Tag: Kindle

  • Amazon deschide primul magazin fizic. Vezi cum arată

    Amazon va deschide primul magazin fizic în Seattle. Amazon Books va fi prima librărie a companiei de la înfiinţarea Amazon. În librărie se vor vinde cărţi, dar şi produse Amazon precum Kindle, Echo sau Fire Tv, scrie Business Insider.

    Compania va utiliza feedback-ul dat de utilizatori (notele) pentru a putea selecta ce cărţi vor pune pe rafturi. “Vrem să utilizăm datele pe care le-am străns pentru a realiza o librărie pe placul clienţilor”, a declarat Jennifer Cast, vicepreşedinte Amazon Books, potrivit Seattle Times. Fiecare carte în parte va fi însoţită de o plancartă mică ce va conţine o recezie scurtă şi nota dată de clienţi.

    Şi aranjarea cărţilor va fi făcută altfel. Cărţile vor fi expuse cu faţa astfel se vor vede imediat coperţile. Astfel cărţile vor ocupa mai mult spaţiu, dar se vor vedea mai uşor.

    O mişcare cumva împotriva curentului din partea Amazon, dar potrivit unor date adunate de The Guardian, vânzările de cărţi fizice au avut de căştigat în 2015.

    Multinaţionala cu sediul în Seattle, SUA, a fost fondată de Jeffrey P. Bezos şi a început ca un magazin online exclusiv pentru cărţi. Compania şi-a diversificat rapid oferta şi vinde în prezent de la mâncare sau jucării până la servicii de cloud computing.

    A pus bazele companiei în propriul garaj din Bellevue, Washington, după ce a renunţat la postul de vicepreşedinte al firmei D.E. Shaw, unde identificase potenţialul companiilor din online. A hotărât că cea mai bună afacere pe internet ar fi vânzarea de cărţi, iar speculaţia lui s-a adeverit după primele două luni de funcţionare a magazinului online, când Amazon vindea în toate cele 50 de state ale SUA şi în alte 45 de ţări. 

  • Ar trebui să începem să producem români

    Si, ascultându-i pe vorbitori şi privind în jur, la lansare, am realizat ceea ce poate părea o naivitate, dar nu este; că într-o vineri 13 din ultima lună a lui 2013 Iuliana Stan lansa o carte pe hârtie. Nu flutura un pdf, nici măcar prospăt printat, nu ţinea în mână un Kindle sau o tabletă cu un PowerPoint sau cu un document Word, ci o carte, o alcătuire paralelipipedică de foi de hârtie, cu litere şi imagini tipărite, aceasta într-o lume care în general se leapădă, la propriu sau la figurat, din ce în ce mai des de astfel de alcătuiri.

    Privindu-i pe toţi acei oameni tineri, moderni, prezenţi acolo, care amestecau telefoanele mobile cu displayuri generoase cu paginile prospăt ieşite din tipografie, am avut un sentiment bun. Şi m-am gândit că o carte, o tipăritură, completează într-un mod cât se poate de fericit textul electronic sau pe cel din revistă, este un câştig şi o confirmare. Iar hârtia are ceva, o magie, ce nu poate fi înlocuită.

    Peste ceva vreme, în toamna anului 2014, Business Magazin va împlini zece ani, ceea ce este, iarăşi, o confirmare. Şi, în decembrie 2014, când vom fi împlinit 500 de numere, o să constatăm că am scris cea mai grozavă cronică a celui mai important deceniu de capitalism al României, care va alege, vrem sau nu, ne place sau nu, viitorul acestei naţii.

    O să încercăm să marcăm cum se cuvine acest an special, prin evenimente deosebite şi abordări aparte; ne vom ocupa de antreprenoriat, de cei care au reuşit, de formarea de modele şi de ideile bune.

    Prin 1861 fostul premier al provinciei Piemont, Massimo d’Azeglio, exclama, după unificarea statului italian: „Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni„.

    Spun şi eu că acum, mai mult decât oricând, ar trebui să producem români. Români care să respecte şcoala şi munca şi banul, care să se bazeze pe un mănunchi de virtuţi burgheze numite cumpătare, prudenţă, muncă tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi.

    Ilustrez cu două Românii fabuloase ale maestrului Viorel Mărginean.


     

  • Vânzările de tablete vor depăşi pentru prima dată livrările de PC-uri în trimestrul al patrulea

     Schimbarea evidenţiază noua “eră post-PC” preconizată de cofondatorul Apple Steve Jobs şi vine la numai trei ani după ce compania americană a lansat tableta iPad.

