasului si primului cancelar al Germaniei, cel
    care a mutat capitala la Bonn dupa razboi, sunt goale in timpul
    zilei.

    Avioanele incarcate cu pachete din toate colturile lumii incep
    sa aterizeze abia dupa noua seara. Si nu e vorba de doua-trei, ci
    de cateva zeci. De la micile ATR-uri cu o capacitate de sub zece
    tone pana la colosii care transporta peste o suta, precum
    impresionantul Boeing 767-400 Jumbo. Cei 2.300 de angajati ai
    hub-ului UPS din Köln, cu toate joburile posibile – mai putini
    pompieri si doctori, dupa cum glumeste Helssen -, se ocupa de
    descarcarea zecilor de mii de colete, de sortarea lor in functie de
    destinatie si apoi de incarcarea in zborurile cargo
    corespunzatoare.

    “Totul trebuie sa mearga ca si ceasul elvetian. Cand lucram in
    centrul de sortare si vedeam la miezul noptii sutele de mii de
    colete, nu puteam sa cred niciodata ca vor putea ajunge la timp
    pentru toata lumea.” Si e intr-adevar greu de crezut. Capacitatea
    de sortare a hub-ului este de 110.000 de colete pe ora, iar timpul
    disponibil pentru intreaga operatiune este de trei ore si jumatate.
    Se intampla astfel: dupa ce sunt descarcate, pachetele ajung in
    zona de inseriere si timbrare, unde primesc un cod de bare
    corespunzator tarii si districtului in care trebuie sa ajunga.


    Apoi sunt fotografiate si se plimba pe kilometri de benzi unde,
    in functie de codul scanat, platformele care le transporta se
    inclina la stanga sau la dreapta, ca sa le trimita la zborul
    corespunzator. Iar zecile de mii de pachete coboara catre angajati,
    de unde sunt incarcate in compartimente standard pentru
    aeronave.

    Asadar, pachetul trimis astazi din Romania pleaca la 9 seara de
    pe Aeroportul Henri Coanda din Otopeni, ajunge la 23 la Köln, iar
    la doua noaptea isi gaseste deja cursa care o sa-l transporte la
    destinatie. Decolarile incep la doua si jumatate, fie ca vorbim de
    aeronave mici, care se adreseaza Europei, sau de cele de mari
    dimensiuni, cu destinatii precum Louisville, Philadelphia, Dallas,
    Miami, Columbia, Rockford sau Hartford (SUA), Hamilton (Canada),
    Shanghai, Shenzen sau Hong Kong (Asia). Iar dimineata, curierul
    bate la usa destinatarului si ii livreaza coletul trimis. Si nu
    sunt deloc putine, circa 15 milioane in fiecare zi, in cazul
    UPS.

  • Reportaj: Koln, orasul care miroase frumos (GALERIE FOTO)

    Religie si nonconformism la un loc? Da, la Köln.

    Nu prea credeam ca se poate asa ceva. Cand am vazut pentru prima
    data orasul din S-Bahn, in drumul dinspre aeroport catre centrul
    metropolei, am constatat ca am ajuns intr-un oras tipic german, cu
    rigiditatile si arhitectura specifice. Cand am iesit insa din gara
    principala, tranzitata in fiecare zi de aproximativ 1.000 de
    trenuri, am realizat de fapt ca ajunsesem pe un taram al
    sobrietatii, dar in acelasi timp si al nonconformismului dus la
    extreme.

    Cu o istorie ce se intinde inca din perioada romana, Köln este
    unul dintre cele mai vechi orase din Germania si in acelasi timp
    unul dintre cele mai cosmopolite. Timp de 2.000 de ani, Colonia
    Claudia Ara Agrippinensium, asa cum a fost denumit orasul de catre
    romani, a reusit sa treaca de razboaie si de inundatii si sa se
    dezvolte, iar acum este al patrulea cel mai mare oras din Germania
    din perspectiva populatiei si unul dintre polii economici ai tarii.
    Dar si turistici. Conform statisticilor, Catedrala din Köln este
    atractia turistica numarul unu din Germania, cu peste sase milioane
    de vizitatori anual. Construita in stil gotic si desemnata
    patrimoniu cultural UNESCO, Catedrala este un important loc de
    pelerinaj la nivel european. In plus, in Köln exista peste 40 de
    muzee (numar dublu fata de Bucuresti, unde sunt 20, conform
    RomanianTourism.com). Kölnul obtine numai din turism venituri de
    5,4 miliarde de euro anual, iar cei mai multi vizitatori provin din
    Statele Unite si Marea Britanie. Si la capitolul fiscalitate din
    turism orasul sta bine, in conditiile in care impozitele din
    aceasta industrie genereaza 120 de milioane de euro pentru
    autoritatile locale.

    “In 2009, Köln a inregistrat un numar de 4,6 milioane de sosiri,
    in contextul in care unitatile de cazare au primit 2,3 milioane de
    turisti. Chiar daca anul trecut a adus o scadere de 5% a numarului
    de turisti, anul acesta am inregistrat deja un avans de 4%”, spune
    Josef Sommer, managing director al Biroului de Turism din Köln.
    Ponderea romanilor in randul acestora este inca destul de mica,
    astfel ca, anul trecut, doar 2.000 de romani au vizitat orasul
    aflat in vestul Germaniei: 50% in interes de afaceri, 50% in
    scopuri turistice, potrivit lui Sommer. La Köln este insa si o
    comunitate de romani; conform unei statistici din 2009, in orasul
    german locuiesc si lucreaza peste 1.500 de romani, explica si
    Claudia Neumann, director de relatii publice si internet in cadrul
    Biroului de Turism.

    Conexiunile aeriene intre Bucuresti si Köln nu au fost niciodata
    variate, dat fiind ca cele mai multe companii care opereaza zboruri
    pe Germania sunt axate in special pe Frankfurt si München
    (principalele hub-uri ale tarii). Vorbim in special de zboruri
    directe, asigurate de operatorul german Lufthansa, dar si de TAROM
    sau Carpatair. Cu escale in marile capitale europene se ajunge la
    Köln, insa un zbor direct a fost inaugurat de Germanwings, divizia
    low-cost a Lufthansa, care a inceput operarea in Romania in urma cu
    trei ani. Andreas Engel, director de comunicare al Germanwings,
    spune ca ” situatia este stabila in Romania” si ca anul acesta
    gradul de incarcare al avioanelor Germanwings a fost de 80%.
    Germanwings zboara acum din Bucuresti direct catre Berlin,
    Stuttgart si K¨öln, orase catre care nu mai sunt alte curse directe
    din Romania. In aceste orase si-a pus baze Germanwings, iar
    compania-mama Lufthansa acopera, asadar, cele mai importante puncte
    din Germania prin conexiuni din aceste orase cu toata Europa.
    Asta pentru ca, pe langa romani, exista multe alte comunitati in
    Köln. Se poate spune despre oras ca este un adevarat mozaic
    cultural, in conditiile in care aici s-au “aclimatizat” oameni din
    peste 181 de tari. Mai mult, orasul este cel mai mare centru
    universitar din Germania, primind in prezent 70.000 de studenti. Si
    comunitatea homosexuala este extrem de bine reprezentata, Köln
    fiind considerat unul dintre cele mai tolerante orase din Europa.
    Un fel de San Francisco al Batranului Continent.

  • Nemtii se tem ca pierd fabrica Ford din Köln daca la Craiova merge bine treaba

    Abia s-a uscat cerneala otravita a presei germane alimentata de sindicalistii si politicienii locali la adresa gigantului finlandez Nokia, ca a aparut un nou mar al discordiei.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info