BusinessMagazin

Tag: juncker

  • Marele plan al lui Juncker pentru Europa

    Departe însă ca moţiunea şi temele legate de ea să intre în prim-planul dezbaterii europene, săptămâna a fost confiscată de mult aşteptatul plan de investiţii promis de Juncker, mai ales că europarlamentarii conservatori chiar au prezentat lucrurile ca şi când o reuşită a moţiunii ar sabota planul lui Juncker de relansare economică a Europei. Aşa a ajuns în cele din urmă să fie lansat cu succes grandiosul fond pentru susţinerea investiţiilor în UE, finanţat din bugetul european şi de către Banca Europeană pentru Investiţii şi descris de Juncker drept “o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii”.

    Mai exact, Comisia a înfiinţat un Fond European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în parteneriat cu BEI. Fondul are o valoare totală de 21 mld. euro, din care 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Estimările CE arată că măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 mld. euro la economia UE pe parcursul următorilor trei ani, şi ar putea crea până la 1,3 mil. de noi locuri de muncă. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiţii publice şi private cu o valoare totală de 15 ori mai mare.

    Fondul nu va fi finanţat din contribuţii directe ale statelor membre, însă Jean-Claude Juncker a solicitat solidaritate din partea statelor membre, cerându-le să contribuie la fond, “pentru a-i creşte eficienţa”. Noul fond de investiţii ar putea fi instituit până la jumătatea anului 2015, după care, la jumătatea anului 2016, CE şi şefii de stat şi de guvern vor evalua programul şi vor discuta măsuri suplimentare.

    Cu acest plan a venit de fapt la putere Juncker, care a fost votat de Parlamentul European n iulie pe baza discursului s=u n care a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti atunci pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.

  • Cine a făcut “gluma de la Bruxelles” cu postul de comisar pentru Ajutor Umanitar atribuit României

    Klaus Iohannis, liderul PNL, a făcut uitată scrisoarea de contestare a candidaturii lui Creţu pe care a trimis-o la Bruxelles împreună cu Vasile Blaga, preferând o reacţie uşor pasiv-agresivă, cu sugestia că atât vechea CE, cât şi noua CE sunt de fapt dominate de politicieni de dreapta şi cu concluzia: “Ca viitor preşedinte al Dreptei voi face să se audă la Bruxelles vocea României!”. Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, s-a grăbit să atribuie preşedintelui Traian Băsescu meritul pentru portofoliul obţinut de Corina Creţu şi să susţină că dacă ar fi fost “în baza d-lui Ponta”, Creţu ar fi primit doar portofoliul Ajutor Umanitar.

    Varianta în care România primea portofoliul Ajutor Umanitar a fost iniţial vehiculată pe o listă datată 30 august şi publicată la 3 septembrie pe un blog al Financial Times, unde apărea însă numai numele lui Dacian Cioloş, actualul comisar pentru agricultură, nu şi numele Corinei Creţu, şi legat de care jurnalistul care a publicat-o, Peter Spiegel, îşi exprima multiple îndoieli, din cauza improbabilităţii ca anumite portofolii să fie atribuite unora dintre numele de pe listă (îndoielile nu aveau însă legătură cu portofoliul Ajutor Umanitar).

    După o zi, pe un blog al publicaţiei Euractiv a apărut o altă listă aşa-zis intermediară a portofoliilor, care modifica în mai multe puncte lista publicată de jurnalistul Financial Times şi unde pentru acelaşi portofoliu Ajutor Umanitar apăreau, urmate de mai multe semne ale întrebării, numele lui Dacian Cioloş şi al Corinei Creţu. Această variantă a fost însă publicată clar cu titlu de glumă, jurnalistul care a publicat-o scriind de la bun început că i-a fost comunicată de un “individ straniu”. Unii comentatori şi ziarişti occidentali sau estici s-au scandalizat, acuzând absurditatea unora dintre atribuirile de portofolii, alţii au înţeles imediat gluma, a cărei ţintă era Jean-Claude Juncker şi birocraţia uneori de neînţeles a structurilor de la Bruxelles, nicidecum o ţară anume sau un nume dintre cele de pe listă. Ulterior, chiar ziaristul care a publicat-o, Georgi Gotev, s-a amuzat pe Twitter de lista respectivă şi de cadrul fotografiei listei, unde la loc de cinste, în chip de presspapier, apărea o scrumieră (Juncker este un fumător înrăit).

