BusinessMagazin

Tag: joburi

  • Studiu: creşteri fulminante de oferte de locuri de muncă în domeniile lovite de pandemie

    Potrivit specialiştilor eJobs, ridicarea restricţiilor, la începutul lunii martie, a reactivat sectoarele puternic afectate de pandemie, dar şi pe candidaţii care aşteptau această revenire. Cele aproape 130.000 de joburi nou apărute pe piaţă din martie şi până acum, reprezintă o creştere cu peste 30% a numărului de oportunităţi pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă comparativ cu anteriorul trimestru.

    Studiul mai arată că retailul a continuat să domine topul sectoarelor cu cele mai multe poziţii noi.

    O schimbare interesantă şi oarecum neaşteptată pentru aceste trei luni a fost reprezentată de creşterea numărului de joburi remote. Cifrele eJobs.ro arată un total de 11.500 de joburi în perioada martie-iunie 2022, de aproape trei ori mai multe decât în acelaşi interval de timp din 2021 şi cu 60% peste nivelul înregistrat în trimestrul anterior.

     

  • Companiile occidentale părăsesc Rusia, luând joburile ruşilor cu ele

    Din ce în ce mai mulţi ruşi îşi pierd locurile de muncă din cauza sancţiunilor occidentale impuse împotriva ţării lor, iar unii sunt nevoiţi să-şi răgândească dureros viitorul, scrie Deutsche Welle. În condiţiile în care impactul sancţiunilor nu este resimţit încă pe deplin, numărul şomerilor ar putea creşte.

  • Experienţa primului job

    Laura Dumitrel a avut ocazia, încă de pe băncile facultăţii, să pună în practică teoria învăţată la cursuri în cadrul uneia dintre cele mai cunoscute companii de tehnologie. Cu ce provocări a venit această primă etapă din cariera sa şi ce lecţii a învăţat pe parcurs?

     

    Absolventă a Facultăţii de Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Laura Dumitrel lucrează în cadrul companiei Adobe de doi ani şi jumătate. „Cariera mea a început cu un internship care a durat un an şi două luni, pe vremea când eram încă studentă.” Pe parcursul internshipului a făcut parte din două echipe şi a lucrat la trei proiecte distincte.

    Potrivit Laurei Dumitrel, în facultate le sunt prezentate studenţilor foarte multe tehnologii, limbaje de programare, paradigme şi aşa mai departe. Totuşi, consideră ea, cel mai probabil la orice loc de muncă este nevoie de noi cunoştinţe, „de aceea, în facultate cred că este util să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare la orice proiect/tehnologie şi să înţelegem că mereu vom avea de învăţat ceva nou”. În ceea ce o priveşte, spune că trecerea de la student la angajat a fost o provocare. „Sigur, poate fi stresant, dar în orice situaţie nouă te vei simţi inconfortabil pentru o perioadă scurtă. Odată ce capeţi experienţă, acestea vor veni natural şi vei vedea oportunităţile acestui domeniu.” A fi student şi a lucra într-o companie de succes în acelaşi timp spune că a fost o experienţă importantă în care a învăţat multe despre industria IT, lucruri pe care de obicei nu ajungi să le descoperi la facultate. „Aşadar, dacă eşti la început de drum, îţi recomand programele de internship, unde vei învăţa tot ce ai nevoie şi la finalul cărora poţi obţine un job full-time. Consider că internshipurile sunt o modalitate excelentă de a te familiariza cu aşteptările angajatorilor, de a vedea cum funcţionează companiile şi cum să te adaptezi cât mai bine în cadrul unei astfel de companii”, îi sfătuieşte ea pe alţi tineri.

