BusinessMagazin

Tag: JPMorgan

  • Cum s-a năpustit Jamie Dimon asupra rămăşiţelor First Republic: În decurs de două luni de zile, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic, în deponent, iar în cele din urmă, în cumpărător al băncii intrate în colaps

    În cele din urmă, după săptămâni de incertitudine şi o ultimă rundă de discuţii care s-a prelungit până aproape de miezul nopţii, soarta First Republic a ajuns în mâinile JPMorgan Chase, raportează Financial Times.

    Instituţia de pe Wall Street a lui Jamie Dimon a fost în centrul discuţiilor despre creditorul californian aflat în dificultate încă de când First Republic a apărut ca un punct slab în sectorul bancar în acest an. În decurs de două luni, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic în deponent şi apoi în cumpărător al acesteia.

    În cele din urmă, JPM a depăşit ofertele băncilor rivale în cadrul unei licitaţii organizate de autorităţile federale de reglementare, care s-a desfăşurat din weekend şi până luni dimineaţă la primele ore. Decizia JPM de a interveni a adus o soluţie, în mare parte privată, la cel de-al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA – şi o uşurare pentru administraţia Biden.

    Toate depozitele FR au fost preluate de JPMorgan, fapt care a scutit guvernul american de responsabilitatea protecţiei depozitelor în cauză.

    În acelaşi timp, JPMorgan a obţinut un acord de împărţire a pierderilor cu autorităţile federale de reglementare pentru a evita orice lovitură din partea celor mai problematice împrumuturi din registrele First Republic, ceea ce a reprezentat un îndulcitor crucial pentru cumpărător.

    Şi, deşi oficialii de top ai administraţiei Biden au jucat un rol mai puţin proeminent în negocieri decât în cazul eşecului SVB, afacerea a fost încheiată după o serie de discuţii aprinse între Washington şi Wall Street.

    Trezoreria SUA a declarat luni dimineaţă că este „încurajată” de faptul că tranzacţia a minimizat costurile pentru Fondul Federal de Asigurare a Depozitelor „într-un mod care a protejat toţi deponenţii”.

    Trezoreria a adăugat că sistemul bancar este „solid şi rezistent”, că depozitele sunt în siguranţă şi că americanii ar trebui să rămână încrezători că acesta „îşi poate îndeplini funcţia esenţială de a oferi credite întreprinderilor şi familiilor”. 

    First Republic, cu sediul în San Francisco, atârna de un fir de aţă de câteva săptămâni, de când prăbuşirea Silicon Valley Bank a atras atenţia asupra băncilor care se bazau pe depozite neasigurate şi care aveau pierderi pe hârtie extinse la activele cu scadenţă lungă din cauza creşterii ratelor dobânzilor.

    Agenţiile de rating de credit au retrogradat în mod repetat First Republic, iar preţul acţiunilor a scăzut cu peste 90%.

    Dar situaţia s-a acutizat, iar soarta First Republic ca instituţie de sine stătătoare a fost pecetluită lunea trecută, când banca a dezvăluit că deponenţii au retras peste 100 de miliarde de dolari – mai mult decât dublu faţă de cele 40 de miliarde de dolari la care se aşteptau analiştii. 

    Până marţi dimineaţă, temerile că First Republic nu va putea rezista până la sfârşitul săptămânii fără sprijin guvernamental sau fără un fel de tranzacţie strategică s-au accentuat sever – iar consilierii băncii se străduiau să găsească o soluţie pentru a o menţine în funcţiune. 

    Joi, Financial Times a relatat că JPMorgan a fost implicată în negocieri pentru a găsi o modalitate de a prelua banca aflată în dificultate. O persoană implicată discuţiile oficiale a declarat că Dimon se profilează din ce în ce mai limpede ca o figură centrală în orice plan menit să asigure economiile deponenţilor.

  • Guvernul american a cerut unor bănci, precum JPMorgan Chase, Bank of America, să depună oferte pentru First Republic, instituţie de credit care anul acesta are o prăbuşire de 97% a preţului acţiunilor pe Wall Street

    Guvernul american a cerut JPMorgan, PNC şi alte câtorva grupuri financiare, inclusiv firme de investiţii nebancare, să liciteze pentru întreaga sau o parte din First Republic, în timp ce autorităţile de reglementare americane încearcă să determine cât ar costa preluarea creditorului californian aflat în dificultate, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ofertele trebuie depuse până duminică după-amiază, într-o măsură care, speră autorităţile, va calma pieţele şi va pune capăt unei perioade de incertitudine pentru creditorii regionali, notează CNBC.