    În pofida evoluţiei din trimestrul al patrulea, livrările totale anuale de PC-uri, incluzând desktopuri şi laptopuri, le vor depăşi în continuare pe cele de tablete până în 2015, potrivit IDC.

    Astfel, pe o piaţă care include şi smartphone-urile, livrările de PC-uri vor înregistra o cotă de 20,2% în acest an, cele de tablete se vor situa la 14,6%, în timp ce smartphone-urile vor reprezenta 65% din vânzări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un experiment

    Imi imaginam că nu se poate să treacă 2013 fără încă o vânzare spectaculoasă pe piaţa media. Domeniul îşi strânge rândurile şi profită de ofertele venite în special de la outsideri, miliardari dornici de imagine, de influenţă sau de instrumente noi de marketing. Nu mă gândeam însă că cineva va pune pe masă atât de mulţi bani pentru un produs a cărui piaţă se subţiază pe zi ce trece precum hârtia pe care este tipărit şi care pierde bani (mulţi) de şapte ani la rând. Ce s-a mai vândut recent? Cu două săptămâni în urmă, New York Times a încasat
    70 de milioane de dolari de la miliardarul John Henry (patronul echipelor Red Sox şi Liverpool) pentru Boston Globe. În 2011, AOL a cumpărat The Huffington Post cu 315 milioane de dolari. Washington Post Company a evaluat divizia sa de media la 255,6 milioane de dolari în luna mai şi a încasat cu
    6 milioane mai puţin pe ziarul cel mai popular din capitala SUA, dar se poate spune că în felul acesta şi-a acoperit şi vânzarea Newsweek cu un dolar în 2010.
    Vânzarea Washington Post săptămâna trecută este cel mai bun lucru care se putea întâmpla ziarului şi familiei care l-a deţinut timp de 80 de ani şi cea mai ciudată decizie de business luată de Jeff Bezos, un om de afaceri mai mult reţinut decât spectaculos, mai mult introvertit decât dornic de reflectoare.
    „Nu avem o hartă şi nu va fi uşor să croim o potecă. Va trebui să ne inventăm una, ceea ce înseamnă că este nevoie să experimentăm.„ Citatul vine din scrisoarea pe care Jeff Bezos a trimis-o angajaţilor Washington Post la confirmarea tranzacţiei.

    Tonul lui Bezos arată că, la fel ca şi în cazul altor produse în care a investit, şi ziarul este tot un experiment. Jeff Bezos este cunoscut pentru investiţiile sale pe termen lung, pentru răbdarea sa, dar şi pentru modul cum pierde bani şi este un neînţeles în deciziile sale de business care se dovedesc a fi, ulterior, profitabile (în cele mai multe dintre cazuri). Născut în 1962, Jeff Bezos şi-a părăsit jobul de la un fond de investiţii din New York dorind să deschidă un business în ceea ce urma să devină hitul următoarelor decenii, online-ul.

    A lansat Amazon în propriul garaj după ce a bătut America în lung şi în lat şi a scris pe drum un plan de afaceri. Din 1994, când a pornit Amazon, şi până în 2011, când în plină criză compania a crescut pe bursă cu 55%, Jeff Bezos a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de 25 miliarde de dolari. Ce i-a venit omului care a intuit boomul din online şi care investeşte în turismul spaţial să se întoarcă la una dintre afacerile pentru care viitorul nu prevede salturi spectaculoase? Poate tocmai pentru că ştirile au nevoie de un nou mod de a se vinde, aşa cum cărţile s-au reinventat odată cu Amazon sau cum industria muzicală a înflorit a doua oară cu iTunes.

    În ultimii doi-trei ani, Amazon a mers mult în direcţia reinventării cărţii şi a publishingului. A democratizat producţia de carte prin serviciul de self-publishing de pe Amazon
    (58.000 de titluri au fost încărcate numai în 2011) şi a dezvoltat o nouă nişă de texte scurte, de maximum 5.000 de cuvinte, numită Kindle Singles (care costă 2 dolari bucata), care ocupă un spaţiu gol între articolele mici din ziare şi cărţile lungi. Se poate spune astfel că achiziţia unui ziar era cursul firesc în acest context.

    Dar mai este un domeniu cu care Bezos aduce ceva interesant la the Post: publicitatea. Veniturile ziarului din publicitate au scăzut cu 14% anul trecut, până la 228 milioane de dolari. Amazon vinde sloturi publicitare pe site-urile sale şi pe Kindle-uri şi estimează că în acest an va avea venituri din publicitate de 835 milioane de dolari, în creştere cu 37% faţă de anul trecut. Deşi fosta conducere a ziarului a făcut tot ce a putut pentru a se adapta bugetelor alocate pentru online, probabil foştii manageri nu ştiau reţetele lui Bezos.