    Laura Dumitrel, 24 de ani, Software Engineer, Adobe

    ♦Œ  A urmat cursurile Facultăţii de Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti

    ♦  S-a angajat în cadrul Adobe în urmă cu doi ani şi jumătate

    Ž♦  Este pasionată de călătorii, pictură şi fotografie

    În momentul de faţă activează în cadrul echipei Adobe Experience Platform, unde se ocupă în principal de partea de infrastructură şi CI/CD. Pe scurt, în munca de zi cu zi se asigură că proiectul are întotdeauna resursele necesare pentru a rula, actualizările de funcţionalitate sunt deployate şi testate automat şi că este „up and running” în toate mediile, mai ales în producţie. Având în vedere că proiectul la care lucrează se ocupă de partea de colectare şi gestionare a datelor personale ale utilizatorilor, de consimţământul lor de a prelucra aceste date, impactul acestuia este semnificativ în piaţă, susţine ea. „Acest lucru îmi dă o motivaţie în plus să fac totul cum trebuie şi, de asemenea, mă încântă faptul că lucrez la un produs care va fi folosit de foarte multă lume, care va fi foarte util. De asemenea, îmi place că pe partea la care lucrez eu (infrastructură şi CI/CD), proiectul are o complexitate mai mare decât majoritatea. Din acest motiv, îl văd mai mult ca pe o provocare şi nu ca pe un lucru repetitv.”

    Una dintre principalele provocări din cariera sa a fost să lucreze ca angajat full-time în timpul facultăţii. Se bucură însă că a avut parte de această oportunitate, deoarece experienţa internshipului a ajutat-o să se familiarizeze cu munca într-o companie (proiecte, muncă în echipă, colegi), dar şi să îşi asume nişte responsabilităţi pe care înainte de această experienţă nu le avea bine definite – „să scriu cod lizibil, să-mi testez codul”. Laura Dumitrel consideră că cea mai mare realizare o reprezintă faptul că a ajuns să contribuie semnificativ într-un proiect cu mare vizibilitate în Adobe. În schimb, cel mai plin de provocări consideră că este, de departe, proiectul la care a lucrat în ultimele luni, Audit, unde a şi învăţat cele mai multe lucruri, tocmai datorită complexităţii sale.

    Tânăra este de părere că cel mai important produs din portofoliul companiei este Adobe Photoshop, prin prisma impactului pe care l-a avut şi continuă să îl aibă pe piaţă şi pentru nivelul de răspândire şi cunoaştere de care se bucură. Are totuşi şi o viziune clară despre ce alt produs i-ar plăcea să fie lansat de companie: „Mi-ar plăcea ca Adobe să dezvolte un program sau platformă mai bine zis, în care utilizatorii să-şi poată crea propriul board game online, pe care să îl joace cu prietenii. Cred că ar fi foarte frumos, dar şi util mai ales în perioada aceasta.”

    Ca model în carieră l-a avut pe Steve Jobs, pe care îl admiră pentru revoluţia tehnologică pe care a creat-o prin intermediul companiei Apple, dar şi pentru modul său de gândire şi calităţile de prezentator. Una din ideologiile acestuia, care spune că a inspirat-o dintotdeauna este: „Atunci când nu-ţi place cum merg lucrurile, schimbă-le. Altfel, te vor afecta”. „Consider că evidenţiază foarte bine ideea că atunci când lucrurile merg într-o direcţie pe care noi nu o agreăm, stă în puterea noastră să le schimbăm.”

    În opinia Laurei Dumitrel, pentru ca o persoană să fie împlinită din punct de vedere profesional sunt esenţiale două lucruri: să încerce cât mai multe lucruri încât să îl găsească pe acela care îi place, dar şi devotament, care cel mai probabil va veni de la sine atunci când facem ce ne place. „De asemenea, cred că într-un CV cele mai importante sunt activităţile extra, în special proiecte personale. Oricât de mici şi în orice stadiu de dezvoltare, ele arată dorinţa de a descoperi şi învaţa mai multe.”

    În echipele din care a făcut parte i-au plăcut multe aspecte: de la tema proiectelor până la oamenii cu care a lucrat. În primul rând, cea mai importantă consideră că este partea de comunicare, „deoarece mereu am găsit suport când mă blocam pe un task şi voiam să discut cu echipa pentru a înţelege cum aş putea să continuu”. Partea de documentaţie crede că este importantă deoarece, în ceea ce o priveşte, a putut să găsească suficient de uşor orice informaţie de care a avut nevoie. „Mă consider norocoasă că am întâlnit oameni deschişi, dornici să mă ajute şi să aibă încredere în mine, să mă susţină şi să contribuie la dezvoltarea mea.”

    În momentul de faţă, este destul de sigură că peste zece ani va fi tot în România şi tot în zona de development, mai ales că, spune ea, nu a fost atrasă până acum de partea de management.