    În ultimele 24 de ore, a devenit clar atât pentru First Republic, cât şi pentru guvern că stabilizarea băncii va necesita aproape sigur preluarea acesteia de către Federal Deposit Insurance Corporation, au declarat patru persoane informate despre situaţie.

    Acţiunile First Republic au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, fiind trase în jos de îngrijorările legate de pierderile pe hârtie ale portofoliului său de credite ipotecare şi ale altor active, precum şi de ieşirile masive de depozite după prăbuşirea pe 10 martie a Silicon Valley Bank.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că autoritatea de reglementare a contactat unele bănci la sfârşitul zilei de joi, solicitând indicaţii de interes, inclusiv un preţ propus şi un cost estimat pentru fondul de asigurare a depozitelor al agenţiei. Pe baza propunerilor primite vineri, autoritatea de reglementare a invitat unele dintre aceste firme şi altele la următoarea etapă a procesului de licitaţie.

    Procesul de licitaţie demarat de autorităţile de reglementare – după săptămâni de discuţii nereuşite între bănci şi consilierii acestora – ar putea deschide calea pentru o vânzare mai ordonată a First Republic decât licitaţiile prelungite care au urmat falimentelor Silicon Valley Bank şi Signature Bank luna trecută. Scăderea acţiunilor – lăsând compania cu o valoare de piaţă de 650 de milioane de dolari – a făcut ca o astfel de preluare să fie cel puţin oarecum mai fezabilă.

    Potenţialii ofertanţi au primit acces digital la o cameră de date cu informaţii extinse despre împrumuturile şi alte active ale First Republic, potrivit a două surse familiare cu procesul. O serie de firme de investiţii au primit, de asemenea, acces la date şi au fost încurajate să prezinte oferte, scrie FT.

    Băncilor şi altor persoane li s-a spus că sunt binevenite ofertele care ar include preluarea First Republic în administrare judiciară şi că o ofertă câştigătoare va include probabil o anumită asistenţă din partea fondului de asigurare al FDIC. Ofertanţilor li s-a dat termen până duminică pentru a depune oferte ferme.

    Guggenheim consiliază FDIC cu privire la acest proces, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    JPMorgan, care a condus un efort anterior de stabilizare a First Republic prin convocarea unui grup de 11 bănci pentru a plasa depozite de 30 de miliarde de dolari în creditor, pregăteşte în prezent o ofertă pentru o tranzacţie post-rezoluţie, au declarat trei persoane informate despre situaţie. JPMorgan şi PNC au refuzat să comenteze.

    Nu este clar câte alte bănci vor depune oferte sau dacă FDIC va considera vreuna dintre oferte acceptabilă. Atunci când SVB a dat faliment, alţi creditori au refuzat iniţial să liciteze, iar FDIC a înfiinţat o bancă-punte pentru a le oferi clienţilor săi acces la banii lor.

    FDIC a declarat: “Nu putem comenta sau confirma rapoartele potrivit cărora licităm o bancă deschisă şi operaţională”.

    Dacă First Republic, cu sediul în San Francisco, va fi preluată de FDIC, aceasta se va număra printre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, alături de Washington Mutual în 2008 şi SVB.

    Modelul de afaceri al First Republic, care constă în utilizarea depozitelor cu costuri reduse pentru a finanţa creditele ipotecare ieftine, a fost presat de creşterea ratelor dobânzilor. Aceasta a dezvăluit luni că clienţii au retras peste 100 de miliarde de dolari în depozite, în condiţiile în care au crescut îngrijorările cu privire la băncile regionale în urma prăbuşirii SVB.

     

  • JPMorgan depăşeşte estimările Wall Street, pe fondul creşterii ratelor de dobândă

    Acţiunile creditorului au urcat cu 6%, performanţa sa subliniind modul în care marile bănci – cu afacerile lor diversificate şi cu active de mii de miliarde de dolari – au rezistat mai bine la criză decât băncile regionale.

