Tag: JPMorgan

  • Cui îi este frică de taxa pe avere?

    Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, se autodescrie ca socialist democrat. Printre măsurile extreme propuse de el se numără taxarea celor mai bogaţi americani. Elizabeth Warren, de asemenea fostă candidată la preşedinţia SUA, a propus şi ea impozitarea capitalului miliardarilor, dar îmbrăţişează fără rezerve şi piaţa liberă. Jamie Dimon, executivul puternicei bănci americane JPMorgan Chase, a descris-o pe Warren ca fiind un politician care-i „denigrează pe oamenii de succes”.

    Şi Sanders, şi Warren au renunţat în cele din urmă la candidatură în această primăvară, având rezultate prea slabe. Dar între timp s-a stârnit furtuna economică produsă de pandemia de COVID-19, s-a instalat o recesiune soră cu marea depresiune economică, milioane de americani au rămas în doar câteva săptămâni fără loc de muncă, acutizând o inegalitate a distribuirii avuţiei ţării care schimbase deja radical peisajul politic al Americii. Au venit apoi cele mai mari proteste sociale din ultimii 50 de ani, care s-au răspândit rapid în alte ţări, inclusiv din Europa.

    Odată cu aceste probleme au revenit în forţă dezbaterile privind introducerea taxei pe averile celor mai bogaţi. Ar fi o soluţie pentru diminuarea inegalităţilor. Dar şi pentru susţinerea guvernului în faţa cheltuielilor uriaşe pe care le implică lupta contra şocurilor economice cauzate de pandemie. La fel de în forţă a revenit şi opoziţia. Pe Dimon îl cunoaşte toată lumea. Dar despre el cu greu se poate spune că este un „om de succes”. „În principiu, există doar cinci modalităţi de a acumula un miliard de dolari şi niciuna dintre ele nu are de-a face cu succesul pe o piaţă cu adevărat liberă”, după cum scrie în The Guardian Robert Reich, economist, profesor şi comentator american.

    Prima modalitate este exploatarea unui monopol, spune el. Jamie Dimon are o avere de1,6 miliarde de dolari. Strânsă nu pentru că a reuşit sub capitalismul pieţei libere. În 2008, guvernul american a salvat JPMorgan şi alte patru bănci mari de pe Wall Street, considerându-le „prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească”. Această salvare este în realitate o poliţă de asigurare ascunsă, încă în vigoare, cu o valoare pentru marile bănci estimată la 83 miliarde de dolari pe an. Dacă JP Morgan nu ar fi atât de mare şi, prin urmare, i s-ar permite să falimenteze, averea lui Dimon ar valora cu mult sub
    1,6 miliarde de dolari.

    Există însă prin opoziţia faţă de taxa pe avere şi nume care nu se învârt neapărat prin lumea miliardarilor. Emma Agyemang de la Financial Times, care a remarcat că puţine soluţii de înmulţire a veniturilor bugetare stârnesc mai multă agitaţie ca taxa pe avere, a încercat să-i scoată pe aceşti oameni la lumină. Când FT a organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru cititori în privinţa taxei, aşteptările erau să apară sentimente puternice. N-a fost aşa, dar reacţia a fost totuşi surprinzătoare: au existat peste 300 de comentarii la întrebarea „Cum ar funcţiona o taxă pe avere?”. Acesta este cel mai mare număr de răspunsuri primit în oricare dintre sesiunile live interactive de întrebări şi răspunsuri organizate până atunci de FT. Munca a fost solicitantă pentru specialistul jurnalului, dar acesta a aflat multe din discuţii. În primul rând, majoritatea cititorilor FT nu sunt în favoarea impozitului pe avere.

    Acest lucru este în contrast cu un sondaj recent realizat de YouGov, care a pus întrebări la 1.682 de adulţi din Marea Britanie şi a constatat că 61% dintre ei ar aproba o taxă pe avere pentru cei cu active mai mari de 750.000 lire sterline. Într-un sens, acest lucru nu este surprinzător, spune Agyemang. Majoritatea cititorilor FT sunt semnificativ mai bogaţi decât adultul mediu din Marea Britanie. Sau, după cum a spus un cititor cu sarcasm: 

    „Majoritatea persoanelor care au spus că susţin un impozit pe avere nu ar fi cei care ar plăti din banii lor. Sunt întotdeauna mai uşor de folosit banii altor oameni.“
    Să însemne acest lucru că sentimentul puternic antiimpozit exprimat în comentarii se reduce la interesul de a evita plata şi mai multor impozite? Categoric. Cu toate acestea, chiar şi atunci când această motivaţie a fost exprimată, ea a fost adesea însoţită de alte opinii. „Impozitul pe venit, NIC –„contribuţii de asigurări naţionale”, TVA, taxa pe combustibil, acciza pe bere, taxa de timbru, impozitul pe câştiguri de capital, lista poate continua. Toate aceste impozite există şi sunt plătite; de ce sunteţi atât de dornici să daţi şi mai mult din banii dumneavoastră Marii Britanii pentru salariile a 200.000 de funcţionari publici pentru gestionarea unor lanţuri de aprovizionare care nici măcar nu pot duce echipamentele medicale de protecţie dintr-un depozit la un spital?”, a întrebat un cititor. Câţiva comentatori au spus că ei cred că atât oamenii, cât şi guvernele au „responsabilitatea de a economisi pentru zile negre” şi că o taxă pe avere ar „pedepsi” persoanele care au economisit şi le-ar descuraja să facă rezerve pentru viitor. Este vorba despre oameni „care şi-au găsit un rost în viaţa şi care nu reprezintă o povară pentru public”, a spus o persoană.

    O minoritate importantă s-a opus ideii. Ei au susţinut că averea nu este întotdeauna creată sau câştigată prin muncă şi economisire, ci uneori prin moştenire sau câştiguri neimpozitate. „Banii care creează active nu au fost neapărat impozitaţi ca venituri, dimpotrivă”, arată un cititor.
    „Cea mai mare parte din avuţia din sud-est se datorează faptului că boomerii au cumpărat proprietăţi în urmă cu 20-30 de ani şi nu au făcut nimic de valoare economică pentru a crea acel activ valoros.” „Cei mai săraci sunt taxaţi în mod disproporţionat, taxele reprezintă cea mai mare parte din averea lor”, a scris o altă persoană. „În schimb, la cei mai bogaţi, în timp ce ca număr absolut contribuţia este mai mare, procentul din averea lor care se duce la guvern este mult mai mic. Prin urmare, impactul pe care impozitele îl au asupra celor bogaţi este mult mai mic. Acest lucru nu este nici corect, nici durabil.”
    Aceşti cititori spun, în general, că ar fi dispuşi să plătească mai mult – fie ca impozit pe avere, fie prin creşterea ratelor la câştigurile de capital sau prin impozitul pe moştenire. Unii o văd ca pe un argument moral. „Impozitul este, de asemenea, o funcţie a unei societăţi morale, astfel încât cei care o duc mai bine oferă o plasă de siguranţă pentru cei ce nu se pot descurca în perioadele grele”, arată un răspuns. Această confruntare politică între cei care cred într-un stat mic, cu funcţii şi impozite limitate, şi cei care cred într-un stat intervenţionist care oferă o plasă de siguranţă cuprinzătoare este responsabilă pentru o mare parte din energia din discuţiile din jurul impozitelor pe avere. Un comentator a pus punctul pe i când a scris: „Există o întrebare culturală imensă la care trebuie găsit răspuns. Marea Britanie este cea mai de dreapta ţară din Europa din punct de vedere economic. Este puţin probabil să devenim Franţa”. Aceste valori culturale sau economice ar putea explica de ce ideea impozitului pe avere nu a avut niciodată multă tracţiune în Marea Britanie, deşi este colectat în patru ţări europene – Norvegia, Spania, Belgia şi Elveţia. Însă în Marea Britanie, ideea că valorile pot fi schimbate în favoarea impozitelor mai mari este responsabilă pentru o mare parte din frica evidentă în comentariile formulate în sesiunea de întrebări şi răspunsuri a FT. În faţa unui guvern conservator care a adoptat cel mai mare program de susţinere fiscală pe timp de pace şi a condus o extindere masivă a datoriei publice, oamenii înstăriţi sunt nesiguri de ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul ţării şi al activelor lor. Cititorii au mai spus că pandemia a pus accentul pe inegalitatea economică înfricoşătoare dintre tineri şi bătrâni – o problemă care nu mai poate fi ignorată. „Este despre faptul că pentru a proteja baby boomerii înstăriţi, care sunt deja ieşiţi la pensie, tinerii săraci în active a trebuit să sufere. O taxă pe averea celor care deţin proprietăţi scumpe ar fi o modalitate bună de a repara acest dezechilibru”, a spus un cititor. O temă înrudită din comentarii este despre cum un impozit pe avere ar putea fi conceput pentru a limita evaziunea, luându-i în considerare şi pe cei care deţin active valoroase, dar au bani puţini. Franţa lui Emmanuel Macron, considerat preşedintele bogaţilor, a eliminat parţial taxa pe avere în 2017 deoarece a generat venituri reduse. Acestea sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui să fie rezolvate înainte de introducerea unui astfel de impozit. Este puţin probabil ca miniştrii să elaboreze planuri pentru acest lucru, deoarece acestea se vor încadra cu cerinţele zilnice ale unei crize economice şi de sănătate. În Marea Britanie, există un consens din ce în ce mai mare între politicieni, economişti şi experţi fiscali – precum şi printre cititorii FT – că şansele pe termen lung ca bogatului să i se ceară să plătească mai mult s-au redus dramatic. În Franţa, însă, Macron dă semne că ia în considerare reintroducerea impozitului pe avere.