    În timpul liber, Laurei Dumitrel îi place în primul rând să călătorească, iar în zilele în care vremea nu e prielnică, preferă să picteze şi să facă puzzle-uri, o altă pasiune pe care se concentrează fiind fotografia.

    Despre pandemie, „deşi cred că toţi o considerăm o perioadă mai urâtă sau mai dificilă din viaţă noastră”, crede că a avut şi o parte bună, „tocmai datorită domeniului în care lucrăm: am petrecut mult mai mult timp acasă, cu familia”. Însă, crede tânăra, poate să devină plictisitor, „motiv pentru care este bine că a existat şi posibilitatea lucrului de la birou din când în când, pentru cei care vor să mai schimbe contextul.”

  • Noul model de a lucra, pe care tot mai mulţi oameni îl adoptă şi care înainte de pandemie nu era atât de răspândit

    Pandemia le-a dat posibilitatea de a duce o viaţă dublă şi de aceea sunt foarte greu de prins „în fapt”. Au profil de LinkedIn neactualizat, nu sunt top performeri la serviciu, dar de regulă rezolvă problemele mai rapid decât alţii. Lucrează pentru companii mari, au învăţat să refuze sarcini, iar atunci când intră în şedinţe au grijă să se facă auziţi. Cea mai mare calitate a lor: disponibilitatea la muncă în exces. Acesta este profilul angajaţilor care au câte două joburi cu normă întreagă în epoca muncii de acasă, tendinţă care începe să prindă din ce în ce mai mult contur şi în România.

    Emil are 33 de ani şi este IT-st în Bucureşti, iar din primăvara lui 2020 lucrează, cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă pentru două multinaţionale.

    ”Am două joburi, unul de programator la o firmă de IT mai mare şi unul de manager la o firmă de IT mai mică, dar tot internaţională. Iau dintr-o parte 15.000 de lei net şi din cealaltă 17.000 de lei net pe lună. Mi-am lichidat creditele, mi-am schimbat maşina, mi-am luat şi o maşină electrică. Nu ştiu cât voi mai putea rezista aşa, dar cât o să pot, o să fac asta”, spune Emil, care povesteşte amuzat când, într-o zi, a avut ceva emoţii pentru că avea şedinţe în acelaşi timp cu ambii angajatori, dar a reuşit să depăşească cu bine momentul. Spune că lucrează 16 ore pe zi, fiindcă nu se pot face două joburi într-un timp mai scurt. Admite că este în conflict de interese, deoarece foloseşte aceleaşi tehnologii în ambele joburi, iar ambii angajatori au interzis, prin regulamentele interne, să facă acest lucru.

    „M-am documentat şi nu au cum să mă prindă, pentru că un angajator nu are acces în Revisalul (softul de evidenţă a salariaţilor – n.red.) altui angajator. Pentru mine, să am două joburi este ca un drog, trebuie să fii workaholic ca să faci asta, pentru că dacă eşti leneş nu ai cum. Şi mai e nevoie de o condiţie: să nu ai manageri «poliţişti», care să facă prezenţa la 9 dimineaţa ca să vadă dacă te-ai conectat”, a mai spus Emil.

    Moral, poate că Emil greşeşte, pentru că foloseşte aceleaşi tehnologii la ambii angajatori deşi a promis că nu va face acest lucru. Legal însă, nu are niciun motiv de îngrijorare.

    „Un angajator nu poate vedea în Revisal un angajat decât dacă este de-al lui. E treaba angajatului cât munceşte, cele 8 ore de muncă îl limitează doar pe angajator ca să nu exploateze angajatul, dar altfel, ce face angajatul cu timpul liber e treaba lui. Pot să am şi 7 contracte cu 8 ore de muncă. Singurul care poate să mă întrebe de sănătate e angajatorul, iar dacă livrez ceea ce îmi cere nu are nicio treabă cu mine”, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii. El a adăugat că, dacă angajaţii care au mai multe joburi ar fi sancţionaţi de către inspectorii de muncă, „primii care ar trebui să fie daţi afară sunt profesorii universitari care au foarte multe contracte de muncă pe granturi”.