    Vânzarea the Post încheie opt decenii în posesia familiei Graham, care a păzit ziarul de interferenţe politice ori comerciale. Redacţia a avut simultan şi 1.000 de ziarişti şi a dezvăluit scandaluri precum Watergate, care a transformat jurnaliştii în celebrităţi. Cu trecerea timpului însă, ziarul şi-a pierdut anvergura şi a devenit mult mai local, pierzând cursa  naţională cu New York Times. A avut noroc de creşterea internetului şi de adaptarea conţinutului pentru cititorii globali, dar lucrurile tot nu au revenit la nervul de altădată.

    Ziarul pierde 50 milioane de dolari pe an şi are nevoie de o schimbare dramatică, în genul celei de care au beneficiat vânzările de cărţi odată cu apariţia Amazon – acea sclipire de antreprenoriat care a creat Amazon şi acea sclipire tehnică ce a dus la lansarea Kindle. Trebuie multă inovaţie şi răbdare. Bezos a spus de multe ori în ultima săptămână că respectă independenţa jurnalismului şi că nu va căuta să revitalizeze ziarul prin negarea valorilor sale.

    Toate aceste elemente puse la un loc duc la concluzia că un ziar pentru care numărătoarea inversă părea să înceapă va avea parte de un nou început. Poate doar Bezos singur ştie cum va aborda acest nou început şi cum va integra ziarul cel vechi într-un climat nou, alert şi mai critic ca niciodată. Nu degeaba se spune despre Bezos că este ca un student cuminte care citeşte mult şi pune întrebări. Jurnalismul tot prin aceste două tehnici s-a construit. Dar jurnalismul viitorului are nevoie de ceva în plus.
     

  • Primul Kindle: cartea mecanică din 1935 pe care nu ai vrea să o iei în tren

    Un desen dintr-o revistă publicată acum mai bine de 80 de ani prezintă “cititorul de carte al viitorului” – un design similar cu al e-book-ului de astăzi. Schiţa găsită în numărul de aprilie din 1935 al revistei “Ştiinţa şi mecanica de fiecare zi” prezintă un dispozitiv format dintr-un fotoliu, un ecran de sticlă şi butoane pentru întoarcerea paginilor. Bărbatul din desen stă într-un fotoliu, citeşte o carte proiectată pe un ecran de sticlă şi schimbă paginile prin intermediul unei telecomenzi.

    Chiar dacă bazele tehnologiei sunt asemănătoare celei cu care funcţionează Kindle-ul de astăzi, acesta este clar mult mai portabil decât strămoşul din revistă. Desenul este însoţit de explicaţii referitoare la tehnologie: “diafilme cu pozele paginilor”, “pagini reproduse(mărite)”, “butoane care întorc foile”, “ajustarea focalizării”, “răsucirea ecranului la un unghi corespunzător”. Chiar dacă schiţa este foarte detaliată, nu există surse care să vorbească despre punerea în practică a unei astfel de modalităţi de citire.

  • Amazon.com a prezentat noua serie de e-readere şi tablete Kindle, cu preţuri de 69-599 dolari – FOTO

    Noile produse ale companiei au în spate magazinul impresionant de conţinut al retailerului online, care oferă 22 de milioane de filme, seriale şi emisiuni de televiziune, melodii, aplicaţii, jocuri, cărţi şi reviste.

    Directorul general al Amazon.com, Jeff Bezos, a prezentat noua gamă Kindle joi seară la Santa Monica, extinzând semnificativ oferta companiei pentru a acoperi cât mai multe nişe pe o piaţă estimată la 66,4 miliarde dolari în acest an, tot mai agomerată, unde şi-au făcut recent apariţia produse branduite Google şi Microsoft, a transmis Bloomberg.