  • S-a terminat era profiturilor record pentru sistemul bancar: Profiturile JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, au scăzut cu 69% în T1, la 2,87 miliarde dolari

    Profiturile JPMorgan Chase au scăzut cu 69% în primul trimestru din 2020, întrucât cea mai mare bancă americană şi-a constituit provizioane masive pentru a preîntâmpina potenţialele pierderi generate de creditele acordate clienţilor afectaţi de criza COVID-19, potrivit FT.

    Banca a raportat un profit net de 2,87 miliarde dolari pentru primele trei luni ale anului, în scădere faţă de 9,18 miliarde dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigul per acţiune (EPS) s-a situat la 0,78 dolari per acţiune, mult sub estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg – de 1,76 dolari per acţiune.

    Ratarea estimărilor a fost impulsionată de o creştere a provizioanelor cu 6,79 miliarde dolari, pe care CEO-ul Jamie Dimon a atribuit-o „probabilităţii unei recesiuni destul de severe”.

    Per total, banca a constituit provizioane de 8,29 miliarde dolari pentru primul triestri din 2020.

    Cu toate acestea, Dimon spune că banca „a evoluat bine în ceea ce s-a dovedit a fi un mediu foarte dur şi unic – majorând depozitele pe toate liniile de business şi furnizând împrumuturi, prin extinderea liniilor de creditare”.

  • Lovitură pentru companiile mici: JPMorgan, cea mai mare bancă americană, nu mai creditează momentan companii mici, pe lângă schema guvernamentală de 350 mld. dolari

    JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, nu mai acceptă cereri de credit de la companiile mici, în afara schemei guvernamentale cunoscută drept Paycheck Protection Program (PPP), a declarat banca pentru FT.

    Banca a primit peste 375.000 de cereri de împrumut, în valoare de 40 miliarde dolari, în cadrul schemei guvernamentale de salvare a businessurilor, în valoare totală de 350 miliarde dolari.

    Chase a primit cele mai multe astfel de cereri în sistemul bancar american, a declarat Gordon Smith, consumer head în cadrul băncii, într-o discuţie cu preşedintele Donald Trump.

    O purtătoare de cuvânt a băncii a spus că Chase îşi mobilizează toate resursele dedicate companiilor mici pentru a furniza finanţări prin schema guvernamentală, în timp ce a „suspendat temporar” creditatea către aceste companii – în afara schemei de ajutor. Ea a mai menţionat că banca va da curs aplicaţiilor deja în lucru, dar nu va mai primi altele noi – urmând să revizuiască decizia săptămâna viitoare.

