BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • Dana Gîrbovan, propusă pentru funcţia de ministru al Justiţiei, anunţă că şi-a dat demisia din magistratură/ CSM a aprobat eliberarea din funcţie în 30 de secunde

    „Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am inregistrat la Sectia pentru judecatori a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratura. In toata activitatea de judecator am spus ceea ce am crezut si am crezut in ceea ce spun, chiar daca nu era pe placul unei majoritati de moment. Odata ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata”, a anunţat Dana Gîrbovan pe Facebook.

    Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiţiei, este judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

    Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis nu va putea respinge propunerea numirii Danei Gîrbovan în funcţia de ministru pe motive de nelegalitate, ci din motive politice. Neacşu spune că cei care o contestă pe Gîrbovan vor înlăturarea cu totul a magistratului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi miniştri, după şedinţa CEX al PSD: Judecătoarea Dana Gîrbovan propusă la Justiţie în locul lui Birchall, Mihai Fifor la MAI, Şerban Valeca, la Educaţi/ Dăncilă: Am discutat deja cu Gîrbovan înainte

    Deciziile vin după o şedinţă a social-democraţilor care a durat aproape trei ore. Iniţial o variantă discutată la întrunirea CEx a fost ca Florian Lixandru, actual secretar de stat în Ministerul Educaţiei, să preia conducerea instituţiei, însă PSD a revenit asupra hotărârii.

    Secretarul general al PSD Mihai Fifor, propus ministru plin la Interne, conducere în prezent interimar instituţia. Deoarece el este propus să preia conducerea MAI, nu mai poate fi vicepremier pentru parteneriate strategice.

    Prin urmare, PSD a propus ca Ana Birchall, în prezent ministru al Justiţiei, să fie vicepremier pentru parteneriate strategice. În locul acesteia, social-democraţii au decis să o nominalizeze pe Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

    La portofoliul de vicepremier pe probleme economice, condus în momentul de faţă interimar de Eugen Teodorovici, PSD l-a nominalizat pe deputatul Iulian Iancu.

    Preşedintele PSD Viorica Dăncilă a declarat înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, întrebată pe cine susţine ca ministru la Educaţie, că această chestiune va fi discutată în CEx, precizând că trebuie să fie „un om care să cunoască sistemul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MONITORUL JUSTIŢIEI Avocat Cătălin Oncescu: Implicaţiile deciziilor CCR privind completurile de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efecte şi posibile căi reparatorii

    Potrivit Codului de procedură penală (art. 40), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi curţile militare de apel, precum şi apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În ceea ce priveşte numărul de judecători care compun completurile de judecată, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată următoarele:

    în cauzele date în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. a)].
    pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se judecă de Completurile de 5 judecători [art. 24 alin. (1)].

    CITEŞTE mai departe ARTICOLUL din Monitorul Justiţiei

  • Noi beneficii pentru deţinuţi. Ministerul Justiţiei pune în dezbatere majorarea indemnizaţiei de hrană pentru deţinuţi

    Ministerul Justiţiei, la propunerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, trebuie să actualizeze suma de bani alocată normelor de hrană pentru persoanele private de libertate, în funcţie de modificările preţurilor alimentelor, conform datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, dacă există diferenţe ce depăşesc 5% faţă de luna în care a fost stabilită ultima valoare.

    Ultima actualizare a valorii financiare a normelor de hrană s-a realizat în 2018.

    ,,Potrivit art. 51 alin. (1) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea financiară a normelor de hrană ale persoanelor private de libertate se stabileşte şi se actualizează de către Ministerul Justiţiei, la propunerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în funcţie de indicii preţurilor de consum pentru actualizare la rata inflaţiei a elementelor patrimoniale, capitolul ”Mărfuri alimentare”, publicaţi de Institutul Naţional de Statistică în Buletinul statistic de preţuri. Actualizarea valorii financiare a normelor de hrană ale persoanelor private de libertate se face periodic, pe baza indicilor preţurilor de consum mai sus menţionaţi, dacă rezultă diferenţe de peste 5% faţă de luna în care s-a stabilit ultima valoare.

    Până în prezent nu a mai existat o actualizare a valorilor financiare ale normelor de hrană, subsecventă stabilitii acestora prin ordinul menţionat – Ordinul ministrului justiţiei nr. 3146/C/2018 pentru aprobarea valorilor financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate”, se arată în documentul pus la dispoziţie pe pagina Ministerului Justiţiei.

    Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada de timp cuprinsă între septembrie 2018 şi mai 2019, indicele preţurilor de consum pentru produsele alimentare s-a modificat cu peste 5,66%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia vicepreşedintelui PSD Gabriel Zetea: Impozitarea pensiilor speciale, o măsură de justiţie socială

    Vicepreşedintele PSD Gabriel Zetea consideră că impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială care nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. El spune că anumite pensii din ţară sunt mai mari decât salariile unor directori de bancă din străinătate.

    Potrivit unui comunicat al PSD Maramureş transmis, vineri, majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială văzând cât de mari sunt pensiile unor lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni.

    „Impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială şi nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. Suma obţinută din această măsură este infimă, dar măsura în sine aduce echitate între cei care au pensii ocupaţionale şi cei care au pensii bazate pe contributivitate. Majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială când a văzut cât de mari sunt pensiile unor categorii profesionale pentru care pensia nu se bazează pe contributivitate, respectiv lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni”, a spus Zetea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BREAKING Iohannis, declaraţii duminică seara, despre cazul Caracal: Guvernul să se gândească dacă nu este autorul moral/ Cer abrogarea modificărilor aduse legilor justiţiei în ultimii doi ani

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului PSD-ALDE să anuleze modificările aduse legilor justiţiei în ultimii doi ani.

    “Nu mă voi pronunţa asupra acestui caz până nu îl vom discuta în CSAT. Nu ar fi trebuie să ajungem să discutăm un asemenea caz în CSAT. Resping abordarea politicianistă propusă de Guvern, care ar trebui să se gândească dacă nu cumva e autorul moral al acestor tragedii. Călcarea in picioare a legilor justiţiei, a codurilor, a fost şi este una ditre liniile directoare ale majorităţii parlamentare. Am auzit apelurile premierului de a nu politiza această situaţie. Ar fi un îndemn onest dacă ar veni de la oameni oneştii care caută deschişi şi sincer soluţii pentru rezolvatrea situaţie”, a mai spus acesta.

    Şeful statului spune că va cere ministrului Justiţiei să analizeze legislaţia cu privire la percheziţii.

    “Există soluţii. La CSAT voi cere premierului, ministrului Justiţiei şi ministrului de Interne să identifice soluţii concrete inclusiv de modificare a legilor şi procedurilor. S-a ajuns în situaţia în care colaborarea dintre poliţişti şi procurori se face deficitar, iar cel care suferă e cetăţeanul român. Dacă nu sunt instrumente pentru combaterea criminalităţii, acest lucru trebuie rezolvat rapid. Această nu scuză şi nici nu justifică atitudinea celor implicaţi. Voi cere ministrului Justiţiei să analizeze de urgenţă în ce măsură se impun modifică în privinţa percheziţiei, acţiunii când viaţa sau integritatea fizică a unui cetăţean e în pericol. Voi cere de asemenea în CSAT ministrului justiţiei să analizeze în ce măsură se impune modificarea competenţei materiale a DIICOT, după modele occidentale, care instrumenează cazuri precum răpiri”, a firmat Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultatele parţiale BEC după numărarea a aproximativ 70% dintre voturile pentru referendum: peste patru milioane de români au votat „Da” la ambele întrebări

    Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 5.566.176 numărul participanţilor, 4.504.968 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

    De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 4.361.19 de răspunsuri au fost favorabile.

    Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 13.554.734.

    La prima întrebare au fost constatate 291.895 de voturi nule, iar la cea de-a doua 287.103

    La referendumul de duminică cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la întrebările: 1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

    Potrivit legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Presa străină despre rezultatele alegerilor: „Românii şi-au pedepsit partidul de guvernare”

    Românii au respins în mod covârşitor măsurile văzute ca o piedică în combaterea corupţiei într-un referendum fără caracter obligatoriu, dând o dublă  lovitură partidului social-democraţilor (PSD), aflat la guvernare, scrie Reuters.