    Bogdan Tudor, CEO şi fondator al companiei StarTech Team, care oferă servicii IT, spune că nu l-ar deranja deloc să afle că are angajaţi cu mai multe joburi, câtă vreme aceştia îşi fac treaba. „Este o oportunitate fantastică pentru aceşti oameni să îşi crească veniturile şi să capete mai multă experienţă. Eu cam ştiu cine face şi altceva la mine în companie, dar nu mă deranjează deloc câtă vreme aduc rezultate. De aceea, managerii trebuie să fie atenţi să seteze rezultatele pe care le aşteaptă de la angajaţi şi pe care le pot face în timpul programului, ca să nu fie «fentaţi»”, a spus Bogdan Tudor, care conduce o echipă de 260 de angajaţi şi colaboratori. El a adăugat că, de multe ori, angajaţii foarte performanţi nu pot fi remuneraţi mai mult din cauza grilelor salariale standardizate din companii şi de aceea soluţia unui al doilea job ar putea fi foarte bună pentru a-i ţine motivaţi, mai ales că în IT sunt unii angajaţi de 2-3 ori mai productivi decât alţii.

    ”Angajatorii n-ar trebui să se supere dacă au angajaţi cu două joburi, pentru că aceşti angajaţi sunt foarte muncitori, o astfel de situaţie nu e pentru toată lumea. Eu mă bucur pentru ei şi mi se pare absurd să le interzici asta. E la fel ca întoarcerea la birou: de ce să îi vrei cu tot dinadinsul înapoi la birou, dacă ei sunt mai fericiţi acasă şi îşi fac bine treaba?”, a mai spus Bogdan Tudor de la StarTech Team.

    Teoretic, mai puţin de 130.000 de români au un al doilea job, potrivit datelor Eurostat pentru 2020, care indică o scădere uşoară a numărului de angajaţi cu al doilea loc de muncă faţă de 2019, când în România existau aproape 150.000 de români cu două slujbe. Cu toate acestea, este posibil ca numărul de colaborări ale angajaţilor „white collar” să fi crescut în perioada muncii de acasă, având în vedere că o mare parte a angajaţilor români ştiu deja cum să-şi organizeze munca mai bine. În plus, datele arată că, în unele cazuri, şi numărul de ore petrecut la muncă în faţa calculatorului a scăzut, fără ca acesta să influenţeze performanţa angajaţilor.

    „Datele noastre arată că, în medie, timpul de lucru a scăzut de la 8 ore la 6 ore în munca de acasă, iar acest lucru se întâmplă în toate departamentele şi toate nivelurile de senioritate din companii”, spune Adrian Dinu, fondatorul companiei de software Creasoft, care a implementat un sistem de pontaj electronic pentru peste
    20.000 de angajaţi din companiile de pe plan local. Oricum, admite antreprenorul, nici angajaţii care mergeau la birou nu munceau 8 ore încontinuu şi de aceea există un fel de gentlemen’s agreement în companii.

    Şi în cadrul grupului Creasoft, care numără circa 40 de angajaţi, o parte dintre programatori lucrează pentru două companii. „Am unii programatori angajaţi part time, lucrează 4 ore la mine şi 4 ore la altă companie. Le plac tehnologiile, pentru că sunt diferite şi fac asta pentru că vor să crească, să îşi dezvolte abilităţile şi să ceară mai mulţi bani în viitor. Iar eu respect acest lucru. Până la ora 14 nu îi deranjez decât în mod excepţional. Dar de la 14 la 18 e al meu”, a mai spus Adrian Dinu de la Creasoft.

    Teama de a rămâne fără job din cauza pandemiei, creşterea preţurilor (în România, inflaţia a ajuns la aproape 8% în octombrie) şi incertitudinea legată de viitor i-au făcut pe o parte dintre angajaţi să îşi diversifice sursele de venit. În SUA deja acest fenomen are propria platformă, Overemployed.com, care reuneşte o comunitate de specialişti care au câte două joburi, câştigă venit suplimentar şi au independenţă financiară, dar care fac acest lucru în secret.

    Există chiar şi un set de reguli pe care angajaţii cu două joburi ar trebui să îl respecte. Să eviţi start-up-urile (pentru că acolo aşteptările angajatorului de la angajat sunt mult mai mari), să înveţi să refuzi sarcini, să te faci remarcat când intri într-o şedinţă ca să-ţi consemnezi prezenţa, să ai o poveste bună de fiecare dată când eşti prins în situaţii dificile, să nu îţi actualizezi contul de LinkedIn, să eviţi să fii prea activ pe reţelele de socializare şi să fii pregătit să rezişti la muncă suplimentară, în cazul în care ţi se va cere. Dacă numărul specialiştilor dispuşi să muncească în exces este încă redus, în România există şi extrema cealaltă, a angajaţilor bine plătiţi dintr-un singur job şi care profită de buna organizare a muncii de acasă.

    „Am un coleg care în mod constant e offline vinerea. E pasionat de călătorii. Răspunde la mesaje dacă e întrebat, dar nu îşi pune şedinţe în ultima zi lucrătoare. Iar conform Instagramului lui, e mereu în locuri noi, începând de vinerea”, spune un manager din IT.

    7 REGULI DE AUR PENTRU ANGAJAŢII CARE LUCREAZĂ ÎN SECRET PENTRU DOUĂ COMPANII

    1.Œ Evită start-up-urile. Ţi se va cere mereu să munceşti mult. Caută o companie cu vechime, care te lasă să lucrezi de acasă.

    2. Nu începe ambele joburi simultan. Îţi va fi greu să înveţi ce ai de făcut.

    3.Ž Învaţă să spui nu. O invitaţie într-o şedinţă nu înseamnă că trebuie să fii obligatoriu prezent.

    4. Când intri în şedinţă, fă-te remarcat. Dar nu pune întrebări, reia o idee spusă de altcineva şi refrazeaz-o.

    5. Caută o poveste care să te scuze atunci când eşti în situaţii dificile şi nu poţi participa la o şedinţă, de exemplu.

    6.‘ Nu-ţi actualiza contul de LinkedIn şi nu fi prea activ în online.

    7.’ Fii dispus la muncă suplimentară.

    Sursa: The Wall Street Journal

  • Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidaţi se caută

    1 din 10 anunţuri disponibile pe platforma de recrutare BestJobs este în IT, domeniu în care salariile ajung şi la 4.000 de euro net şi nu diferă de la o regiune la alta, ci în funcţie de nivelul de experienţă a candidatului.

    Faţă de ultima jumătate a anului 2020, în acest sector salariile au înregistrat o creştere de 13,4%, iar angajatorii îşi rafinează tot mai mult criteriile de selecţie, pe măsură ce oferta salarială creşte.

    Cei mai căutaţi IT-işti au titlul de Programator / Developer / Software Engineer sau Analist IT. În acest domeniu, activitatea poate fi făcută remote, iar acest lucru a dus la o creştere a ofertelor în toată ţara şi la o flexibilizare a căutării de candidaţi.

    BestJobs a analizat anunţurile de joburi din domeniul IT pentru a observa profilul candidatului ideal din punct de vedere al competenţelor soft, adică al abilităţilor de bază, legate de personalitatea unui angajat şi nu de experienţa sa academică sau profesională. În această categorie se încadrează abilităţile de interacţiune, creativitate, relaţionare profesională, comunicare sau adaptare în echipă.

    De exemplu, o poziţie entry-level pentru un programator începe de la 900 de euro net şi poate ajunge la 1.500 de euro pentru unul cu experienţă de nivel mediu. Cerinţele angajatorilor pentru aceste poziţii, în termeni de competenţe soft, includ bune abilităţi de comunicare şi lucru în echipă, gestionarea bună a timpului şi a sarcinilor multiple, atenţia la detalii şi pasiune pentru tehnologie şi dezvoltare.

    Pe măsură ce nivelul de experienţă creşte, salariul poate ajunge şi la 3.500 de euro pentru un Software Engineer Senior, activitatea poate fi făcută remote, iar cerinţele angajatorilor includ gândire critică şi creativitate în rezolvarea problemelor, capacitatea de a prioritiza sarcinile şi de a-i îndruma pe ceilalţi către cel mai eficient curs al acţiunii, abilitatea de leadership şi perspicacitate în afaceri, abilitatea de a comunica în medii multiculturale, capacitatea de a prelua iniţiativa şi responsabilitate în rezolvarea sarcinilor.

