BusinessMagazin

Tag: kerry

  • SUA condiţionează ajutorarea Irakului de formarea unui guvern de uniune naţională

    Şeful diplomaţiei americane l-a îndemnat pe noul premier irakian Haidar al-Abadi, nominalizat luni, “să formeze un nou guvern cât mai rapid posibil”, pentru a face faţă crizei profunde cu care se confruntă ţara.

    “Statele Unite sunt pregătite să susţină un guvern de uniune în Irak şi mai ales lupta împotriva SIIL (Statul Islamic în Irak şi Levant)”, după ce insurgenţi sunniţi din cadrul acestei grupări au lansat, la 9 iunie, o ofensivă care le-a permis să preia controlul unor porţiuni ample din teritoriul irakian.

    Washingtonul caută să evite o accentuare a disensiunilor la Bagdad, în contextul în care premierul în exerciţiu Nuri al-Maliki refuză să cedeze postul după ce s-a aflat timp de opt ani la putere. Al-Maliki, un şiit în vârstă de 63 de ani, este criticat, de mai multe luni, de către administraţia americană, care apreciază că el a alimentat ofensiva jihadiştilor sunniţi prin politica sa privind confesiunile.

    “Lucrurile să fie clare, am spus întotdeauna că dorim un guvern de uniune care să reprezinte (…) toţi irakienii. Acesta este obiectivul”, a insistat Kerry.

    Pe plan militar, şeful Pentagonului Chuck Hagel a confirmat că Washingtonul transferă armament, prin intermediul Guvernului irakian, kurzilor care luptă împotriva jihadiştilor. Kurzii au reluat de curând controlul asupa a două oraşe din nordul ţării, Al-Mahmur şi Gwer, şi au pierdut controlul asupra Jalawla.

    Preşedintele Barack Obama a autorizat bombardarea unor poziţii ale insurgenţilor “cu scopul de a proteja (atât) civili prinşi în capcană”, cât şi membri ai personalului american, evocând riscul unui genocid.

    Însă Kerry a exclus trimiterea de trupe la sol.

    El a mai anunţat că Statele Unite şi Australia vor sesiza ONU pe tema jihadiştilor străini care luptă în Irak sau Siria, “cu scopul de a obţine susţinerea ţărilor de origine (ale jihadiştilor) şi ţărilor vizate”.

     

  • Critici ale Israelului la adresa lui John Kerry sunt “dureroase şi absurde”, apreciază SUA

    În timp ce relaţiile între aliaţii israelian şi american s-au răcit considerabil, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Marie Harf, a afirmat că Statele Unite au acordat Israelului “sincer vorbind, o susţinere de amploare fără precedent în istoria noastră”.

    Revenit la Washington weekendul trecut, după o vizită de o săptămână în Orientul Mijlociu, John Kerry a fost puternic criticat de presă şi oficiali israelieni, care i-au reproşat că a folosit Cairo ca tabără de bază, minimalizându-i eforturile diplomatice intense, apreciind că au condus doar la un armistiţiu de 12 ore.

    Secretarul american a fost comparat în Israel cu un “elefant într-un magazin de porţelan”.

    “Acest gen de critici din partea unui aliat şi, în special, din partea Israelului, nu îşi au locul într-o dezbatere”, a adăugat Harf.

    Relaţiile între Statele Unite şi Israel au suferit deja o răcire considerabilă după eşecul, la sfârşitul lui aprilie, a procesului de pace israeliano-palestinian, relansat de Kerry pe o perioadă de nouă luni.

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Conflictul din Siria: arta de a câştiga timp

    Nici nu mai are importanţă că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia şi Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanşării unui război pe care preşedintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, şi pentru care SUA, cu excepţia Franţei, nu a reuşit să găsească niciun aliat.

    De portiţa oferită de noua propunere, dar şi de faptul că şi Congresul american şi-a amânat votul asupra intervenţiei militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunţe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni şi dacă renunţă la ameninţările cu războiul.

    Sâmbătă, Lavrov şi Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internaţional, în condiţiile unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancţiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecţie internaţională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov şi Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferinţă de pace pentru Siria.

    Deocamdată, singurele tabere care au protestat faţă de această soluţie diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian şi republicanii americani, care sperau în pornirea unei acţiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, pieţele financiare s-au relaxat în privinţa Siriei, preţul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – şedinţa Rezervei Federale unde ar putea să se anunţe reducerea cumpărărilor de obligaţiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.