Acesta a conceput o presă de gravură de dimensiuni mici care poate fi tipărită de oricine are o imprimantă 3D, făcând disponibilă schema pentru aceasta pe site-ul său, openpressproject.com. A urmat apoi o campanie pe site-ul de crowdfunding Kickstarter pentru a finanţa producţia minipresei de gravură pentru cei care vor una gata de utilizare fără să-şi mai bată capul cu tipăritul şi asamblatul ei.
Tag: Koln
-
Motivul pentru care în jur de 1000 de persoane au stat chiar şi 5 ore la coadă pentru un kebab
1000 de fani s-au strâns în faţa restaurantului din Koln cu cinci ore înainte de deschidere pentru a se poza cu fotbalistul. La sosire, Podolski s-a oprit şi a acordat autografe fanilor.
„O seară de ţinut minte în Koln. Cel mai bun kebab. Mulţumesc că aţi venit. Sper că v-a plăcut”, a scris Podolski pe Twitter.

Fotbalistul a devenit o legendă locală în cele două sezoane în care a jucat la FC Koln, apoi s-a transferat la Bayern Munchen şi apoi la Arsenal. A vrut să joace pentru naţionala Poloniei la un moment dat, dar a fost refuzat, aşa că în cele din urmă a fost naturalizat şi a jucat pentru Germania, fiind considerat unul dintre cei mai buni fotbalişti ai generaţiei sale.
Ideea pentru un restaurant de asemenea fel i-a venit după ce a jucat în Turcia, la Galatasaray. Acum, jucătorul de 32 de ani evoluează în campionatul japonez.
-
Dezvoltatorii români de jocuri vor fi prezenţi pentru prima dată la Gamescom, cel mai mare târg de jocuri video din Europa
Nouă dezvoltatori români işi vor prezenta produsele şi serviciile comunităţii internaţionale de dezvoltatori iar publicul larg va avea ocazia de a experimenta 10 jocuri dezvoltate de aceştia. Jocurile româneşti vor fi prezentate în zona de divertisment din sala 10.1 Aripa D NR 061 iar pavilionul românesc de business poate fi găsit în sala 4.1, F-013.
“Industria locală de game development participă pentru prima oară cu un pavilion naţional la cel mai mare târg din lume dedicat jocurilor video şi asta nu este decât o încununare a eforturilor colective depuse de RGDA, Ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat şi nu în ultimul rând de studiourile participante ce au avut curajul să se aventureze în acest episod pilot alături de noi. Pe lângă beneficiile pe care le va aduce studiourilor participante, pavilionul naţional în zona B2C dar şi B2B va pune, alături de conferinţa Dev.Play, ce va avea loc în septembrie la Bucureşti, industria locală pe harta internaţională”, menţionează Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA.
Lista completă a companiilor româneşti prezente la Gamescom:
1. Killhouse Studios lansează la Gamescom continuarea jocului de strategie Door Kickers (zona de divertisment)
2. Rikodu Studios prezintă pentru prima dată Second Hand: Frankie’s Revenge, un joc multiplayer cooperativ rapid, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
3. Holotech Studios prezintă FaceRig, platforma de animaţie facială în timp real (zona de divertisment)
4. White Pond Games prezintă pentru prima dată Urban Strife, un joc tactic turn-based care va fi lansat în 2018 (zona de divertisment)
5. Carbon Incubator, un incubator de jocuri din Europa de Est, prezintă câteva titluri, printre care: Gray Dawn – un joc de groază şi aventură pentru PC care se va lansa în Q1 2018; Marble Land – un joc tip puzzle pentru VR care se va lansa în Q4 2018; Rumble League – un joc competitiv de strategie pentru mobil, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
6. Angry Mob Games prezintă jocul multiplayer de luptă Brawlout (zona de divertisment)
7. Critique Gaming prezintă Interrogation, un joc narativ de investigaţii (zona business)
8. Alien Pixel prezintă Unbound, un joc de tip puzzle 2D (zona business)
9. Amber oferă servicii premium de creaţie şi dezvoltare pentru clienţii din industria de gaming (zona business)Târgul internaţional Gamescom are loc la Köln în perioada 22-26 august.
-
În citadela de coletărie
În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.
Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.
La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.
UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.
Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.
Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.
Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.
Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.
Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.
În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.
-
Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”
“În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.
Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.
La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.
Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.
Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.
-
Wizz Air introduce din iarnă noi curse din Cluj spre Koln, Nürnberg, Geneva şi Malmo
Vicepreşedintele executiv al companiei Wizz Air, John Stephenson, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că a patra aeronavă Airbus A320 va fi alocată Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, ceea ce înseamnă extinderea operaţiunilor de pe acest aeroport şi creşterea capacităţii cu 30 la sută.
Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.
Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.
Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Următoarea generaţie Ford Fiesta va fi construită în Europa exclusiv la Köln
“Ford Motor Company a anunţat astăzi că fabrica sa de asamblare din Köln (Germania) va rămâne singura sursă de producţie din Europa pentru următoarea generaţie a celui mai bine vândut model de clasă mică, Ford Fiesta. Anunţul de astăzi vine ca urmare a semnării unui acord inovativ de investiţii dintre Ford şi reprezentanţii sindicatelor germane. Acordul ia în calcul perioada 2017 – 2021 şi este de aşteptat să aducă reduceri de cost de cel puţin 400 milioane de dolari pentru Ford, fiind securizate totodată peste 24.000 de locuri de muncă pentru for Ford-Werke GmbH”, se arată într-un comunicat transmis marţi de constructorul auto.
Acordul include ore şi săptămâni flexibile de lucru, precum şi alte măsuri – inclusiv internalizarea anumitor operaţiuni asigurate momentan de furnizori – care vor permite ca fabrica să fie mai eficientă din punct de vedere al costurilor, asigurând totodată ca producţia următoarei generaţii a modelului Fiesta să rămână competitivă la nivel global.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ford va produce la Craiova şi modelul Fiesta
Informaţia a fost publicată luni de ziarul german Bild, care citează surse apropiate Ford.
Mutarea ar urma să aibă loc în anul 2017 şi va afecta aproximativ 1.000 de angajaţi ai fabricii din Köln, potrivit Bild.
Sunt vizaţi în principal salariaţii din schimbul de noapte, care câştigă mai mult decât colegii din celelalte ture.
Ford a înregistrat anul trecut în Europa pierderi de 1,6 miliarde de dolari, faţă de 1,75 miliarde de dolari în 2012, potrivit raportului financiar al grupului.
Piaţa auto europeană a scăzut cu peste 25% începând din 2008, la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.
Transferul parţial al producţiei modelului Fiesta de la Köln la Craiova este motivat în principal de costurile cu salariile, dar şi cu energia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
La pas printre bicicliştii nemţi – GALERIE FOTO
La final de septembrie, în vestul Germaniei este frig, poate mult prea frig. Am plecat din Bucureşti în tricou, de la 30 de grade, însă odată ajunsă în Dortmund, cel mai apropiat oraş de Münster că-tre care există o cursă directă de avion din Bucureşti, mi-am dat seama că la nemţi toamna s-a instalat deja. Dimineţile sunt foarte friguroase, 3, cel mult 5 grade, iar după-masa cu greu te poţi despărţi de o jachetă.
Münster este situat pe râul Aa, la o oră şi jumătate de mers cu maşina din Dortmund. Şi de mers nu pe orice şosea, ci pe vestitele autobahn-uri, unde te pierzi în cele 4 sau 5 benzi pe fiecare sens de mers şi pe care poţi conduce fără limită de viteză. Dar dincolo de autostrăzi, în Münster nemţii au uitat de Volkswagen-uri sau de BMW-uri şi au ales un mijloc de transport mult mai simplu şi mai ecologic.
Oraşul Münster este cunoscut ca fiind capitala germană a bicicletelor, în condiţiile în care cei circa 300.000 de locuitori deţin, împreună, 5-600.000 de vehicule pe două roţi. Iar aceasta este statistica oficială, care se referă la bicicletele înregistrate la primărie, dar locuitorii din Münster estimează că de fapt în oraş există peste 1 milion de biciclete. “O bicicletă este pentru timpul săptămânii, una este pentru weekend, iar alta este de plăcere”, spune Hilda, un ghid din Münster care nu a venit pe bicicletă doar pentru că voia să ne arate oraşul la pas.
Ea recunoaşte că obiceiul de a folosi bicicletele a fost împrumutat de la vecinii olandezi, a căror graniţă se află la circa 100 de kilometri distanţă de Münster. Dar parcă şi mersul pe bicicletă este tipic nemţesc în acest orăşel, este poate chiar mai organizat decât în Amsterdam, unde nu de puţine ori am fost la un pas de a fi “călcată” de biciclişti. Recunosc, în cea mai mare parte a timpului, din vina mea, pentru că mergeam tipic româneşte şi uitam că în alte ţări chiar există piste pentru biciclişti.
Revenind însă la Münster, unul dintre primele lucruri care îţi atrag atenţia, după ce te obişnuieşti cu vehiculele pe două roţi, este numărul mare de tineri. Iar acest lucru este explicabil prin faptul că Münster este unul dintre cele mai importante centre universitare din Germania. “50.000 de studenţi învaţă la Universitatea din Münster sau, cu alte cuvinte, 1 din 6 locuitori este tânăr şi studiază”, explică ghidul Hilda, care adaugă că, de altfel, universitatea este cel mai mare angajator din regiune, cu peste 12.000 de salariaţi.
Iar atunci când nu sunt la cursuri sau în campus, cei mai mulţi studenţi vin în centrul vechi al oraşului pentru a bea o bere şi a fuma trabucuri parfumate. Una dintre cele mai cunoscute berării pentru studenţi, dar şi pentru turişti este Pinkus Müller, situată în centrul oraşului, lângă strada Uberwasser. Berea casei costă aici 5 euro, iar recomandarea mea de mâncare este un Pfeffersteak, friptură de vită în sânge cu piper roşu şi cartofi prăjiţi, care costă 20 de euro.