    Pentru un Business Support Analyst, salariile pornesc de la 900 – 1.100 de euro net pentru un începător şi ajung până la 2.500 de euro net pentru un specialist cu experienţă. Un candidat pentru o astfel de poziţie ar trebui să aibă în CV trecute abilităţi precum lejeritate în comunicarea interpersonală, capacitate analitică şi gândire logică, înţelegerea proceselor de afaceri, atenţia la detalii, orientarea către rezultate.

    Conform celor mai recente anunţuri, unul dintre cele mai bine plătite joburi este pentru un Java Developer în cadrul unei companii cu sediul în Germania, ce dezvoltă aplicaţii software pentru clienţi internaţionali. Oferta salarială pentru un senior (cu peste 5 ani de experienţă) ajunge la 4.000 de euro net, iar activitatea poate fi făcută de oriunde.

  • Adevărul despre ce s-a întâmplat cu românii în pandemie iese la iveală. Mii de oameni au avut de suferit

    ♦ Aproape jumătate dintre judeţele din România au mai puţini salariaţi în 2021 faţă de perioada de dinainte de pandemie ♦ Cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto. Salariul mediu net din Arad este de circa 3.000 de lei l♦Sorina Donisa, APT: „Perioada pandemică nu a trecut fară să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte.“

    Un număr de 20 dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat pierderi ale numărului de salariaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, piaţa muncii locală mai are de recuperat circa 10.000 de locuri de muncă pierdute, per total, în pandemie.

    „Perioada pandemică nu a trecut fără să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte de pandemie, în special cele direct afectate, cum ar fi cele din industria HoReCa. Această redresare treptată s-a suprapus şi cu relaxarea măsurilor restrictive care au deschis din nou calea străinătăţii pentru românii care doreau să lucreze în străinătate“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO-ul companiei de în regim temporar APT Resources & Services.

    Pe judeţe, cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto precum Leoni Wiring Systems, Yazaki, EKR Elektrokontakt, precum şi producătorul de vagoane Astra Rail Industries, conform datelor de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. Salariul mediu net din Arad era de circa 3.000 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere de la 2.800 de lei în aceeaşi lună din 2020.

    Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari scăderi de salariaţi a fost judeţul Prahova, cu peste 2.000 de salariaţi pierduţi între iunie 2019 şi iunie 2021, urmat de Teleorman, cu aproape acelaşi număr de salariaţi pierduţi şi de Braşov, cu aproape 1.900 de angajaţi mai puţin în primele şase luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    „De cele mai multe ori vorbim de un mix de cauze care pot influenţa evoluţia numărului de sala­riaţi: redresarea după perioada pan-demică se realizează treptat şi revenirea la capacitatea dinainte de pandemie necesită timp; există industrii în care numărul de angajaţi a scăzut drastic, cum este HoReCa şi chiar şi în urma relaxării măsurilor de siguranţă mulţi candidaţi nu mai doresc să lucreze în această industrie. De asemenea, deficitul global de semiconductori afectează ritmul dorit de creştere în mai multe industrii“, a explicat Sorina Donisa.

    La polul opus, zonele care au înre­gistrat cele mai mari creşteri ale nu­mărului de angajaţi în 2021 faţă de pe­rioada de dinainte de pandemie au fost muncipiul Bu­cureşti, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mulţi în iunie 2021 faţă de iunie 2020, urmat de Ilfov, cu o creştere de 5.200 de salariaţi şi Cluj, cu o creştere de aproape 4.700 de salariaţi.

    „O parte din creşteri sunt datorate unei dezvoltări organice, continue, a companiilor din oraşele mari şi zonelor limitrofe care, datorită tipului de activitate şi flexibilităţii privind lucrul de acasă, au reuşit să atragă mai mulţi candidaţi, nu numai din localitatea în care activează, ci la nivel naţional“, explică CEO-ul companiei APT.