    “Individul straniu” la care tot în glumă făcea referire Gotev era posesorul unui cont fals al şefului de campanie al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, iar contul fals făcea parte dintr-o reţea de conturi similare care parodiază conturile unor comisari europeni şi oficialităţi de la Bruxelles, în buna tradiţie de umor pe Twitter care se dezvoltă de obicei în jurul celebrităţilor sau al politicienilor. Atât ziariştii acreditaţi la Bruxelles, cât şi oficialii europeni înşişi au cunoştinţă de existenţa unor astfel de conturi şi uneori chiar comunică cu posesorii lor, ca să se amuze sau ca să le câştige bunăvoinţa (deşi umorul promovat pe conturile respective este benign şi niciodată vulgar). În alte cazuri, oficialii respectivi au cerut eliminarea de pe Twitter a unor astfel de conturi, pentru a nu se crea confuzie, aşa cum s-a întâmplat cu Jonathan Hill, nominalizat pentru portofoliul Serviciilor Financiare, al cărui purtător de cuvânt a comunicat oficial că un anumit cont creat în scop de parodie nu îi aparţine lui Hill.

    La noi, lista de pe blogul Financial Times a trecut aproape neobservată, în schimb cea de pe blogul Euractiv a generat o adevărată explozie de indignare la televiziuni şi în presă: atât vocile opoziţiei, cât şi premierul Victor Ponta au părut să ia de bună lista, din motive diferite: primele – în numele ideii că Juncker nu dă doi bani pe o Românie guvernată de PSD sau pe competenţele Corinei Creţu şi de aceea îi atribuie acesteia un portofoliu mărunt, al doilea – pentru că putea să facă astfel legătura între schimbarea portofoliului promis Corinei Creţu, Politica Regională, şi intervenţia la Bruxelles a lui Iohannis şi Blaga în defavoarea ei, respectiv să-l acuze pe preşedintele Traian Băsescu că subminează interesele României la CE. Mai departe, atât preşedintele Băsescu, cât şi ziariştii apropiaţi acestuia au dus mai departe atacul strict electoral, dând de înţeles că lista jurnalistului de la Euractiv a fost “o glumă de la Bruxelles” care nu doar că l-ar fi avut ca ţintă pe Victor Ponta, dar că ar fi fost chiar concepută de Juncker şi de oamenii lui anume ca să-şi bată joc de Ponta.

    După ce a devenit cert că europarlamentara PSD va primi Politica Regională, preşedintele Băsescu a subliniat însă, corect, importanţa pentru UE a portofoliului Ajutor Umanitar, deţinut în actuala legislatură de bulgăroaica Kristalina Georgieva, un oficial european extrem de respectat. Această apreciere a aruncat involuntar în ridicol toate comentariile de până atunci ale vocilor opoziţiei (dar şi ale puterii) conform cărora primirea acestui portofoliu de către Corina Creţu ar fi fost o ruşine naţională.

    În calitate de comisar pentru Politici Regionale, Corina Creţu va administra un buget de 351,8 mld. euro, reprezentând o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care va alimenta fondurile structurale şi de coeziune destinate reducerii inegalităţilor de dezvoltare dintre statele membre şi investiţiilor în infrastructură, utilităţi, educaţie, sănătate, integrarea şomerilor pe piaţa muncii.
     

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toţi

    Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

    Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” şi pledând pentru o “guvernanţă economică” a zonei euro, în aşa fel încât “să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

    În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi “da” la Bruxelles, nu spuneţi “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

    Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

    Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii”, a spus Verhofstadt.

    Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.
     

  • Austeritatea europeană, făcută cu oameni de stânga

    Dijsselbloem a contracarat astfel, la reuniunea Eurogroup, elanul preşedinţiei italiene a UE, reprezentată de premierul Matteo Renzi, de a obţine o relaxare a regulilor de austeritate fiscală în următoarele luni. “Italia a avut o creştere a productivităţii aproape de zero timp de ani în şir şi trebuie ca asta să se îmbunătăţească mai întâi”, a spus Dijsselbloem, în replică la propunerea lui Renzi ca din calculul deficitului bugetar să fie exceptate investiţiile publice în reţele de internet de mare viteză.