Clădirile din Münsterul de astăzi par vechi, dar de fapt cea mai mare parte a lor este construită în ultimii 50-60 de ani. Münster a fost aproape “ras” de pe faţa pământului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce trupele Aliaţilor au bombardat oraşul, distrugând 90% din suprafaţa centrului vechi şi peste 60% din restul oraşului. Dar nemţii s-au mobilizat şi au luat decizia că îşi vor reconstrui oraşul de la zero, cu forţe şi bani proprii. “Toate faţadele clădirilor din centrul vechi al oraşului sunt realizate după planurile vechilor clădiri, distruse în război”, spune Hilda. Iar nemţii au organizat inclusiv o loterie prin care au strâns peste 1,5 milioane de mărci germane pentru a reconstrui Primăria.
-
Prin mainile lor trece 2% din PIB-ul mondial. Cum se vede de la Köln afacerea curieratului
“Directorul nostru financiar nostru spunea ca industria
curieratului e extrem de sexi, desi altii cred asta despre zonele
de IT si auto. Dar cineva tot trebuie sa duca lucrurile de la A la
B si daca o facem chiar noi, e cu atat mai bine. Cu atat mai mult
cu cat ne trece prin maini 2% din PIB-ul mondial.” Carsten Helssen,
directorul de comunicare si marketing al UPS Europe, compania care
transporta volumul cel mai mare de colete anual, vorbea tarziu in
noapte, pe aeroportul international Köln-Bonn, despre munca pe care
o face de peste 20 de ani.Si, dupa cum spune el, in cei aproape 40 de ani de activitate a
companiei americane in Europa, toti cei care au ajuns in varful
managementului au pornit de jos. E practic drumul de la simplu
curier, care livreaza bagajele de la depozit catre clienti, pana la
gestionarea unui mecanism care, la prima vedere, pare cel putin
coplesitor. Va veti intreba de ce am vorbi despre curierat noaptea
si de ce tocmai in aeroport. E firesc sa fie asa, iar povestea e
cat se poate de simpla. Platformele curieristilor, asezate in
apropierea aeroportului din Köln, denumit Konrad Adenauer, dupa
numele primarului orasului si primului cancelar al Germaniei, cel
care a mutat capitala la Bonn dupa razboi, sunt goale in timpul
zilei.Avioanele incarcate cu pachete din toate colturile lumii incep
sa aterizeze abia dupa noua seara. Si nu e vorba de doua-trei, ci
de cateva zeci. De la micile ATR-uri cu o capacitate de sub zece
tone pana la colosii care transporta peste o suta, precum
impresionantul Boeing 767-400 Jumbo. Cei 2.300 de angajati ai
hub-ului UPS din Köln, cu toate joburile posibile – mai putini
pompieri si doctori, dupa cum glumeste Helssen -, se ocupa de
descarcarea zecilor de mii de colete, de sortarea lor in functie de
destinatie si apoi de incarcarea in zborurile cargo
corespunzatoare.“Totul trebuie sa mearga ca si ceasul elvetian. Cand lucram in
centrul de sortare si vedeam la miezul noptii sutele de mii de
colete, nu puteam sa cred niciodata ca vor putea ajunge la timp
pentru toata lumea.” Si e intr-adevar greu de crezut. Capacitatea
de sortare a hub-ului este de 110.000 de colete pe ora, iar timpul
disponibil pentru intreaga operatiune este de trei ore si jumatate.
Se intampla astfel: dupa ce sunt descarcate, pachetele ajung in
zona de inseriere si timbrare, unde primesc un cod de bare
corespunzator tarii si districtului in care trebuie sa ajunga.Apoi sunt fotografiate si se plimba pe kilometri de benzi unde,
in functie de codul scanat, platformele care le transporta se
inclina la stanga sau la dreapta, ca sa le trimita la zborul
corespunzator. Iar zecile de mii de pachete coboara catre angajati,
de unde sunt incarcate in compartimente standard pentru
aeronave.Asadar, pachetul trimis astazi din Romania pleaca la 9 seara de
pe Aeroportul Henri Coanda din Otopeni, ajunge la 23 la Köln, iar
la doua noaptea isi gaseste deja cursa care o sa-l transporte la
destinatie. Decolarile incep la doua si jumatate, fie ca vorbim de
aeronave mici, care se adreseaza Europei, sau de cele de mari
dimensiuni, cu destinatii precum Louisville, Philadelphia, Dallas,
Miami, Columbia, Rockford sau Hartford (SUA), Hamilton (Canada),
Shanghai, Shenzen sau Hong Kong (Asia). Iar dimineata, curierul
bate la usa destinatarului si ii livreaza coletul trimis. Si nu
sunt deloc putine, circa 15 milioane in fiecare zi, in cazul
UPS.