    Împrumuturile PPP sunt garantate structura federală cunoscută drept Administraţia pentru Companii Mici. Acestea se pot ridica până la 10 milioane dolari şi vor fi declarate nerambursabile dacă beneficiarii pot dovedi că au folosit banii pentru salarii sau pentru alte cheltuieli aprobate de guvern – ceea ce transformă schema americanilor într-una dintre cele mai atractive la nivel global în criza COVID-19.

    Cu toate acestea, firmele care au nevoie de ajutor care depăşeşte schema PPP-urilor, sau care au nevoie de bani pentru alte cheltuieli decât cele prevăzute de guvern, trebuie să îşi găsească resurse în altă parte.

     

  • JPMorgan, cea mai mare bancă din americană, crede că „probabil am trecut deja de vârful crizei”

    Analiştii din cadrul JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, au concluzionat că riscurile pe care le exercită criza coronavirusului asupra asset-urilor au atins deja punctul maxim, potrivit Bloomberg.

    În prezent, condiţiile de relansare a economie stabilite de JPMorgan au fost îndeplinite de majoritatea ţărilor, printre care se numără adaptarea preţurilor şi poziţionarea investitorilor la situaţia actuală şi lansarea unor stimulente fiscale masive. Totuşi, ratele de îmbolnăvire cu noul coronavirus rămân în continuare „imprevizibile”.

    „Pieţele riscante vor rămâne volatile cât timp ratele de infecţie produc incertitudine în legătură cu profunzimea şi durata recesiunii generate de COVID-19, însă au fost schimbate fundamental suficient de multe sectoare pentru a justifica adăugarea selectivă a riscurilor”, a declarat analistul John Normand.

    Goldman Sachs – una dintre cele mai mari grupuri bancare din Statele Unite – a declarat că stimulentele fiscale şi politicile monetare îşi pun puternic amprenta asupra ritmului de răspândire a îmbolnăvirilor, care dă semne timizi de încetinire. Între timp, Anatole Kaletsky, membru în cadrul firmei de cercetare financiară Gavekal Research, a spus că încă nu ne aflăm într-o perioadă prielnică achiziţionării de acţiuni.

    „Viitoarele ajustări ar trebui create luând în calcul mai degrabă magnitudinea şi sursele de finanţare şi nu înclinarea generală a pieţelor”, a adăugat Normand.

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană: Bursele pot ajunge la noi maxime record la începutul anului 2021, dacă SUA încetineşte răspândirea COVID-19

    Indicele bursier american S&P 500 ar putea recupera pierderile şi ar putea înregistra noi maxime record chiar la începutul anului viitor dacă autorităţile americane pot opri răspândirea virisului în teritoriu şi dacă guvernul aprobă rapid stimulul fiscal pentru a întâmpina şocurile economice, crede strategul-şef pentru piaţa de capital din SUA al JPMorgan, citat de CNBC.

    Dubravko Lakos-Bujas a scris într-o notă către clienţi că se aşteaptă ca indicele S&P 500 să ajungă la 3.400 de puncte la începutul anului 2021. Această evoluţie ar marca un nou maxim record după cel de 3.386 de puncte înregistrat în data de 19 februarie.

    Cu toate acestea, pentru a ajunge acolo, bursa trebuie să crească cu 47% faţă de nivelul de 2.304 puncte unde a închis şedinţa de vineri S&P 500.

    Indicele S&P 500 a intrat în teritoriu de bear market (n.red: minus 20% cel puţin faţă de maximul recent), în data de 12 martie, ceea ce a adus un sfârşit celui mai lung ciclu de creştere din istorie – în contextul în care răspândirea rapidă a coronavirusului a oprit marea parte a activităţii în mai multe sectoare economice.

     

  • Marile bănci se pregătesc pentru coronavirus: HSBC, JPMorgan şi Goldman Sachs încep să ia măsuri pentru combaterea gripei chineze

    O bună parte din cele mai mari instituţii financiare londoneze încep să ia măsuri pentru a combate răspândirea gripei chineze, scrie BBC.

    Luni, mai mulţi angajaţi ai filialei JPMorgan din Marea Britanie au fost mutaţi temporar în altă locaţie.

    Goldman Sachs a trimis săptămâna trecută 200 de angajaţi pentru a testa o locaţie din sudul capitalei britanice, într-o mişcare de asigurare a eficacităţii sistemelor de cadrul companiei.