    Directorul general Jamie Dimon a declarat că economia şi consumatorul american rămân solide, dar a avertizat că criza bancară ar putea face ca creditorii să devină mai conservatori şi să aibă un impact asupra cheltuielilor de consum.

    „Economia americană continuă să se afle pe baze în general sănătoase – consumatorii continuă să cheltuiască şi au bilanţuri solide, iar companiile sunt în formă bună”, a declarat Dimon. „Cu toate acestea, norii de furtună pe care i-am monitorizat în ultimul an rămân la orizont, iar turbulenţele din industria bancară se adaugă la aceste riscuri”.

    Silicon Valley Bank şi Signature Bank au dat faliment luna trecută, după ce deponenţii şi-au retras fondurile, marcând al doilea şi al treilea cel mai mare colaps din istoria SUA.

    JPMorgan a pus deoparte provizioane pentru pierderi din credite de 2,3 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul trecut. A raportat o creştere de 52% a profitului, la 12,62 miliarde de dolari, sau 4,10 dolari pe acţiune, în cele trei luni încheiate la 31 martie.

    Excluzând costurile excepţionale, banca a câştigat 4,32 dolari pe acţiune, peste aşteptările medii ale analiştilor, de 3,41 dolari pe acţiune, potrivit datelor Refinitiv IBES.

  • JPMorgan depăşeşte estimările Wall Street, pe fondul creşterii ratelor de dobândă

    Acţiunile creditorului au urcat cu 6%, performanţa sa subliniind modul în care marile bănci – cu afacerile lor diversificate şi cu active de mii de miliarde de dolari – au rezistat mai bine la criză decât băncile regionale.

    Directorul general Jamie Dimon a declarat că economia şi consumatorul american rămân solide, dar a avertizat că criza bancară ar putea face ca creditorii să devină mai conservatori şi să aibă un impact asupra cheltuielilor de consum.

    „Economia americană continuă să se afle pe baze în general sănătoase – consumatorii continuă să cheltuiască şi au bilanţuri solide, iar companiile sunt în formă bună”, a declarat Dimon. „Cu toate acestea, norii de furtună pe care i-am monitorizat în ultimul an rămân la orizont, iar turbulenţele din industria bancară se adaugă la aceste riscuri”.

    Silicon Valley Bank şi Signature Bank au dat faliment luna trecută, după ce deponenţii şi-au retras fondurile, marcând al doilea şi al treilea cel mai mare colaps din istoria SUA.

    JPMorgan a pus deoparte provizioane pentru pierderi din credite de 2,3 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul trecut. A raportat o creştere de 52% a profitului, la 12,62 miliarde de dolari, sau 4,10 dolari pe acţiune, în cele trei luni încheiate la 31 martie.

    Excluzând costurile excepţionale, banca a câştigat 4,32 dolari pe acţiune, peste aşteptările medii ale analiştilor, de 3,41 dolari pe acţiune, potrivit datelor Refinitiv IBES.

  • Autorităţile americane vor audita JPMorgan în legătură cu startupul „Frank”. Fondatorul acestuia, Javice, este acuzat că a fraudat banca în timpul procesului de negociere a vânzării

    Măsurile de protecţie ale JPMorgan sunt puse sub semnul întrebării de un audit al autorităţilor americane cu privire la o afacere de 175 de milioane de dolari cu un un fondator care este acum pus sub acuzare pentru fraudarea băncii, scrie Financial Times.

    The Office of the Comptroller of the Currency, autoritatea de supraveghere a băncilor, a programat un audit specific pentru a verifica modul în care JPMorgan a preluat diverse afaceri în 2021 şi 2022. Una dintre acestea se referă la un startup al cărui fondator este acuzat acum de fraudă.

    Acuzaţiile vin la 4 luni după ce JPMorgan a deschis un proces civil împotriva lui Javice, în vârstă de 31 de ani, care şi-a prezentat startupul „Frank” ca având 4,25 de milioane de clienţi, în timp ce în realitate acesta avea doar 300.000. Astfel, Javice a reuşit să facă 45 de milioane de dolari din vânzarea companiei.

    Acuzaţiile de fraudă vor face afacerea Frank o zonă de interes, întrucât banca nu a reuşit să descopere presupusa înşelăciune în timpul procesului de achiziţie. CEO-ul Jamie Dimon s-a referit la această preluare ca fiind „o mare greşeală”.

     

  • Epopeea unei averi colosale : Cine este Michael Platt şi cum a ajuns să devină unul dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie. În 2000 pleacă de la JP Morgan şi pune bazele a ceea ce urma să devină al treilea cel mai mare fond hedge din Europa

    Michael Platt, fondatorul fondului de hedging BlueCrest Capital Management, şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa, a făcut primul său miliard de dolari încasând comisioane de la clienţii fondului, în urmă cu şapte ani. De atunci şi până în prezent Platt şi-a adus averea pe noi culmi, printr-o serie de pariuri riscante şi cooperare cu investitorii BlueCrest, care i-au adus nu mai puţin de 11,4 milarde de dolari, scrie Bloomberg.

    BlueCrest Capital Management a generat randamente anualizate de peste 60% când în 2015 a decis să acorde dividende sub formă de cash investitorilor, transformându-se într-un family office care investeşte bani pentru el şi investitorii săi. Decizia privind dividendele a dus la un randament de 153% al investiţiilor, adăugând 3 miliarde de dolari la averea lui Michael Platt şi transformându-l în unul dintre cei mai bogaţi britanici.

    Pentru majoritatea celor care activează în domeniul financiar, BlueCrest este o extraordinară maşină de făcut bani, specializată în dobânzi, pieţe emergente şi tranzacţionarea mărfurilor. Cu toate acestea, modul exact după care fondul operează şi face bani, precum şi riscurile asumate privind investiţiile este cunoscut de un cerc foarte mic de persoane din interior. Operaţiunile firmei nu sunt foarte bine cunoscute şi nu există investitori externi cu care fondul să comunice.

    Michael Platt, în vârstă de 54 de ani, este fiul unui profesor şi al unui administrator universitar. A crescut în Preston, în nord-vestul Angliei şi a studiat la London School of Economics, pentru ca ulterior să ajungă trader la JPMorgan Chase & Co. înainte de a deveni cofondator BlueCrest în 2000.

    Din 2000 şi până în 2015, Platt a gestionat banii clienţilor fondului, culminând cu suma de 37 de miliarde de dolari în active administrate. Apoi, au venit problemele pentru BlueCrest, în urma unor randamente foarte slabe, a unor acuzaţii de conflict de interse şi a unui exod al clienţilor.

    Aceste probleme au devenit tot mai apăsătoare în 2013, când cele mai mari două ramuri de investiţii ale firmei au înregistrat pierderi anuale neobişnuit de mari. În 2014, consultantul în investiţii Alborne Partners acuză BlueCrest de conflict de interese. Câteva luni mai târziu, Aksia, un alt consultant, retrorgadează ratingul fondului de investiţii la „nerecomandat investiţiilor”.

    În cele din urmă, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse din SUA intervine şi deschide o investigaţie împoriva BlueCrest. Comisia a descoperit că fondul şi-a plătit din banii clienţilor cei mai buni traderi, în timp ce investitorii au fost lăsaţi să aştepte. La finalul anchetei, firma a trebuit să plătească 170 de milioane de dolari despăgubiri către investitori.

    Până la finalul lui 2015, activele BlueCrest au scăzut până la 8 miliarde de dolari, iar atunci Platt a decis acordarea unor dividende în cash investitorilor rămaşi, strategie care s-a dovedit a fi câştigătoare. Din acel moment, fondul a început să lucreze doar cu banii proprii şi cu cei aduşi de investitorii rămaşi fideli şi după prăbuşirea activelor.

    „Am dori să ne transformăm în propriii noştri investitori de acum”, spunea Platt în 2015.

    La începutul lui 2016, Bloomberg Billionaires Index estimează că Michael Platt deţinea o avere de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, unde cea mai mare parte din bani provine din activele BlueCrest care i-au revenit după acordarea dividendelor din 2015.

     

  • Până şi giganţii au parte de tăieri salariale. Directorul general al uneia dintre cele mai mari companii din lume rămâne fără o parte din salariul său de peste 34,5 milioane de dolari

    JPMorgan Chase a declarat că nu va mai acorda „pe viitor” bonusuri speciale directorului general Jamie Dimon, ca urmare a reacţiei negative a investitorilor faţă de un bonus de 50 de milioane de dolari acordat anul trecut, scrie Financial Times.

    Banca şi-a asumat acest angajament într-un document de reglementare depus joi, care arată, de asemenea, că gigantul de pe Wall Street i-a plătit lui Dimon 34,5 milioane de dolari pentru activitatea sa în 2022. Această sumă a rămas neschimbată faţă de anul precedent, în ciuda faptului că societatea a suferit cel mai abrupt declin al profiturilor de mai bine de un deceniu.

    JPMorgan a precizat că Dimon, în vârstă de 66 de ani, a primit un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari şi un bonus bazat pe performanţă de 33 de milioane de dolari în 2022. Potrivit băncii, consiliul său de administraţie, pe care Dimon îl prezidează, „a luat în considerare performanţa sa pe toate în toate domeniile în care activează” ca parte a stabilirii salariului final.

    În 2022, JPMorgan a raportat venituri record, dar venitul său net pe întregul an a scăzut cu 22%, la 37,7 miliarde de dolari, cea mai mare scădere înregistrată din 2008 a profitului pe un an întreg al băncii.

    Cu toate acestea, grupul a raportat un randament al capitalului tangibil de 18%, peste ţinta sa de aproximativ 17%. De asemenea, acţiunile JPMorgan au depăşit performanţa indicelui de referinţă S&P 500 şi a indicelui KBW Bank, deşi acţiunile au scăzut în continuare cu 15,3% pe parcursul anului.

    Salarizarea directorilor executivi de top ai băncii a apărut ca o problemă spinoasă în 2022, în urma deciziei de a acorda lui Dimon un premiu special unic, estimat a fi în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani. Aceasta s-a adăugat la cei 34,5 milioane de dolari pe care i-a primit pentru anul 2021, cel mai mare pachet salarial al său din 2008 încoace.

    Majoritatea acţionarilor au sfârşit prin a vota pentru prima dată împotriva planului de salarizare, în cadrul unui vot neobligatoriu de tip „say on pay” la întâlnirea anuală a investitorilor băncii.

    Cheltuielile salariale la nivel de grup au crescut cu 8% în 2022, până la 41,6 miliarde de dolari, în concordanţă cu ritmul de creştere a numărului de angajaţi, care a totalizat puţin sub 294.000 la sfârşitul anului.

    Dimon conduce JPMorgan din 2006, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street. Forbes estimează că averea sa netă este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, mare parte din aceasta fiind în acţiunile băncii.
     

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană, temperează apele: Scăderea economiei americane va fi uşoară şi nu va intra în recesiune

    Datele recente care indică moderarea inflaţiei şi a presiunilor salariale, redresarea creşterii şi stabilizarea încrederii consumatorilor sugerează că lumea va evita o recesiune, a scris luni o echipă de analişti dintre care se numără şi Marko Kolanovic şi Nikolaos Panigirtzoglou, a raportat Bloomberg.

    Pieţele pot beneficia de stimulente fiscale în China şi de planuri de sprijin energetic în Europa, au declarat aceştia.

    „Datele economice şi poziţionarea investitorilor sunt factori mai importanţi pentru performanţa activelor riscante decât retorica băncii centrale”, au scris strategii. „Menţinem o poziţie pro-risc.”

    Sentimentul pozitiv al comercianţilor şi investitorilor a revenit pe pieţe globale în ultimele zile, pe fondul speranţelor că inflaţia ar fi putut atinge vârful, cel puţin în SUA.

    JPMorgan susţine că o scădere treptată a inflaţiei ar trebui să fie pozitivă pentru acţiunile ciclice şi titlurile de capitalizare mică, pe care le preferă împreună cu acţiunile pieţelor emergente şi chineze în detrimentul defensivelor „costisitoare”. 

    Oficialii JPMorgan au declarat: „Susţinem că inflaţia se va rezolva de la sine pe măsură ce distorsiunile se estompează. Credem că Fed a reacţionat exagerat cu o creştere de 75 bps. Vom vedea probabil implementarea unui pivot Fed, foarte benefic pentru activele ciclice.”

    Potrivit strategilor băncii, curbele randamentului obligaţiunilor americane şi europene se vor aplatiza. Oficialii continuă să rămână încrezători cu privire la evoluţia dolarului.

    Datele existente sugerează că economia globală se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, a declarat Isaac Poole, director de investiţii la Oreana Financial Services Ltd. „Suntem de părere că, în cadrul acestui scenariu, câştigurile ar putea fi relativ bune anul viitor în SUA.”

     

  • Avertisment fără precedent de la JPMorgan, cea mai puternică bancă americană: Preţul petrolului ar putea ajunge la o valoare “stratosferică” de 380 de dolari pe baril dacă Rusia închide robinetul

    Preţul mondial al petrolului ar putea ajunge la o valoare “stratosferică” de 380 de dolari pe baril dacă sancţiunile americane şi europene vor determina Rusia să aplice reduceri de retorsiune la producţia de ţiţei, au avertizat analiştii de la JPMorgan Chase & Co, scrie Bloomberg. 

    Grupul celor şapte naţiuni elaborează un mecanism complicat de plafonare a preţului obţinut de petrolul rusesc, în încercarea de a strânge şuruburile asupra maşinăriei de război a lui Vladimir Putin în Ucraina. Însă, având în vedere poziţia fiscală robustă a Moscovei, naţiunea îşi poate permite să reducă producţia zilnică de ţiţei cu 5 milioane de barili fără a afecta excesiv economia, au scris analiştii JPMorgan, inclusiv Natasha Kaneva, într-o notă adresată clienţilor.

    Pentru o mare parte din restul lumii, însă, rezultatele ar putea fi dezastruoase. O reducere de 3 milioane de barili a livrărilor zilnice ar împinge preţul de referinţă al ţiţeiului de la Londra la 190 de dolari, în timp ce cel mai rău scenariu de 5 milioane ar putea însemna un ţiţei “stratosferic” de 380 de dolari, au scris analiştii.

    “Riscul cel mai evident şi probabil în cazul unui plafon de preţ este că Rusia ar putea alege să nu participe şi, în schimb, să se răzbune prin reducerea exporturilor”, au scris analiştii. “Este probabil că guvernul ar putea riposta prin reducerea producţiei ca o modalitate de a provoca durere Occidentului. Stricarea pieţei globale a petrolului este de partea Rusiei”.

  • Cele mai mari bănci americane sunt subcapitalizate: JPMorgan Chase, Bank of America şi Citigroup au fost lovite de cerinţe de capital mai mari din partea Rezervei Federale după testele de stres

     JPMorgan Chase, Bank of America şi Citigroup au fost lovite de cerinţe de capital mai mari din partea Rezervei Federale, în urma testelor de stres ale băncii centrale care au sondat capacitatea creditorilor de a face faţă unei recesiuni severe.

    Noile cerinţe pentru cele mai mari trei bănci americane în funcţie de active sunt mai mari decât se aşteptau analiştii înainte de testele de stres de săptămâna trecută şi ar putea limita cantitatea de capital pe care băncile o pot folosi pentru a-şi răscumpăra propriile acţiuni.

    În declaraţiile de luni, băncile au precizat că cerinţele impuse de Fed pentru ratele de capital de rang 1 (CET1) în raport cu activele ponderate în funcţie de risc vor creşte cu aproximativ un punct procentual întreg începând cu luna octombrie. Aşa-numita rată CET1 este un punct de referinţă crucial pentru soliditatea financiară.

    Noua cerinţă CET1 a JPMorgan este de 12%, de la 11,2%, în timp ce cerinţa BofA va creşte la aproximativ 10,5% de la 9,5%, iar cea a Citi va creşte la 11,5% de la 10,5%.

    JPMorgan a precizat că consiliul său de administraţie intenţionează să lase neschimbat dividendul trimestrial actual al acţiunilor ordinare la 1 dolar pe acţiune pentru al treilea trimestru “având în vedere cerinţele viitoare mai mari de capital”. 

    În plus faţă de cerinţele mai mari de capital, JPMorgan şi Citi, alături de Goldman Sachs, vor fi supuse, de asemenea, unei suprataxări suplimentare de 50 de puncte de bază la cerinţele de capital CET1 începând de anul viitor, din cauza statutului lor de bănci de importanţă sistemică. Astfel, cerinţa CET1 a JPMorgan va ajunge la 12,5%, iar cea a Citi la 12%.