    “Nu a fost o lansare de produse, ci mai degrabă o declaraţie de război. Este clar că Amazon vrea clienţii Apple. În acest moment, Amazon nu este o companie pe care Apple să o poată ignora ca rival”, a comentat pentru Bloomberg Michael Gartenberg, analist la compania de cercetare de piaţă Gartner.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţă pentru iPad: Cum arată şi cât costă tableta Kindle Fire, lansată de Amazon

    Kindle Fire va avea un ecran de 7 inci şi un preţ de 199 de dolari, comparativ cu 499 de dolari pentru cel mai ieftin iPad, au declarat directori ai Amazon. Tableta, o versiune îmbunătăţită a e-reader-ului Kindle, va fi dotată cu software Android, a anunţat compania din Seattle.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lectura cu sclipici: s-a lansat primul Kindle placat cu aur de 24 de carate (GALERIE FOTO)

    Noile cititoare electronice, disponibile la pretul de 1.199 de
    lire sterline (1.374 de euro), permit si posibilitatea
    personalizarii, cu numele fericitului posesor gravat pe carcasa si
    cu un toc special, inscriptionat si el cu numele fericitului. Cu un
    astfel de obiect “puteti fi siguri ca va detasati din multime”,
    suna recomandarea de pe site-ul
    firmei
    .

    Tot in aceasta luna, casa Amosu a iesit pe piata cu o editie
    sclipitoare a Blackberry – Black Diamond BlackBerry, cu carcasa din
    aur de 18 carate si incrustat cu aproape 1.400 de diamante, livrat
    in toc din piele de crocodil generosilor care pot sa se lipseasca
    de 16.000 de lire.

    Gadgeturi placate cu aur, cristale si diamante
    (GALERIE FOTO)

    Designerul de lux Alexander Amosu nu e la prima incercare cu astfel
    de obiecte. In februarie a pus pe piata o serie de iPhone 4 roz,
    ornate cu peste 500 de cristale Swarovski fiecare, la pretul de
    2.699 de lire.
    Tot atunci a creat un BlackBerry Torch cu carcasa din aur de 18
    carate si livrat in toc din piele de crocodil sau piton,
    personalizabil cu numele proprietarului.

    Exista si un GoldBerry Bold 9780, la 1.250 de lire, la care
    inclusiv tastatura e placata cu aur. Si tot casei Amosu ii apartine
    cel mai scump BlackBerry din lume, din aur de 18 carate si
    incrustat cu 4.459 de diamante, la pretul de 125.000 de lire.

    In decembrie trecut, Alexander Amosu a creat o editie limitata de
    iPhone 4 cu diamante colorate – Diamond Spider, la 15.000 de lire.
    Toamna trecuta a lansat o linie de iPad-uri placate cu aur de 24 de
    carate, optional si cu logo-ul Apple facut din cristale
    Swarovski.

    Pe lista clientilor designerului britanic figureaza celebritati ca
    Rihanna, Timberland, 50 Cent, Adele, Lily Allen, Queen Latifah,
    Akon, dar si miliardarul Richard Branson.

  • Amazon a vandut mai multe carti digitale decat pe hartie

    Amazon a raportat un profit net de 416 milioane de dolari pentru
    cel de-al patrulea trimestru al anului trecut si vanzari nete de
    12,95 miliarde de dolari. In ce priveste vanzarile de carti, de la
    inceputul anului, Amazon a spus ca a vandut 115 ebook-uri la 100 de
    carti traditionale- chiar daca e-book urile nu sunt in aceleasi
    editii ca si cartile.

    De asemenea compania spus ca a vanzut milioane de Kindle in
    acest ultimo trimestru. “Multumita consumatorilor, am dus la capat
    doua mari scopuri”, a spus Jeff Bezos, fondatorul si CEO
    Amazon.com. ” Am avut primul trimestru cu vanzari de peste 10
    miliarde de dolari si dupa ce am vandut milioane din Kindle din cea
    de-a treia generatie in ultimul trimestru, cartile Kindle au
    devenit cel mai popular format de carti din magazine”, a completat
    acesta.

  • O coperta buna nu salveaza o carte proasta

    O coperta buna nu salveaza o carte proasta, evident. Dar intr-o
    piata aglomerata, o coperta atragatoare e un avantaj pe care si-l
    doresc toti autorii si editorii. Ca sa va dati seama de dimensiunea
    fenomenului, dintr-o analiza la intamplare a 1.000 de carti de
    business publicate anul trecut, Codex Group – companie de
    consultanta in domeniul editorial – a descoperit ca doar 62 au
    vandut peste 5.000 de exemplare.

    Chiar si in era digitala, editorii cred ca o carte are nevoie de
    reprezentari grafice, fie si numai pentru campania de marketing
    online. Indiferent de format, “toate par sa aiba nevoie de ceea ce
    cunoastem sub numele de coperta pentru a le identifica”, afirma
    Chip Kidd, director artistic asociat la casa de editura Alfred A.
    Knopf. Kidd a desenat peste 1.000 de coperte pentru diversi autori,
    intre care Cormac McCarthy si James Ellroy.

    Citeste mai multe in
    “Cat de importanta e coperta pentru cartile electronice”