    Publicaţia The New Federalist consideră că România a avut cea mai plină de culoare campanie şi cu un scop clar de la aderarea la UE din 2007. Societatea civilă, partidele politice şi sectorul privat se comportă în funcţie de vârsta lor europeană: România va împlini 13 ani în ianuarie 2020. Ţara a ajuns, în cele din urmă, într-o etapă în care înţelege importanţa şi rolul incontestabil al Uniunii Europene, scrie The New Federalist.

    „Pe scurt, am văzut o campanie fără precedent în România. Direcţii politice, noi atitudini, rolul ţării în cadrul viitorului mecanism de securitate şi apărare funcţional, federalismul european, euroscepticismul, interguvernamentalismul, schimbările climatice… toate acestea au făcut parte din competiţia de pe scena politică a României din ultimele săptămâni”, a scris The New Federalist.

    Euronews îi aduce în prim plan pe românii din diaspora care au stat cu orele la cozile de la secţiile de votare şi care, după ore de aşteptare, au plecat acasă fără să voteze. Narcisa Nechita, o româncă ce locuieşte în Amsterdam, a declarat pentru Euronews că nu a putut să-şi exprime votul, chiar dacă a stat la coadă între 14:30 şi 21:00.

    „M-am îndreptat spre secţia de votare din Diemen, Amsterdam pentru a vota pentru alegerile pentru Parlamentul European şi pentru referendumul împotriva modificării legislaţiei anticorupţie. Motivul pentru care am făcut acest lucru, după ce am locuit timp de zece ani în străinătate, este că încă mă simt legată de ţara mea de origine şi vreau să devină un loc mai bun în care sper să revin într-o zi. Vreau să văd o democraţie mai democratică, aşa cum m-am obişnuit să văd aici în Europa de Vest”, a declarat Narcisa Nechita pentru Euronews.

     

  • Klaus Iohannis: PSD lucrează de doi ani şi jumătate pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de justiţie

    “PSD a produs cea mai slaba guvernare dupa Revoluţie, zero autostrăzi, zero spitale, doar promisiuni, iar la capitolul realizări nimic, cu o excepţie, la modificări pe legile justiţiei, la modificări pe codurile penale, au lucrat mult şi prost. Se pune întrebarea retorică de ce au lucrat pesediştii atat de mult şi atât de intens pentru subjugarea justiţiei, pentru îndoirea legilor justiţiei? Răspunsul este cunsocut, arhi-cunoscut şi clar: pentru a-l scăpa pe Dragnea de justiţie, de asta lucrează PSD de doi ani şi jumătate”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    Şeful statului a acuzat PSD că nu se preocupă de problemele românilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procedura de EXTRĂDARE a lui Radu Mazăre din Madagascar, declanşată în regim de urgenţă de Ministerul Justiţiei

    „Confirm că astăzi, 10 mai, la ora 13:15, Ministerul Justiţiei a primit de la instanţele competente, respectiv Curtea de Apel Bucureşti şi ÎCCJ documentele prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor legale pentru a se solicita extrădarea lui Radu Ştefan Mazăre”, a declarat Ana Birchall, la sediul Ministerului Justiţiei.

    Potrivit ministrului interimar al Justiţiei, cadrul legal care va fi aplicat este următorul: „Covenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, semnată la Palermo, în anul 2000, ratificată prin legea 365/2002. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei. (…) Republica Madagascar este parte la ambele convenţii. În ceea ce priveşte cadrul legal intern, acesta este reprezentat de titlul 2 din legea 302 din 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată cu modificările şi completările ulterioare, colaborată cu dispoziţiile Codului de Procedură Penală al României”.

    „Am dispus ca în baza documentelor primite să înceapă la Ministerul Justiţiei în regim de urgenţă imediat procedurile şi demersurile legale pentru formularea şi trimiterea cererii de extrădare, totodată am decis mobilizarea tuturor resurselor de care dispune Ministerul pentru îndeplinirea formalităţilor legale”, a mai spus Birchall.

    Ministrul a mai subliniat că angajaţii Ministerului vor lucra „non-stop” în această perioadă, în contextul în care dosarul aferent extrădării are 600 de pagini şi trebuie traduse într-un timp scurt, deoarece Mazăre execută un mandat de arestare de 6 zile.

    „Practic, Ministerul Justiţiei are la dispoziţie cel mult 2 zile de lucru pentru a putea trimite în termen dosarul care cuprinde toate documentele ce însoţesc cererea de extrădare”, a mai explicat Birchall.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro