Honda, Nissan, Toyota sau Mazda sunt companii care la orice lansare de model nou au venit cu ceva în premieră. Respectul pe care l-au atras din partea constructorilor rivali este cunoscut. Multe invenţii sunt folosite acum de către mari brand-uri auto germane sau americane. Ultima invenţie Honda e un prag nou în industria auto şi rezultatul folosirii ei e o economie importantă în portofel o data ce va fi instalată pe modelele de serie.
Aşadar, Nikon Coolpix P900 este un high-end bridge, cu un zoom de 83x, atât de mare încât vezi lucruri pe care, în mod obişnuit, le explorezi cu un telescop. Obiectivul de zoom 83x al aparatului foto are un echivalent de distanţă focală în formatul full frame de 24-2.000 mm. O realizare tehnologică a japonezilor de la Nikon. Ca să punem lucrurile în perspectivă, cu aparatul acesta poţi vedea în clar preţul unui ştrudel de la patiseria de vizavi (eu stau la opt) sau chiar şi craterele de pe Lună (din păcate eu nu am prins o Lună pentru a o fotografia). Performanţa este şi mai impresionantă când te gândeşti că rezultate asemănătoare obţii pe un DSLR sau mirrorless doar cu un obiectiv foarte scump.
De asemenea, lentilele au o apertură destul de mare – de f/2,8 la 24 mm – şi un respectabil f/6,5 la zoom. Deschiderea aperturii la f/2,8 îl face bun şi pentru portrete sau fotografii macro (fundalul înceţoşat frumos), iar f/6,5 la zoom înseamnă că aparatul de fotografiat se va descurca bine şi în condiţii de luminozitate mai puţin ideale, dar trebuie menţionat că după ce urci sensibilitatea peste 800, imaginea devine cam „puricoasă”. Nikon a dotat P900 cu tehnologia de stabilizare optică, care este foarte eficientă şi îşi face treaba bine chiar şi la echivalentul de 2.000 mm.
Faptul că porneşte de la 24 mm cu f/2,8 îl face un aparat bun şi pentru interioare, unde ai nevoie de un unghi de cuprindere cât mai mare şi o apertură cât mai deschisă.
Aparatul are modurile clasice auto, program, shutter şi aperture priority, manual mode, setări pentru peisaje sau portrete, dar şi un mod soft, unde peste imagine este pus un filtru „moale”. În timpul zilei, cu soarele pe cer, P900 se descurcă foarte bine în modul auto. De fiecare dată când am folosit aparatul am rămas uimit de zoomul de care este capabil şi de faptul că nu ai nevoie de trepied nici la 2.000 m atunci când este lumină bună. Când se mai întunecă sau este înnorat, aparatul trebuie ajutat puţin din setări şi este binevenit un monopied sau un trepied. În plus, camera este dotată şi cu un zoom digital de 4x pentru un plus de informaţie, însă nu este recomandată utilizarea acestuia, deorece calitatea imaginii are de suferit. Această performanţă are un impact negativ asupra bateriei, care face eforturi de a se păstra utilă mai multe ore. Cu alte cuvinte, autonomia bateriei nu este una ideală, însă, pe de altă parte, se încarcă şi destul de repede.
Astfel, camera foto este potrivită pentru cei interesaţi de natură, care vor să pozeze păsări sau animale sau doar pentru curioşi, pentru că P900 nu doar că îţi îngăduie să vezi ce face vecinul, dar şi ce mănâncă din farfurie.
Camera de fotografiat poate şi filma Full HD la 60 fps, însă la mine nu a vrut sub nicio formă să funcţioneze. Funcţia de înregistrare video nu a mers în niciun mod şi nici cu carduri de memorie diferite. Cel mai probabil este o problemă de software, de aceea, dacă vă hotărâţi să cumpăraţi P900, să verificaţi funcţia video. Camera de la Nikon are o construcţie solidă, îmi plac robusteţea obiectivului şi faptul că au implementat un buton de zoom direct pe obiectiv. Totuşi calitatea lentilelor contrastează cu plasticul folosit în rest. Butoanele din plastic se simt ieftine, iar ecranul rabatabil LCD denotă fragilitate.
O altă problemă pe care am identificat-o este faptul că imaginea este inversată atunci când ecranul e aşezat cu faţa spre utilizator; astfel, ce este în stânga apare în dreapta pe ecran. Lucru cu care nu m-am obişnuit deloc. Şi, în general, am sesizat o lipsă a atenţiei japonezilor la navigarea prin meniu, ceea ce îl face mai puţin user friendly.
Dacă este mai greu de navigat, procesul de transferare a pozelor este extrem de simplu datorită faptului că Nikon P900 este dotat cu Wi-Fi şi NFC şi tot ce ai nevoie pentru a transfera pozele este un smartphone şi conexiune la internet. Din păcate pentru pasionaţii de fotografie, camera foto a japonezilor nu este capabilă să fotografieze RAW, ci doar JPG, ceea ce limitează abilităţile de editare a fotografilor.
Aparatul Nikon Coolpix P900 este bun pentru amatori, este un aparat versatil ce poate fi folosit în mai multe situaţii, fără ca utilizatorul să fie nevoit să care mai multe obiective după el.
CASETĂ TEHNICĂ:
Rezoluţie 16 MP
Senzor CMOS 1/2,3 inci
Zoom optic 83x
Zoom digital 4x
Sensibilitate ISO 100 – 1.600 (3.200, 6.400 in modurile
P, S, A sau M; 12.800 in modul Efecte Speciale)
Ecran 7,5 cm (3 inchi) TFT LCD, rabatabil
|nregistrare video Full HD (1.920 x 1.080 – 60 fps)
Slot memorie SD/SDHC/SDXC
Conectori Wi-Fi, NFC, USB, micro HDMI tip D
Baterie Acumulator reîncărcabil Li-ion EN-EL23
Greutate 899 g
Filmul suferă de o problemă pe care am mai întâlnit-o la American Sniper: scoate prea mult în evidenţă patriotismul american şi prezintă cealaltă parte, în acest caz japonezii, într-o lumină exagerat de proastă. Tot filmul este de fapt construit în jurul ideii că americanii, în încercarea de a salva lumea, s-au lovit de răul suprem.
Nu vreau să exclud meritele regizorului Mel Gibson, care redă bine atmosfera întunecată a acelor momente; este însă evidentă dorinţa lui de a şoca, de a duce imaginile într-o zonă care poate deranja spectatorul. Mă refer la scenele extrem de explicite, grafice, de care cel care vizionează filmul ar fi trebuit poate scutit. Gibson nu este străin excesului de violenţă în filme, un exemplu grăitor în acest sens fiind The Passion of Christ (Patimile lui Hristos).
Cele şase nominalizări primite de Hacksaw Ridge vin oarecum surprinzător dacă luăm în calcul neînţelegerile dintre Mel Gibson şi reprezentanţii Academiei Americane de Film. Să nu uităm însă că actorul american a primit deja un premiu Oscar pentru regie în 1996, pentru munca depusă la Braveheart.
Andrew Garfield se apropie de maturitatea actoricească, dar nu a ajuns încă acolo. El duce cu bine la capăt rolul soldatului Doss, dar nu mi se pare, sincer, un rol care să comande nominalizarea primită de Garfield la Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal. Aici e vorba de subiectivism, desigur, şi mai ales de performanţele altor actori de-a lungul ultimelor 12 luni. Mai multe pe acest subiect în ediţiile următoare.
Ca imagine, Hacksaw Ridge merită aplaudat; la fel şi în cazul montajului. Scenariul este însă cel care scârţâie. Explic: prima parte a filmului pare axată pe povestea unui tânăr care vrea să îşi servească ţara fără a renunţa la principiile sale. Nimic rău în asta, doar că pelicula ia apoi o direcţie mult mai violentă, întunecată, care culminează cu actele de eroism ale lui Desmond Doss. La prima vizionare, pare că Gibson nu a ştiut ce anume vrea să scoată în evidenţă. Din cauză că punctul culminant al filmului este aproape de final, povestea pare oarecum grăbită; regizorul pregăteşte cu răbdare scenele dramatice de război – excelente de altfel – dar nu dă un final pe măsură întregii poveşti.
În concluzie, Hacksaw Ridge este o dramă de război şi trebuie tratat ca atare. Gibson a reuşit să reproducă cruzimea şi violenţa scenelor de luptă, exagerând pe alocuri, iar interpretarea lui Andrew Garfield este una de calitate. Problema stă în mesajele pe care filmul vrea să le transmită, potrivite cred doar pentru publicul american.
Preţul acţiunilor Nikon a scăzut cu 15% pe 14 februarie după ce compania a anunţat pe 13 februarie “pierderi extraordinare” în primele 9 luni ale anului 2016, potrivit Petapixel.com
În această perioadă Nikon a pierdut în jur de 260 de milioane de dolari din cauza, în principal, a ramurii de business cu semiconductori. Investitorii s-au speriat şi acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 14,6% scăzând capitalizarea Nikon de la 6,6 miliarde de dolari la 5,6 miliard.
În plus, în noiembrie anul trecut Nikon a anunţat planuri pentru a reduce numărul angajaţilor cu 1000 printr-un program de “pensionare voluntară”. Nikon se restructurează, iar japonezii vor să se concentreze mai degrabă pe profit decât pe venituri, însă rămâne de văzut şi dacă vor reuşi.
Preţul acţiunilor Nikon a scăzut cu 15% pe 14 februarie după ce compania a anunţat pe 13 februarie “pierderi extraordinare” în primele 9 luni ale anului 2016, potrivit Petapixel.com
În această perioadă Nikon a pierdut în jur de 260 de milioane de dolari din cauza, în principal, a ramurii de business cu semiconductori. Investitorii s-au speriat şi acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 14,6% scăzând capitalizarea Nikon de la 6,6 miliarde de dolari la 5,6 miliard.
În plus, în noiembrie anul trecut Nikon a anunţat planuri pentru a reduce numărul angajaţilor cu 1000 printr-un program de “pensionare voluntară”. Nikon se restructurează, iar japonezii vor să se concentreze mai degrabă pe profit decât pe venituri, însă rămâne de văzut şi dacă vor reuşi.
40 DE ANI / SALES & MARKETING MANAGER EPSON ROMÂNIA ŞI BULGARIA / EPSON
Simona Decuseară vinde imprimante din 1993. A fost primul angajat al importatorului Epson pe piaţa locală şi acum conduce afacerile japonezilor din România şi Bulgaria. Deşi are mai bine de 23 de ani de carieră în aceeaşi companie, managerul spune că nu a vrut niciodată şi nu vrea nici acum să încerce altceva. Spune că Epson nu se încadrează în tiparul standard de corporaţie – stufoasă, cu multe niveluri de management, cu o parte consistentă de raportare şi de execuţie –, ci echipele locale sunt consultate de superiorii de la centru, iar şeful din România nu este „doar un post într-o schemă organizatorică“.
Nu a fost şi nu este interesată de o carieră în afara României în cadrul grupului, iar dacă ar vrea într-o zi să încerce altceva ar alege antreprenoriatul într-un domeniu diferit faţă de cel în care activează. „Eu am făcut vânzări dintotdeauna. Pot să-mi valorific competenţele legate de vânzări făcând orice altceva, dar nu într-un viitor foarte apropiat“, spunea managerul într-un interviu acordat Business Magazin.
Simona Decuseară crede că anii petrecuţi în aceeaşi companie reprezintă un avantaj şi nu un minus, câtă vreme are o imagine bună în faţa şefilor şi a angajaţilor şi a construit o echipă stabilă. Îşi asumă riscul de a se identifica cu brandul Epson pe piaţa locală – „am primit mai multe oferte de-a lungul timpului să plec la alte companii din domeniu, dar nu am simţit nevoia“. „Pentru 2016 compania şi-a propus să-şi păstreze poziţia de lider pe piaţa locală de proiectoare, pe care am redobândit-o în ultimele două trimestre ale anului 2015. Ţintim anul acesta o creştere de peste 30% a numărului de proiectoare vândute pe piaţa din România“, spune Simona Decuseară, menţionând că vânzările din această industrie vor fi impulsionate anul acesta de competiţiile sportive şi de investiţiile din segmentul horeca.
Fostul lider suprem al Koreei de Nord, Kim Jong II, considera că cea mai productivă metodă de a-şi educa poporul sunt filmele, motiv pentru care întrega ţară este acum înconjurată de teatre şi săli de cinema, unde accesul este gratuit.
Fotograful Eric Lafforgue a obţinut accesul într-un astfel de loc – Korean Film Studio, principalul studio al ţării – descoperind modul în care era produsă propaganda.
„Filmele Nord – Koreene au tendinţa de a evidenţia în principiu teme comuniste şi revoluţionare, sacrificiu pentru naţiune, patrioţi şi eroi care luptă cu duşmanii (precum japonezii şi americanii) sau monştrii. Poveştile gravitează adesea în jurul unui lider remarcabil, care ghidează o naţiune puternică în timpuri grele”, a scris Lafforgue.
Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.
În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.
Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.
Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.
Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.
Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.
În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.
Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.
Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.
Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.
Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.
În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.
Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.
Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.
Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.