    Presa anglo-saxonă a scris că Dijsselbloem ar putea fi desemnat noul comisar european pentru economie şi afaceri monetare, în locul lui Olli Rehn, luând în calcul declaraţia noului şef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că viitorul comisar va fi un socialist, iar Dijsselbloem ar putea fi cel ales, ca membru al partidului laburiştilor olandezi, deşi în mandatul de şef al Eurogroup nu s-a remarcat prin nimic care să fi amintit de vreo orientare de stânga – dimpotrivă, de câte ori a avut ocazia a criticat ţări ca Grecia sau Cipru pentru că nu se mişcă suficient de repede cu tăierea cheltuielilor bugetare şi cu toate celelalte măsuri cerute de creditorii externi.

    Alte surse de la Bruxelles au strecurat însă în presă că şanse mai mari ar avea Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe francez, cu care Juncker are o relaţie mai bună, însă care nu este pe placul Germaniei, din cauza poziţiei sale apropiate de cea a lui Renzi în materie de disciplină fiscală.

  • Suedia şi Olanda susţin candidatura lui Juncker la preşedinţia Comisiei Europene

    Suedia este gata să susţină candidatura lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, a declarat, miercuri, premierul suedez Fredrik Reinfeldt, după ce, iniţial, a criticat vehement legitimitatea fostului premier luxemburghez, relatează AFP.

    “Dacă Jean-Claude Juncker obţine o majoritate calificată din partea şefilor de stat şi de guvern din UE şi are, de asemenea, susţinerea Parlamentului European, prevederile Tratatului de la Lisabona vor fi respectate, iar Guvernul este favorabil ca Suedia să se alăture acestei majorităţi”, a declarat premierul Reinfeldt, citat de agenţia de presă TT.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Fredrik Reinfeldt a afirmat, într-un interviu pentru cotidianul britanic Financial Times, că alegerea lui Juncker, fără nicio dezbatare, “face imposibilă o altă candidatură şi exclude un număr important de alţi potenţiali candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene”.

    De asemenea, într-o întâlnire din 9 şi 10 iunie cu alţi şefi de guvern, inclusiv cancelarul Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron, Fredrik Reinfeldt a susţinut poziţia şefului Guvernului de la Londra, care se opune candidaturii lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene.

    La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a anunţat că Olanda susţine candidatura lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. “Dacă va fi cerut un vot explicit, vom susţine candidatura lui Juncker”, a declarat premierul Rutte, într-o dezbatere în Camera inferioară a Parlamentului, cu două zile înaintea summitului UE.

    Decizia Suediei şi Olandei de a susţine candidatura lui Jean-Claude Juncker, care, de asemenea, şi-a asigurat de la început sprijinul Germaniei şi Franţei, reprezintă o lovitură dură pentru Marea Britanie.

    Şefii de stat şi de guvern din UE urmează să ajungă la un acord în legătură cu desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene la summitul prevăzut pentru joi şi vineri la Ypres şi Bruxelles.

    Premierul britanic David Cameron, care îi reproşează, printre altele, fostului premier belgian că este prea federalist, şi-a anunţat intenţia de a solicita un vot în Consiliul European, deşi se află în minoritate.

    Potrivit Tratatului de la Lisabona, preşedintele Comisiei Europene este ales de Parlamentul European. După ce va fi desemnat de liderii europeni, candidatura lui Jean-Claude Juncker va fi supusă la vot în plenul Parlamentului European, la sesiunea din 14-17 iulie. Pentru a fi ales, Juncker are nevoie de 376 de voturi.

    Un dezacord între Marea Britanie şi restul statelor membre ar putea avea consecinţe considerabile asupra relaţiilor dintre Londra şi Europa. Guvernul conservator de la Londra şi-a anunţat intenţia de a organiza în 2017 un referendum în legătură viitorul Marii Britanii în Uniunea Europeană.

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.