    Multe dintre măsurile adoptate de unele dintre cele mai mari bănci din lume au fost adoptate după evenimentele de la HSBC de săptămâna trecută.

    HSBC, una dintre cele mai mari bănci după capitalizare, a trimis joia trecută acasă peste 100 de angajaţi. Mişcarea a venit după ce un membru al staff-ului, care făcea parte din divizia de cercetare, a fost diagnosticat cu virusul COVID-19.

    Angajatul se află în prezent sub supraveghere medicală, restul diviziei de cercetare lucrând de acasă în ziua respectivă.

    Este primul caz de acest fel din cadrul unei companii majore a sectorului financiar din Marea Britanie.

    Deşi etajul în care lucra angajatul a fost curăţat intensiv, clădirea, care găzduieşte 10.000 de persoane, va rămâne deschisă.

    Autoritatea pentru Conduită Financiară din Marea Britanie spune că nu există nicio problemă ca staff-ul să lucreze de acasă sau din locaţii provizorii, cât timp sunt întâlnite anumite standarde.

    Între timp, JPMorgan şi-a împărţit personalul în două echipe care lucrează în locaţii diferite. Mulţi membrii ai staff-ului lucrează acum la un birou total diferit decât cel cu care s-au obişnuit sau de acasă.

    Banca are birouri în Londra, Bournemouth, Glasgow şi Edinburgh.

    Totuşi, caracterul jobului implică faptul că munca de acasă nu este o opţiune pentru membrii unora dintre cele mai mari bănci de investiţii, precum JPMorgan sau rivalul Goldman Sachs, deoarece majoritatea traderilor şi vânzătorilor trebuie să se afle într-un spaţiu comun, care să fie monitorizat pentru a se încadra în normele de reglementare ale instituţiei bancare.

    Goldman Sachs nu şi-a activat încă planul de urgenţă pentru coronavirus, însă compania este pregătită să ia măsuri dacă riscurile continuă să se înmulţească.

  • Şeful celei mai mari bănci din lume a fost operat de urgenţă din cauza unor probleme cardiace

    Jamie Dimon, 63 ani, şeful celei mai mari bănci din SUA, a fost operat de urgenţă la inimă din cauza unei „disecţii aortice acute”, şi acum se recuperează, potrivit FT.

    Temporar, banca va fi condusă de Daniel Pinto şi Gordon Smith, co-vicepreşedinţi ai băncii, până când Jamie Dimon se recuperează după o afecţiune descrisă drept Colegiul Cardiologilor din SUA drept „una dintre cele mai letale afecţiuni cardiovasculare”.

    „Vestea bună este că afecţiunea a fost descoperită devreme, iar operaţia a fost un succes. El este treaz, alert şi se recuperează bine”, au transmis Pinto şi Smith într-o notă către colegi, acţionari şi clienţi.

    Jamie Dimon, un nefumător care a inclus sportul în viaţa lui, a resimţit dureri în piept joi dimineaţă şi a mers la un spital din New York.

    JPMorgan nu a transmis cât timp Dimon va lipsi de la birou. Cercetările Colegiului Cardiologilor arată că mai mult de 80% dintre pacienţi trăiesc cel puţin 5 ani după o astfel de intervenţie.

    Jamie Dimon este singurul CEO de pe Wall Street care şi-a condus banca prin criza financiară din 2007-2008 şi a rămas la cârma instituţiei.

    În timpul mandatului său de 15 ani deja, JPMorgan a devenit cel mai mare jucător bancar în era de după criza financiară, ceea ce a culminat cu profiturile record înregistrate de la an la an.

     

  • Jamie Dimon, CEO în cadrul JPMorgan, a câştigat anul trecut un salariu în valoare de 31,5 milioane de dolari, după ce banca la care lucrează a înregistrat profituri record în 2019

    Jamie Dimon, directorul executiv din cadrul JPMorgan – cea mai mare bancă din Statele Unite – a câştigat în 2019 un salariu total de 31,5 milioane de dolari, cu 1,6% mai mult faţă de anul anterior, în contextul în care banca a înregistrat venituri record, potrivit CNBC.