    De altfel, în Bucureşti, cel mai mare angajator din 2020 a fost o companie de stat, respectiv Poşta Română, cu un număr mediu de peste 23.000 de angajaţi anul trecut. Un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net de 4.600 de lei în luna iunie a acestui an, conform statisticilor oficiale, iar unul din Ilfov câştiga circa 3.600 de lei net.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Cifra săptămânii 19 – 25 iulie 2021

  • De ce sunt mici salariile din România? O investiţie mare dacă generează 1.000 de joburi prost plătite nu ar trebui să bucure pe nimeni

    Recentul anunţ al germanilor de la Dräxlmaier ,care vor construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara, aduce în prim-plan o problemă structurală a economiei: de ce nu reuşim, la 14 ani de la intrarea în UE, să creştem nivelul de calificare al angajaţilor în aşa fel încât să câştige mai bine?

    „Salariile mici se dau unei forţe de muncă nespecia­li­zate, care lucrează la bandă, unde investiţia pentru pregă­tirea personalului este mică. Sunt meserii conjuncturale, de care o fabrică are nevoie pentru un anumit produs. Trebuie să renunţăm la acest avantaj comparativ pe care l-am avut până acum câţiva ani, şi anume costul scăzut al forţei de muncă. Am avut salarii mici, o situaţie a sala­rizării sub nivelul mediei europene şi asta a atras investiţii străine cu consecinţe grave, negative, pentru economie“, a explicat profesorul de economie Mircea Coşea.

    În Timişoara, unde va fi demarată noua investiţie, un muncitor într-o fabrică auto câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (3.500 de lei brut). În Timiş, unul dintre cele mai bogate judeţe ale ţării, salariul mediu era în luna martie a acestui an de 3.785 de lei net.

    O analiză a ZF pe baza datelor publice arată că în trei dintre cele patru fabrici ale Dräxlmaier din România salariul mediu net al angajaţilor este mai mic decât salariul mediu net din judeţ.

  • Candidaţii se aşteaptă să lucreze una – două zile pe săptămână de acasă în următoarele 12 luni. Circa 35% dintre angajatori spun că sunt dispuşi să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă chiar patru zile pe săptămână

    Candidaţii români se aşteaptă să lu­cre­ze una – două zile pe săptămână de acasă în următoarele 12 luni, conform unui studiu al companiei de recrutare APT, parte din grupul Prohuman. Faţă de aşteptările an­ga­ja­ţilor, companiile sunt dispuse să le per­mi­tă o perioadă mai lungă de lucru de acasă. Astfel, circa 35% dintre companiile care au făcut parte din studiu spun că sunt dispuse ca în următoarele 12 luni angajaţii lor să lucreze chiar mai mult patru zile de acasă.

    „În alegerea modelului de lucru, cel mai important criteriu de care ţin cont com­pa­niile este tipul de activitate pe care îl desfăşoară angajaţii în func­ţie de nevoia de bu­siness, în timp ce în ale­gerea unui angajator, cel mai important criteriu de care ţin cont candidaţii rămâne salariul şi bene­ficiile, secondat de ti­pul de activitate pe care îl vor desfăşura“, spune Olguţa Toma, marketing coor­dinator în cadrul APT.

    De asemenea, tehnicile de recrutare au suferit modificări odată cu pandemia. În pro­porţie de aproape 70%, companiile in­cluse în studiul APT spun că întreg pro­ce­sul de recrutare se desfăşoară online. Mai mult, 50% dintre candidaţi însă simt nevoia unei întâlniri faţă în faţă înainte de a lua o decizie finală.

    „Un alt factor important care modelează piaţa muncii este nevoia de a iniţia acţiuni în vederea adaptării specialiştilor pentru recrutare la distanţă, deoarece există un ecart între gradul de flexibilitate al companiilor în ceea ce priveşte sistemul de muncă de acasă versus percepţia candidaţilor şi pentru că avem şi noul model de muncă de oriunde în care angajaţii pot lucra şi un oraş diferit faţă de cel în care compania are birourile“, adaugă Olguţa Toma.

    Indiferent de modelele de lucru şi de recrutare adoptate, trendul în următoarele 12 luni este că munca exclusiv de acasă va pierde teren, conform studiului citat.

    Studiul realizat de APT Prohuman a fost realizat în perioada martie – aprilie 2021 şi a avut un eşantion de 81 de angajatori şi 432 de candidaţi. APT Prohuman este o companie cu peste 4.000 de angajaţi în muncă temporară sau în proiecte de outsourcing.

  • E greu să fii independent, pe cont propriu, să nu mai ai şefi şi să-ţi plăteşti singur salariul: românii nu mai vor freelancing şi joburi part time

    Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaţionale, chiar de companiile antreprenoriale româneşti şi să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă şefi, să nu mai muncească pentru alţii şi să-şi facă singuri programul.

    În primul an de pandemie lucrurile s-au schimbat. Conform eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, cu 4,6 milioane de CV-uri şi 1,3 milioane de aplicări lunare pentru 24.000 de locuri de muncă, una dintre schimbările importante care au apărut în ultimii ani pe piaţa muncii marcând comportamentul cnadidaţilor a fost creşterea exponenţială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului pe platformă, intenţia candidaţilor de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor, înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani. „Până la începutul lui 2020, tinerii, în special, erau foarte atraşi de ideea de freelancing şi de liberate, care vine odată cu acest lucru. Însă, de mai bine de un an lucrurile arată complet diferit, iar cele mai căutate sunt joburile care promit stabilitate şi oportunităţi de creştere pe termen lung”, a spus Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Candidaţii caută poziţii în multinaţionale pentru că acestea au mai multă stabilitate, pot face faţă mai bine crizelor, nu au probleme cu banii şi plătesc salariile la timp. În cel „mai rău” caz, candidaţii se uită după joburi în companiile româneşti antreprenoriale sau la start-up-uri. Această prudenţă excesivă o vedem nu doar la candidaţii cu experienţă, ci şi la cei tineri sau foarte tineri, care erau dornici până nu demult să experimenteze sau puneau mare preţ pe flexibilitate. Acest comportament s-ar putea să se manifeste chiar şi după trecerea crizei, când piaţa îşi va fi revenit complet, spune Bogdan Badea.

    Un job full time îţi aduce un venit lunar sigur, pe care poţi să te bazezi ca să-ţi plăteşti ratele la bancă sau la leasingul auto, să te duci în concediu, să-ţi plăteşti chiria şi utilităţile şi chiar să pui bani deoparte.  Când eşti freelancer, independenţa nu înseamnă că ai bani, iar faptul că eşti propriul şef nu înseamnă automat că poţi să-ţi şi plăteşti ratele la bancă. În această criză de COVID, afacerile mici şi mijlocii au fost cel mai lovite, iar angajaţii de aici au fost trimişi cel mai repede în şomaj sau acasă. În multinaţionale, în companiile româneşti mari care au trecut de stadiul de micro sau IMM şi, bineînţeles, la stat, salariile au intrat la timp, nu au fost operaţiuni semnificative de restructurare, iar angajaţii nu au avut un stres în plus din acest punct de vedere.

    Şi aşa angajaţii sunt cu nervii la pământ: conform unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC la nivel global, peste o treime dintre angajaţi sunt afectaţi de anxietate şi de depresie din cauza pandemiei, sentimentul de izolare şi singurătate, stresul şi nesiguranţa afectând puternic oamenii. Cei mai afectaţi de depresie şi anxietate sunt generaţiile Z/1990-2010, cu 42% şi millennials/1981-1997, cu 43%.

    Start-up-urile, companiile mici şi mijlocii vor fi lovite de această schimbare de comportament a candidaţilor pentru că le va fi mai greu să găsească oameni, având în vedere că toţi candidaţii caută joburi la companii mari, stabile şi cu un bun renume.

    De asemenea, această dorinţă de a nu mai fi independenţi, de a căuta stabilitate, îi va face pe tineri să stea mai mult cu părinţii. În acest moment, România este pe locul 12 la nivel european, cu cei mai mulţi tineri
    (18-34 de ani) care locuiesc cu părinţii. Pe primele locuri sunt Croaţia – 74,5%, Grecia, Italia, unde tinerii locuiesc cu părinţii, în timp ce la polul opus sunt danezii – 17,2%, suedezii şi finlandezii. România are 56,4% – procentul tinerilor care locuiesc cu părinţii, media la nivelul UE fiind de 50,4%.

    E destul de greu să ai grijă singur de tine, aşa că mai bine au grijă părinţii sau multinaţionalele.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)