    Pachetul compensator include 1,5 milioane de dolari din salariu şi 30 de milioane din bonusuri de performanţă.

    2019 a fost un an de referinţă pentru JPMorgan. Profiturile de anul trecut au fost de 36.4 milioane de dolari, mai mult decât orice altă bancă din istorie, iar acţiunile au urcat cu peste 40%.

    Dimon a declarat săptămâna trecută că doreşte să conducă JPMorgan pentru încă cinci ani. Acesta este al doilea CEO din cadrul unei bănci mari din Statele Unite care să îşi publice venitul din 2019.

    Săptămâna trecută, banca de investiţii Morgan Stanley a declarat că directorul executiv James Gorman a câştigat un salariu de 27 de milioane de dolari, cu 7% mai puţin faţă de anul precedent.

     

  • Cea mai mare bancă americană are încredere în Apple: JP Morgan se aşteaptă ca valoarea acţiunilor companiei să crească cu 20%

    JP Morgan, cea mai mare bancă americană, şi-a majorat ţinta de preţ pentru acţiunile Apple săptămâna aceasta şi se aşteaptă ca valoarea acţiunilor să crească cu 21%, în contextul în care vânzările noilor iPhone-urilor sunt „mai puternice decât aşteptările”, potrivit CNBC.

    „Ne creştem moderat previziunile pentru volumele de iPhone-uri ce vor fi vândute şi ne aşteptăm ca sentimentul investitorilor pe acţiunile AAPL să se îmbunătăţească ţinând cont de abilitatea firmei de a-şi spori volumele în ciuda considerată încetinită în 2019”, notează Samik Chatterjee, analist în cadrul JP Morgan.

    JP Morgan şi-a majorat astfel ţinta de preţ pentru acţiunile Apple de la 243 dolari la 265 dolari.

    Acţiunile Apple au închis şedinţa de tranzacţionare de luni la preţul de aproape 224 dolari per acţiune, după o creştere de 2,3%, la o capitalizare de peste 1.000 miliarde dolari.

    Gigantul JP Morgan estimează vânzări mai mari cu 1 milion de unităţi în acest trimestru – în comparaţie cu previziunea anterioară – şi vânzări mai mari cu 3 milioane de iPhone-uri pentru ultimul trimestru.

    „Pe lângă o majorare a aşteptărilor de vânzări pentru ciclul de produs 2019, ne aşteptăm şi la o creştere a volumelor în perioada 2020-2021, pe fondul adopţiei iPhone-urilor cu capabilităţi 5G, care vor fi lansate în sepembrie 2020 – ceea ce va genera per total venituri mai mari şi va creşte încrederea investitorilor în sustenabilitatea creşterii veniturilor pe fondul unei încetiniri a pieţei smartphone-urilor, ajunsă la maturitate”, notează Chatterjee.

    JP Morgan se aşteaptă ca Apple să vândă 198 de milioane de iPhone-uri cu capacităţi 5G în 2020 şi 200 de milioane de unităţi în 2021.

     

     

  • Jamie Dimon, şeful JP Morgan, anunţă că cea mai puternică bancă americană se pregăteşte pentru un mediu cu dobânzi zero în SUA

    Jamie Dimon, unul dintre cei mai influenţi bancheri şi şeful celei mai mari bănci americane JP Morgan Chase, anunţă că se îndoieşte că mediul cu dobânzi negative va ajunge până în SUA, dar se pregăteşte pentru această posibilitate, potrivit CNBC.

    „Nu cred că vom ajunge la dobânzi zero în SUA, dar ne gândim la moduri în care să ne pregătim pentur asta, în cadrul natural al risk managementului”, spune Jamie Dimon într-o conferinţă la New York.

    Influentul bancher atrage atenţia că aceste dobânzi nu vor afecta pe toată lumea, încât unele businessuri nici măcar nu vor resimţi schimbarea.

    „Desigur, trebuie să iei în calcul efectele pe termen lung ale acestor dobânzi. Însă este dificil. Sunt multe businessuri care nu vor fi afectate deloc. Şi sunt alte businessuri care îşi vor vedea marjele afectate dar nu vor putea face nimic în privinţa asta”, explică Dimon.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro